Codul electoral, completat cu reglementările privind organizarea alegerilor în Găgăuzia
Codul electoral va fi completat cu noi reglementări privind votul prin corespondență și organizarea alegerilor în UTA Găgăuzia. Prevederile se regăsesc în proiectul de modificare a Codului electoral, aprobat de Parlament în prima lectură, cu 52 de voturi. În timp ce reprezentanții partidului de guvernare declară că modificările sunt necesare pentru asigurarea unor alegeri libere, opoziția parlamentară susține că proiectul ar avea nevoie de ajustări pe anumite capitole.
Conform unui comunicat al Legislativului, proiectul urmărește consolidarea cadrului normativ electoral prin clarificarea procedurilor existente, eliminarea lacunelor identificate în practica electorală și introducerea unor mecanisme care să sporească transparența, echitate, integritatea și eficiența tuturor etapelor procesului electoral.
„Un capitol nou va fi dedicat metodelor alternative de vot, în special votului prin corespondență. Proiectul introduce definiții privind votul prin corespondență, identificarea la distanță a alegătorilor prin mijloace digitale și lista electorală pentru votul prin corespondență. Totodată, este propusă instituirea unui consiliu electoral distinct pentru organizarea votului prin corespondență. Alegătorii aflați peste hotarele țării vor putea opta pentru votul prin corespondență în baza unei proceduri de înregistrare prealabilă și de verificare a eligibilității. O altă modificare vizează modalitatea de alegere a deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei. Proiectul propune trecerea de la sistemul uninominal la unul proporțional, similar celui utilizat la alegerea consiliilor locale. Pentru a asigura stabilitatea cadrului electoral și o tranziție graduală, alegerile deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei programate pentru 15 noiembrie 2026 se vor desfășura, pentru ultima dată, în baza sistemului majoritar”, se arată în comunicat.
Autorii proiectului susțin că reglementările propuse consolidează și statutul Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, prin clarificarea atribuțiilor acestuia și integrarea sa în sistemul unitar al administrației electorale. Se propune ca instituția să fie constituită din cel puțin șapte și cel mult 11 membri. Persoanele desemnate vor trebui să îndeplinească aceleași condiții de eligibilitate și să fie supuse acelorași proceduri de verificare prevăzute de legislație pentru titularii și candidații la funcții publice.
Documentul conține și măsuri pentru prevenirea utilizării resurselor administrative în scop electoral. Autoritățile publice centrale și locale vor fi obligate să adopte acte administrative prin care să stabilească, în mod transparent, condițiile de punere la dispoziție a spațiilor destinate întâlnirilor cu alegătorii. Acestea vor trebui să asigure un număr minim de încăperi care să poată fi utilizate de concurenții electorali în condiții egale. Totodată, întâlnirile cu alegătorii vor trebui organizate în afara programului de activitate al instituțiilor publice, pentru a preveni folosirea abuzivă a resurselor administrative în campaniile electorale.
„Codul electoral este singura lege care poate fi aplicată la toate alegerile. Până în prezent, deputații erau aleși pe circumscripții create în fiecare sat și oraș al Găgăuziei. Unii deputați ai Adunării Populare erau aleși cu 200 de voturi, iar alții – cu 5.000. Noi propunem alegerea tuturor deputaților într-o singură circumscripție – întreaga Găgăuzie. Deputații vor reprezenta nu doar localitatea lor, ci întreaga Găgăuzie și toți alegătorii”, a declarat deputatul PAS, Igor Chiriac.
În cadrul dezbaterilor, opiniile deputaților s-au împărțit. Reprezentanții opoziției s-au pronunțat împotriva proiectului în forma propusă, invocând necesitatea unor discuții mai largi și a unor ajustări.
„Este o autonomie etnică, iar voi obligați candidatul la funcția de bașcan să cunoască limba română. Pentru ce? Pentru a demonstra că nu cunosc limba țării sau nu respectă majoritatea cetățenilor? Găgăuzia trebuie să fie un exemplu de integrare a țării pentru Transnistria”, a declarat vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea.
Proiectul, votat de 52 de deputați PAS, propune și ajustări privind exercitarea dreptului de vot. Înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară va trebui efectuată cu cel puțin trei luni înainte de data scrutinului, pentru ca alegătorul să poată vota în baza acestor date.
Proiectul modifică și regulile privind gestionarea conturilor utilizate în campaniile electorale și de grupurile de inițiativă.
Amintim că, mandatele actualilor deputați ai Adunării Populare au expirat în noiembrie 2025, iar alegerile nu au fost organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală a autonomiei și cea națională. După mai multe tentative eșuate de a ajunge la un compromis, Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie.
Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a limitat atribuțiile autonomiei în domeniul electoral, stabilind că Găgăuzia nu poate constitui independent organul electoral regional. Decizia a amplificat disputele dintre Comrat și Chișinău privind modul de organizare a alegerilor.
Valentin Gaidarji a preluat funcția de președinte al Adunării Populare pe 3 iulie, după demisia lui Nicolai Ormanji, și a pledat pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău.
Blocajul din Găgăuzia a fost subiect de discuții în cadrul mai multor cluburi de presă ale jurnaliștilor de investigație, organizate de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM).
În cadrul podcastului La prima sursă cu Cornelia Cozonac, deputata Larisa Voloh a declarat că o „piatră de încercare” în dialogul Chișinău-Comrat este verificarea integrității viitorilor membri ai Consiliului Electoral din Găgăuzia.
„Cei 9 membri ai Consiliului Electoral trebuie să susțină controlul de integritate. Anterior, această verificare nu avea loc. În UTA Găgăuzia există temeri că autoritățile abilitate cu acest control ar putea da aviz negatiiv. S-ar putea întâmpla că unii dintre ei sunt suspecți de anumite acte de coruptie sau au participat în laboratorul partidului Șor, sau au luat bani în diferite campanii electorale. Există aceste temeri că aceste persoane ar putea pica. Dar regulile trebuie să fie unificate, pentru tot teritoriul Republicii Moldova, astfel încât să putem asigura alegeri libere în autonomie”, a spus Voloh.
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa. Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Abonează-te
