Integritate

Trecutul de „angajaţi la stat" al candidaţilor Blocului ACUM

Autor: Moldova Curată, Anticoruptie.md
19/02/2019 833

Reporterii Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat au făcut și o radiografie a candidaților Blocului electoral ACUM, la fel ca și în cazul altor concurenți electorali, iar profilurile integrale sunt publicate pe portalul MoldovaCurata.md. În textul de mai jos citiți câteva spicuiri din aceste profiluri.

Maia Sandu

Lidera PAS, Maia Sandu, a devenit cunoscută odată cu numirea sa în funcția de ministru al Educației, în anul 2012. Cât a condus Ministerul Educaţiei, Maia Sandu s-a remarcat prin implementarea unor reforme în sistemul de educație, inclusiv reguli mai severe și camere video la examenele de bacalaureat, optimizarea şcolilor în care învăţau copii puţini, dar şi prin promovarea unui nou Cod al Educaţiei care prevedea, printre altele, alegerea şefilor instituţiilor de învăţământ prin concurs şi mai multă independenţă pentru rectorii universităţilor.

Ea a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanţiilor de stat, în valoare de 9,5 și, respectiv, 5 miliarde de lei, pentru cele 3 bănci, Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank, aflate astăzi în proces de lichidare. Doar că, la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, Maia Sandu nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Aceasta a votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deşi, conform stenogramei făcute publice de premierul Pavel Filip, s-a opus iniţial, întrebându-se, printre altele, „de ce eu trebuie să votez această prostie”. „Să ne amintim cine erau deponenţi la BEM. Nu erau oameni foarte bogaţi, pentru că BEM era o bancă de stat, unde îşi ţineau economiile pensionarii, oamenii de la ţară. Deci, aceştia urmau să rămână fără economiile lor peste noapte. Ei nu sunt vinovaţi că am avut un guvernator al BNM total iresponsabil, ei nu sunt vinovaţi că procurorul, CNA, prim-ministrul, şeful statului nu au reacţionat, chiar dacă, vedem acum, au fost informate din timp despre furt. Deponenţii nu trebuie să suporte costul iresponsabilităţii unor demnitari. Statul trebuie să suporte acest preţ, statul trebuie să găsească vinovaţii, resursele şi să le întoarcă în buget”, şi-a argumentat Maia Sandu votul din 27 martie 2015.

Andrei Năstase

Și liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a lucrat o perioadă la stat. Ce-i drept, o perioadă scurtă, mai puțin de trei ani. În 1997 el a fost angajat la Procuratura în transport, mun. Chișinău. Într-o investigație publicată în 2016, Rise Moldova a scris că Procuratura Generală a găsit în arhivă ”unele acte întocmite de către ajutorul procurorului de transport Andrei Năstase, privind controalele efectuate asupra mai multor aspecte ale activității întreprinderilor din domeniul aviației civile, inclusiv la întreprinderea de stat Air Moldova”. ”Deși, ca urmare a controalelor, au fost stabilite un șir de derogări în activitatea Air Moldova (aflată în subordinea Administrației de Stat a Aviației Civile (ASAC), condusă la acea dată de Victor Țopa – n.r.), nu au fost întreprinse actele de reacționare de procuror pe măsura încălcărilor depistate”, nota Rise Moldova, cu referire la răspunsul PG. După ce a plecat de la Procuratura în transport, Andrei Năstase s-a angajat, pentru o perioadă, la Compania de Stat ”Air Moldova”. „Am acceptat oferta Air Moldova pentru că era de perspectivă, cu investiții străine foarte mari. Este pură speculație că plecarea mea este legată de controalele la Air Moldova sau la ASAC și dosare inițiate contra lui Victor Țopa. Eu nu am emis nicio ordonanță pe numele lui Țopa și nu am fost implicat în dosarele intentate de procuratură contra lui. De fapt abia în 2002, regimul comunist a pornit mai multe dosare contra lui Victor Țopa”, a comentat liderul PPDA informația venită de la Procuratură.

Blocul electoral ACUM este constituit din două formaţiuni politice extraparlamentare – Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS)  și Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA), care vor participa în comun la alegerile parlamentare din 24 februarie. Predecesoarea PPDA este Platforma Civică Demnitate şi Adevăr (DA), constituită din mai mulţi lideri de opinie, jurnalişti şi experţi. Începând cu primăvara anului 2015 Platforma DA a organizat proteste de amploare paşnice, iar la 6 septembrie 2015 în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău a iniţiat o acţiune de protest non-stop. În decembrie 2015 o parte din grupul de lideri ai platformei a pus bazele formării Partidului Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr” (PPPDA), prin redenumirea unei formaţiuni deja existente — Partidul Forţa Poporului.

În iunie 2018, liderul PPDA, Andre Năstase fost candidatul pentru primăria Chişinăului al PPDA, al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și al PAS. Năstase a câştigat alegerile cu 52,57% din voturi, devansându-l cu peste 5 la sută din voturi  pe candidatul socialiştilor, Ion Ceban. Totuşi, Năstase nu a obținut mandatul de primar, după ce judecătoarea Rodica Berdilo a decis invalidarea alegerilor, pe motiv că ar fi făcut agitație electorală în ziua alegerilor. 

Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) a fost constituit la 15 mai 2016 şi înregistrat de Ministerul Justiţiei la 26 mai acelaşi an. Preşedinta PAS este fosta ministră a Educaţiei, Maia Sandu, iar printre membri se regăsesc mai mulţi foşti angajaţi din echipa cu care a lucrat la minister. PAS şi PPDA au desemnat-o pe Maia Sandu în calitate de candidat comun la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016.

Oficial, blocul ACUM a fost creat pe 16 decembrie 2019, atunci când Maia Sandu și Andrei Năstase au semnat acordul de constituire a acestei structuri. Pe data de 21 decembrie 2019 blocul electoral a fost înregistrat la Comisia Electorală Centrală ca participant în scrutinul de la finele lunii februarie.

Pe lângă membrii fruntași ai celor două formațiuni, pe listele Blocului ACUM se mai regăsesc o serie de parlamentari și membri PLDM, intelectuali, experți și activiști din mediu asociativ.

Conform rapoartelor financiare depuse  în decembrie 2018, PAS a declarat din cotizații ale membrilor de partid și donații ale simpatizanților suma de 825.773 de lei. În același document, PAS mai raportează și servicii de comodat pentru mai multe autoturisme ale membrilor săi închiriate pentru diverse activități politice și care au însumat 29.518 de ei. Cu întreținerea sediul, PAS a cheltuit 184.871 de lei, iar cu remunerarea personalului 72.449 de lei. Pentru deplasările în țară și străinătate s-au cheltuit 16.160 de lei. La capitolul „alte cheltuieli”, a fost raportată o sumă de 152.460 de lei. În total, în 2018, nu mai puțin de 825 de persoane au cotizat sau donat pentru acest partid.

La rândul său, PPDA a raportat la CEC pentru anul 2018, ca sursă de finanțare, o sumă totală de 442.874 de lei, din care 155.414 lei de la bugetul de stat și 287.460 din alte surse. PPDA a raportat ca donații suma de 216.504 lei, din care 158.600 din partea membrilor de partid, 53.904 din partea altor persoane fizice și 4.000 de lei din partea unor persoane juridice. Partidul a cheltuit pentru întreținerea sediilor 116.737 de lei și alte 264.007, pentru presă și materiale promoționale. Lista cotizanților PPDA conține 121 de nume, în marea lor majoritate membri ai acestei formațiuni.

 
Liliana Nicolaescu-Onofrei

Printre candidații ACUM care au fost angajați la stat sunt și Liliana Nicolaescu-OnofreiIgor Grosu sau Dan Perciun care au făcut echipă cu Maia Sandu la Ministerul Educației în timpul reformelor legate de bacalaureat sau elaborarea Codului Educației. În privința lor nu au existat anchete jurnalistice sau controale ale CNI/ANI. De asemenea, pe listă găsim și reprezentanți ai sectorului justiției: Nicolae Roșca, fost președinte al Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii, și judecătorii Gheorghe Balan și Domnica ManoleNicolae Roșca este profesor de Drept la Universitatea de Stat din Moldova și nu s-a aflat niciodată în vizorul organelor de control, iar judecătoarea Domnica Manole, de la Curtea de Apel Chișinău, a fost demisă după ce a pronunțat o decizie, prin care obliga Comisia Electorală Centrală să organizeze referendumul constituțional pentru care au semnat peste 400.000 de cetățeni. În 2013, Ziarul de Gardă a scris că magistrata deţinea cele mai multe maşini dintre toţi judecători din Republica Moldova – 11. Majoritatea dintre ele erau de model Dacia (6), fiind date în chirie unei companii de taxi. După publicarea articolului, Domnica Manole a fost investigată de Comisia Naţională de Integritate (CNI), care a constatat că magistrata nu a indicat în declaraţia sa de avere un garaj, venitul din vânzarea a două maşini, două conturi bancare şi două firme ale soţului. Drept explicație, Manole le-a spus organelor abilitate că nu şi-a declarat toată averea dintr-o eroare, neintenţionat, prezentând în acest sens mai multe documente prin care se preciza că firmele nedeclarate nu i-au adus venituri, fiind nefuncţionale.

Constantin Boeștean

Dintre foștii angajați ai poliției, pe listele blocului ACUM figurează Constantin Boeștean și Chiril MoțpanBoeștean este colonel în rezervă și conferențiar universitar la Universitatea de Educație Fizică și Sport, anterior a ocupat diferite funcții în cadrul Ministerului de Interne, iar timp de un an a fost rector/comandant al Academiei de Poliție ”Ștefan cel Mare”. Chiril Moțpan, și el colonel în rezervă și fost profesor universitar, a lucrat mult timp la Ministerul de Interne, șef al Direcției Comunicare și Relații cu Publicul. Și-a dat demisia în anul 2002, anunțând, printr-o declarație, că furnizase jurnaliștilor o știre falsă despre găsirea deputatului Vlad Cubreacov, care ar fi fost victima unei răpiri. Într-un  interviu pentru agenția de presă IPN în anul 2018, Chiril Moțpan a spus că a făcut-o ”pentru a nu se asocia cu minciuna și impostura ministrului Papuc și a întregului regim Voronin”, după ce și-a dat seama că a fost folosit să difuzeze o știre falsă. Gheorghe Papuc nu a comentat niciodată această afirmație a lui Chiril Moțpan.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii