Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare și sancționat internațional pentru tentative de destabilizare a situației din Republica Moldova, continuă în instanță lupta pentru avere. Prin intermediul avocaților săi, acesta a depus recurs  la Curtea Supermă de Justiție, după ce a pierdu tlitigiul cu Autoritatea Națională de Integritate (ANI), la începutul lunii iunie. Șor urmează să folosească ultima șansă pentru a argumenta o avere declarată de inspectori ca fiind nejustificată, de peste 10 milioane de lei.  Ilan Șor urmează să restituie statului și peste 5 miliarde de lei  în beneficiul Băncii de Economii în proces de lichidare. Portalul Antcoruptie.md a dezvăluit că doar aproximativ 600 de mii de lei au intrat în conturile băncii devalizate în cadrul procedurii de executare silită. 

În februarie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a respins ca fiind nefondată cererea înaintată de Ilan Șor împotriva Consiliului Interinstituțional de Supervizare. Refugiat la Moscova, dar condamnat irevocabil în Republica Moldova pentru escrocherii în proporții deosebit de mari, acesta a cerut constatarea nulității deciziei din decembrie 2023. Documentul prevede alinierea la sancțiunile internaționale și impunerea unor restricții naționale pentru un șir de persoane, printre care și Ilan Șor.

În luna ianuarie curent, SUA au deconspirat o nouă schemă de ocolire a sancțiunilor internaționale, cu implicarea lui Ilan Șor. Conform autorităților americane, oligarhul fugar ar fi stat în spatele negocierilor cu o bancă din Kîrgîstan, care ajuta firme rusești să scape de restricții. 

Șor, refugiat la Moscova, ar fi fost direct „implicat în discuțiile privind rolul băncii Keremet Bank din Kîrgîzstan în schema de eludare a sancțiunilor”, menționează nota Trezoreriei, fără să se dea alte detalii despre rolul fugarului moldovean.

Conform informațiilor, din vara anului 2024, banca Keremet a „facilitat transferurile transfrontaliere” cu implcarea Promsvyazbank, instituție bancară rusă aflată pe lista sancțiunilor. Ultima este implicată și în acțiunile de destabilizare din Republica Moldova desfășurate de Ilan Șor prin intermediul persoanelor de încredere.

În luna decembrie 2024, Tribunalul General al Uniunii Europene a respins cererea de anulare a sancțiunilor impuse, în aprilie 2023, pe numele lui Ilan Șor și Marina Tauber. Aceștia vor fi supuși în continuare restricțiilor, pentru tentative de destabilizare a situației din Republica Moldova.

Consiliul UE a votat și pe 30 mai 2023 o decizie de sancționare a cinci persoane, printre care și Ilan Șor. Este vorba de patru cetățeni ai Republicii Moldova și unul al Federației Ruse. 

Sancțiunile impuse de UE la cererea Ministerului de Externe din România vizează înghețarea fondurilor deținute de aceste persoane în UE și interdicții de călătorie.

1.Ilan Șor: președinte al Partidului Șor (declarat neconstituțional - n.r.) și om de afaceri implicat în finanțarea ilegală a partidelor politice din R. Moldova, incitare la violență împotriva opoziției democratice și intimidare a autorităților statului, precum și organizarea de tabere de instruire pentru persoane în scopul de a provoca acțiuni violente în cadrul protestelor de stradă din R. Moldova. E condamnat definitiv pentru corupție și e fugit în Israel, de unde coordonează activitatea partidului său.

2. Igor Chaika: om de afaceri rus cu influență la Chișinău implicat în canalizarea banilor către activele serviciilor secrete ruse din R. Moldova, cu scopul de facilita acțiuni de destabilizare a R. Moldova;

3. Gheorghe Cavcaliuc: fost șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție și președinte al Partidului Acasă Construim Europa, este responsabil de acte destabilizatoare, implicare în protestele violente din perioada recentă din Moldova. Totodată, este implicat în tentative de răsturnare a Guvernului ales în mod democratic, prin crearea unui Guvern din umbră;

4. Marina Tauber: vicepreședinte al Partidului Șor și mâna dreaptă a lui Ilan Șor, a contribuit semnificativ la protestele violente, făcând parte dintre principalii organizatori ai acestora. Ea a fost invitată în prime-time la postul de televiziune România TV, fondat de Sebastian Ghiță, într-o emisiune din februarie

5. Vladimir Plahotniuc: fugar, fost președinte al Partidului Democrat din Moldova, face obiectul a numeroase proceduri penale în legătură cu infracțiuni legate de deturnarea de fonduri ale statului moldovean și transferul ilegal al acestora în afara țării. În ultimii ani, chiar și atunci când nu a deținut nicio funcție în stat, Plahotniuc a continuat să influențeze negativ politica din R. Moldova.

În baza regimului de sancțiuni privind Ucraina, dar pentru acțiuni cu efect destabilizator în R. Moldova, au fost sancționate alte două persoane:

1. Aleksandr Kalinin: liderul Partidului Regiunilor din R. Moldova, a sprijinit în mod constant acțiuni care amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, prin sprijinirea forțelor militare din Rusia și promovarea simbolurilor invaziei;

2. Grigore Caramalac: președintele Fundației IFAVIS, este responsabil de organizarea, prin fundația pe care a fondat-o, de evenimente patriotice în teritoriile ocupate din estul Ucrainei, cu sprijinul autorităților de ocupație.

Investigația INTERLOPI ȘI... FILANTROPI reconstituie activitățile cu iz propagandistic organizate de Grigore Caramalac, președintele Fundației IFAVIS, care se regăsește în lista de sancțiuni.