Banii, afacerile și interesele lui Igor Dodon și alianțele „cruciale” PD-PSRM

Mariana Rață
16/10/2016
sursa foto: Sputnik.md

Liderul PSRM, Igor Dodon, este cotat în sondajele de opinie cu cele mai mari șanse de a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale din 30 octombrie, deși este unul dintre cei mai controversați candidați din această cursă electorală. Bugetar de o viață, politicianul deține oficial proprietăți în valoare de peste 2,5 milioane de lei. Numele său a fost vizat în contextul schemelor legate de importul, prin intermediari, a energiei electrice din Ucraina și de monopolizare a pieței de import a cărnii. De asemenea, socialistul este acuzat că și-ar tăinui anumite afaceri. Cele mai mari controverse le provoacă însă modul în care este finanțat Partidul Socialiștilor, pe care îl conduce.

Carieră și traseism politic

Angajat în câmpul muncii din 1997, Igor Dodon a schimbat timp de opt ani, până când a ajuns în Guvern, mai multe funcții în cadrul Băncii de Valori a Moldovei și a Comisiei Naționale de Valori Mobiliare. Din 2005, Dodon a intrat în politica mare,  fiind numit mai întâi viceministru al Economiei, iar peste un an se mută în fotoliul de ministru al Economiei și Comerțului. Păstrează funcția până în 2009, când schimbă legitimația de membru al Cabinetului de miniștri pe cea de deputat al fracțiunii comuniștilor, partid care l-a promovat în toți acești ani. Doi ani mai târziu, după eșecul suportat în cadrul alegerilor locale pentru funcția de primar al Capitalei, politicianul începe să se distanțeze de comuniști și până la sfârșitul anului părăsește formațiunea, refugiindu-se în Partidul Socialiștilor, pus la dispoziție de vicepreședinta partidului Veronica Abramciuc. Peste doar un an, exclusă din partid, aceasta avea să declare că Dodon a preluat formațiunea urmare a unui atac raider. Critic vehement al alianțelor aflate la guvernare din 2009 încoace, Dodon a reușit totuși să salveze Alianța pentru Integrare Europeană 2 într-un moment de cumpănă, acceptând să își dea votul pentru alegerea președintelui republicii, Nicolae Timofti.

Averile cu „chilipir”

Casa lui Igor Dodon, procurată din bani împrumutați de la Victoriabank. Foto: Ziarul de Gardă

Angajat la stat, Dodon a deținut mulți ani la rând proprietăți modeste. Proprietari ai unui apartament micuț, cu două camere, situat în cartierul Poșta Veche, soții Dodon, părinți ai doi copii, au trăit ani la rând cu un venit mediu lunar de circa 13.000 de lei. Singurul lucru pe care și-l permitea actualul candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova era să schimbe mașinile și să facă donații generoase (mai mari decât venitul său pentru un an de zile –n.r.) partidelor din care făcea parte, în timpul campaniilor electorale. Astfel, Mazda 6 din 2003 și Nissan Micro din 2006, pe care le indica în declarația de avere din 2007 și 2008, au fost schimbate în 2009 pe o Toyota Land Cruise, mașină pe care a vândut-o în 2012, cu 79.000 de lei, pentru ca un an mai târziu să își procure un jeep de model Toyota Rav 4, cu 122.000 de lei. Tot în 2013, Dodon reușește să își vândă micul apartament, estimat de-a lungul anilor la prețul de 180.000, apoi de 230.000 de lei, la un preț de trei ori mai mare (735.000 de lei), și imediat își cumpără o casă luxoasă, pe care o evaluează, împreună cu terenul aferent, la prețul de circa 2,5 milioane de lei. Experții imobiliari au apreciat însă valoarea locuinței la prețul de cel puțin patru milioane de lei. Potrivit datelor de la Cadastru, socialistul și-a vândut apartamentul colegului de partid, Corneliu Furculiță, care se numără printre principalii sponsori ai Partidului Socialiștilor, dar și fondator al Exclusiv Media.

Proprietățile și veniturile lui Igor Dodon din 2015. Sursa: avere.md

Donații electorale mai mari decât veniturile pentru trei ani

Pentru a acoperi restul sumei necesare pentru procurarea casei, Igor Dodon a contractat și un credit de 1,477 de milioane de lei de la Victoriabank, instituție despre care se spune că ar fi controlată de Vlad Plahotniuc. Jurnaliștii Ziarului de Gardă au demonstrat însă că Dodon dădea târcoale viitoarei locuințe încă cu un an înainte de a o procura, în perioada în care casa se afla în construcție.

Din 2010 și până în 2015, politicianul a donat în cele patru campanii electorale pentru parlamentare și alegeri locale 464.000 de lei. Pentru parlamentarele din 2010, Igor Dodon a contribuit cu 150.000 de lei, ceea ce reprezintă tot venitul familiei sale pentru anul 2009 (154.000 de lei), pentru localele din 2011 – cu 200.000 de lei, ceea ce reprezintă cu 48.000 de lei mai mult decât tot venitul familiei pentru anul 2010 (152.000 de lei), la parlamentarele din 2014 a donat 89.300 de lei, iar pentru localele din 2015 a oferit 25.000 de lei.

Donațiile electorale ale lui Igor Dodon depășesc veniturile pentru trei ani ale politicianului

Igor Dodon este fondatorul Fundaţiei de binefacere „Soluţia” şi al Asociaţiei Obşteşti „Iubesc Moldova”. Nu se cunoaște însă care a fost contribuția financiară a socialistului pentru activitatea acestor instituții. Contrar prevederilor legale, organizațiile nu și-au făcut publice rapoartele financiare pentru anii precedenți.

Fabrica de conserve, „conectată” la Dodon 

Fabrica de Conserve din Călărași. Foto: Invest Moldova

Deși nu a indicat niciodată în declarația sa de avere că ar avea vreo afacere, presa a scris anterior că Igor Dodon ar deține, prin intermediari, un pachet de acțiuni la Fabrica de conserve din Călărași, raionul de baștină al politicianului. Potrivit Capital Market, publi­ca­ţia Comi­siei Naţio­nale a Pieţei Finan­ci­are (CNPF), soci­a­lis­tul, ar deţine nu mai puţin de 37% din acţiu­nile fabri­cii prin inter­me­diul Ali­nei Boţoc, o persoană de încredere a lui Igor Dodon, dar şi prin inter­me­diul fir­mei Hun­ter Elit Club, despre care presa a scris că ar fi controlată de Ghen­a­die Merineanu, fratele soției lui Dodon, pre­cum şi pache­tul majo­ri­tar de acţiuni la Fabrica de vinuri din Oni­ş­cani, Călă­raşi, deţi­nută de SA Proura-Vin, prin ace­leaşi per­soane. În ultimii ani, Hun­ter Elit Club și-a schimbat de câteva ori proprietarii.

Alina Boțoc este şefă adjunctă a Dire­cţiei Pri­va­ti­zare a Agenției Proprietăți Publice, fiind numită în această funcție pe 3 decem­brie 2007,  când ministru al Economiei era Igor Dodon, APP fiind instituție subordonată ministerului. Directorul executiv al Fabricii de conserve, Mihai Vlădicescu, îi este cumătru lui Igor Dodon.

Astăzi, în acte, Hunter Elit Club aparține lui Veaceslav Anghel, membru al PSRM, tot el, potrivit unei investigații realizată de Ziarului de Gardă în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice, fondator inițial al SRL Con­sac­ces, spe­cia­li­zată în con­stru­cţii, dar şi SRL Exclu­siv Media, care deţine zia­rul de limbă rusă „Argu­mentî i Faktî”. La acest ziar lucrează Galina, soţia lui Igor Dodon, dar şi Lud­mila, soţia lui Cor­ne­liu Fur­culiţă, deputat socialist și unul dintre cei mai importanți sponsori ai partidului. În prezent, Furculiță este asociat unic al Exclusiv Media. Dodon recunoaște că îi știe pe Boțoc, Vlădicescu și Merineanu, dar neagă că ar avea vreo legătură cu Fabrica de conserve din Călărași.

Dodon, „Mafia cărnii” și embargoul rusesc

Tot Igor Dodon a fost acuzat în presă că, în perioada în care era ministru al Economiei, ar fi instituit monopol la importul de carne, prin aprobarea Regulamentului „Cu privire la eliberarea autorizaţiilor pentru importul unor produse”, în baza căruia o comisie specială condusă pe atunci de socialist elibera autorizațiile pentru importul produselor de carne. Astfel a apărut „Mafia cărnii”, deoarece autorizaţiile erau eliberate doar unor afacerişti, la decizia lui Dodon. Printre oamenii de afaceri acuzați de directorul CCCEC Viorel Chetraru că ar fi făcut parte din această „Mafie a cărnii” se regăsea și Serghei Iaralov, omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc. CCCEC a investigat în 2009 această schemă monopolistă de import a cărnii, dar investigațiile s-au finalizat doar cu amendarea câtorva companii implicate.

La adresa lui Igor Dodon au răsunat în ultimii ani și acuzații că ar fi mijlocit cu cei de la Rospotrebnadzor și Rosselhoznadzor acceptarea pe piața rusească a mai multor companii exportatoare de vinuri, divinuri și fructe și legume, în contextul embargoului instituit de Federația Rusă în 2011 pentru aceste produse provenite din Republica Moldova.

Tot Dodon este bănuit că ar fi asigurat coridor verde pentru  compania „Moldavskii standart”, singura din Moldova care avea dreptul în perioada guvernării comuniste să livreze peste hotare vinuri şi divinuri în vrac. Acest lucru se întâmpla în perioada în care, la insistenţele demnitarului, pentru celelalte companii Guvernul de la Chişinău a interzis exporturile în vrac. De asemenea, cu ajutorul lui Dodon, aceeași companie a fost prima care a reuşit să scape de embargo aplicat de Federaţia Rusă în 2011. Politicianul a respins și aceste acuzații, în repetate rânduri.

Dodon, în vizorul CCCEC

În schimb, candidatul la funcția de președinte al Republicii Moldova și-a recunoscut vina în cazul unui alt scandal, izbucnit în aprilie 2009, după ce Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC) a efectuat o revizie pentru anii 2007-2008 în cadrul Institutului de Economie, Finanțe și Statistică a Academiei de Științe. Potrivit raportului, din 2006, bugetul statului ar fi fost secătuit cu cel puțin 3,5 milioane de lei prin intermediul acestui institut. Deși n-a prestat nicio zi activitate științifică la institut, Dodon a beneficiat de un salariu de 6.000-7.000 de lei pe lună, plus suplimente consistente. Institutul era condus de actuala șefă a Consiliului Concurenței, Viorica Cărare.

Urmare a acestui control, Procuratura Generală ar fi pornit un dosar penal care însă, potrivit ziarului „Timpul”, s-a rătăcit peste trei luni prin sertarele instituției. Singura reușită este că Igor Dodon, împreună cu alți cinci angajați fictivi ai institutului au returnat salariile. Dodon a restituit statului 72.657 lei, recunoscându-și astfel vina pentru însușire ilicită de bani.

Intermediarul de la importul energiei

De numele lui Igor Dodon este legată și o schemă mai veche de import a energiei electrice din Ucraina, despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris încă în 2008. În baza unui contract negociat de ministrul de atunci al Economiei, Igor Dodon, începând cu anul 2008, Republica Moldova a început să procure energie electrică din Ucraina prin intermediul unei companii intermediare maghiare, Energo-Partner. Dacă iniţial, conform unor clauze ale acordului moldo-ucrainean semnat de Igor Dodon, SA Energocom cumpăra circa 70 la sută din energia importată din Ucraina prin intermediul Ukrinterenergo, iar celelalte 30 la sută – prin firma maghiară, din iulie 2008 lucrurile s-au inversat. Preţul energiei livrate de Ukrinterenergo era, potrivit jurnaliștilor, cu 20-25 la sută mai mic decât cel al energiei livrate de Energo-Partner. Modificarea schemei de import a condus atunci la creşterea semnificativă a tarifelor interne la energie electrică, care au fost majorate, la 30 iulie, în medie cu 17 la sută. Contractul prin care Energo-Partner, controlată de un milionar ucrainean de origine slovacă, a devenit furnizor principal de energie electrică în Republica Moldova a fost semnat pe 20 mai 2008 de Alexandru Gusev, directorul general al Energocom, în prezenţa ministrului Dodon.

„Lista Neagră”

În 2009, Igor Dodon a figurat și în „lista neagră” întocmită de jurnaliștii de investigație în cadrul proiectului „Parlamentul curat”. Astfel, candidatul la funcția de deputat, din partea Partidului Comuniștilor era acuzat că ar fi utilizat poziţia de serviciu în interes de partid prin exercitarea presiunilor asupra membrilor Asociaţiei Producătorilor de Mărfuri din Republica Moldova, pe care i-a convocat la o şedinţă în incinta Guvernului, pentru a obţine demiterea preşedintelui acesteia. În altă ordine de idei, potrivit Curţii de Conturi, în baza ordinului ministrului Dodon din 30 mai 2007, patru angajaţi din aparatul central al ministerului ar fi primit sporuri excesive la salarii.

Cei care au realizat lista candidaţilor care nu corespundeau criteriilor de integritate au mai notat faptul că, pe parcursul anilor 2007 şi 2008, Igor Dodon a deţinut alte funcţii remunerate, cum ar fi cea de preşedinte al Consiliului de Administrare al Moldtelecom, ceea ce contravine Legii cu privire la Guvern. Aceasta interzice miniştrilor deţinerea altor funcţii remunerate. Mai mult, în perioada în care a fost ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul Greceanâi, Igor Dodon a susţinut şi a contrasemnat unele hotărâri ale Executivului, secretizate ilegal, cu privire la alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă.

Banii din Bahamas

Multe dubii provoacă modul de finanțare Partidului Socialiștilor condus de Igor Dodon. Jurnaliștii de investigație au dezvăluit în ultima perioadă mai multe scheme prin care la partid ajungeau bani din zone off-shore sau de la persoane dubioase.

Corneliu Furculiță și Igor Dodon. Foto: Rise.md

Recent, Rise Moldova a publicat o investigație potrivit căreia Partidul Socialiștilor ar fi beneficiat de sponsorizări de milioane de lei, proveniți dintr-o afacere secretă cu o companie off-shore din Bahamas, conectată la Federația Rusă. Compania ar fi făcut un transfer de peste 30 de milioane de lei, iar banii au intrat în Moldova cu câteva luni înainte de prezidențiale, prin intermediul Exclusiv Media, firmă deținută astăzi de deputatul Corneliu Furculiță și administrată de Petru Burduja, consilier municipal al PSRM în Chișinău. În baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au ajuns din această companie la mai multe persoane apropiate partidului și sponsori ai acestuia.

Deși provine din Bahamas, contractul de împrumut semnat de off-shore și firma lui Furculiță a fost redactat în rusă și engleză, iar toate litigiile provocate de contract sunt reglementate de legislația materială și procesuală a Federației Ruse și urmează să fie examinate de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț din Moscova.

Pe parcursul celor cinci ani de când se află în fruntea PSRM, partidul a beneficiat constant de donații generoase din partea angajaților Exclusiv Media. Aceștia au donat, spre exemplu, aproximativ câte 85.000 de lei în cadrul campaniei electorale din 2014.

Sponsorizări de la Șor și Platon?

În martie 2015, atunci când Igor Dodon ar fi lansat mai multe acuzații la adresa lui Ilan Șor în contextul furtului din sistemul bancar moldovenesc, actualului primar al orașului Orhei i-a scăpat o dezvăluire curioasă. Acesta a declarat în cadrul unei conferințe de presă că ar fi finanțat campania electorală a lui Dodon pentru alegerile locale din 2011, când a candidat la funcția de primar al Capitalei.

„Dragă Igor Nicolaevici, noi ne cunoaștem foarte bine. Când eram apropiați sufletește și împărtășeam aceleași viziuni noi aveam aceleași planuri de viitor. Asta a fost la începutul carierei dumneavoastre politice. Atunci ne întâlneam foarte des. Chiar mi-ați cerut ajutorul pe care vi l-am oferit. A fost înainte de alegerile locale din 2011. Eram foarte apropiați atunci. V-am sprijinit, inclusiv financiar, pentru a vă putea desfășura campania electorală”, a declarat Ilan Șor. În replică, președintele PSRM a răspuns că nu a primit nicio finanțare din partea omului de afaceri. „Referitor la finanțare - poate a finanțat PCRM, nu știu, eu de la el finanțare nu am primit”, a scris Igor Dodon pe o rețea de socializare.

Totuși, la scurt timp după acest schimb de replici, Dodon l-a exclus din cadrul Biro­u­lui Poli­tic Exe­cu­tiv al PSRM pe Viorel Melnic, un vechi prieten pe care l-a promovat în funcția de viceministru al Economiei, pe când conducea instituția, iar apoi și la șefia Serviciului Vamal (2008-2009). Numele lui Viorel Melnic apare în raportul Kroll despre furtul de la Banca de Economii, el fiind acționar la Unibank și președinte al Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ţie al băncii. Când a obținut funcția de primar la Orhei, Șor și l-a luat consilier pe Melnic.

Subiectul finanțării de către Ilan Șor a partidului lui Dodon a revenit în atenția publică în această campanie electorală, după ce fostul șef al Agenției Achiziții Publice, Igor Grigoriev, numit în funcție de către Dodon, a dezvăluit într-un interviu acordat portalului Deschide.md că într-un moment de sinceritate Ilan Șor i-ar fi recunoscut că a finanţat campania lui Igor Dodon din 2011 împreună cu Veaceslav Platon. Grigoriev a mai spus că Dodon minte când declară că s-a împotrivit vânzării anumitor bunuri de stat şi că era într-o relaţie destul de bună cu Vlad Plahotniuc. După apariția interviului, Grigoriev a dezvăluit presei că a primit un mesaj de amenințare din partea lui Dodon.

Bancherul rus

Igor Dodon alături de Gherman Gref, președinte al Sberbank. Foto: dodon.md

În contextul surselor de finanțare a PSRM, presa a invocat de mai multe ori și numele președintelui celei mai mari bănci din Rusia, Gherman Gref, în trecut ministru al Dezvoltării Economice şi Comerţului al Federaţiei Ruse. Dodon și Gref se cunosc încă din 2007, din perioada în care cei doi conduceau ministerele de profil. Relațiile au fost păstrare și după ce Gref și-a încheiat mandatul și a trecut în fotoliul de preşedinte al Sberbank. În 2011, în contextul alegerilor locale, Dodon a avut mai multe deplasări la Moscova, unde s-a întâlnit cu mai mulți reprezentanți ai Kremlinului, inclusiv cu Gherman Gref, preşedintele Sberbank, instituție despre care se spune că exercită operaţii de plată şi de credit pentru organizaţiile create sau promovate de ruşi în spaţiul postsovietic. În septembrie 2012, Dodon a avut o nouă întâlnire cu Gref, la Forumul Internaţional Investiţional Soci-2012, organizat de Sberbank al Federaţiei Ruse. La eveniment au participat membri ai Guvernului Federaţiei Ruse, gubernatori şi reprezentanţi ai business-ului, alături de manageri de top ruşi şi internaţionali, cum ar fi Lukoil, Rosnefti, Gazprom. Astfel de evenimente Sberbank organizează de două ori pe an cu invitarea a 40–50 persoane.

Fariseism geopolitic

Astăzi, Igor Dodon este cunoscut drept un înflăcărat adept al vectorului estic de dezvoltare al Republicii Moldova, numele lui fiind asociat cu lupta înverșunată împotriva integrării europene a statului. În cadrul scrutinului electoral pentru prezidențialele din 30 octombrie, Dodon a promis deschis că unul dintre primele lucruri pe care le va face dacă va fi ales președinte va fi denunțarea Acordului de asociere cu UE. Totuși, cu doar șapte ani în urmă, Dodon credea altceva despre Acordul care a legiferat apropierea R. Moldova de UE.

Într-un document semnat de politician în 2007, pe când acesta era ministru al Economiei și Comerțului, Dodon pleda pentru semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, pe care îl considera unul foarte avantajos pentru Republica Moldova.

Potrivit Ziarului Național, actualul lider al PSRM care astăzi ne cheamă în Uniunea Vamală îl convingea atunci pe ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene despre avantajele „negocierii unui Acord de Liber Schimb numai în cadrul unui Acord European de Asociere, care conține componente suplimentare pentru dezvoltarea și accesul la surse și fonduri de finanțare”.

Acesta nu este singurul exemplu care trădează fățărnicea lui Dodon. În 2011, în cadrul unui interviu TV, liderul socialiștilor declara că aderarea R. Moldova la Uniunea Vamală nu este posibilă, atâta timp cât statul nu are hotare comune cu țările care fac parte din această uniune.

„Este neprofesional să vorbești că putem fi membri ai Uniunii Vamale prin portul Giurgiulești. Este o utopie să vorbești despre faptul că vom deveni membri ai acestei Uniuni, atâta timp cât nu avem o frontieră comună. Iar pe cei care spun să facem un referendum în acest sens îi întreb: Cum veți face asta?”, afirma Dodon cu trei ani în urmă, pentru ca astăzi să ceară chiar el organizarea unui referendum privind această chestiune.

Alianțe de conjunctură PD-PSRM

sursa foto: unimedia.md

Deși se declară un oponent feroce al actualei coaliții de guvernare, au existat cel puțin câteva situații în care socialiștii conduși de Dodon au colaborat cu actuala guvernare democrată. Astfel, după alegerile locale din iunie 2015, Partidul Democrat a reușit să obțină conducerea mai multor consilii raionale din republică, grație votului decisiv al consilierilor raionali. Astfel s-a întâmplat la Ungheni, Drochia, Șoldănești, Fălești, Nisporeni, Briceni, Hâncești. După alegerea la conducerea acestor raioane a reprezentanților Partidului Socialiștilor, Dodon a ieșit într-o conferință de presă anunțând că va exclude din partid toți consilierii raionali care vor vota pentru alegerea reprezentanților „partidele oligarho-unioniste” la conducerea raioanelor.

Tot cu ajutorul voturilor socialiștilor, democrații au reușit să demită Guvernul Filat, apoi Guvernul Streleț, iar în octombrie 2015, socialiștii au susținut solicitarea procurorului general Corneliu Gurin de ridicare a imunității lui Vlad Filat. În ultima sa cuvântare rostită de la tribuna centrală a Parlamentului, liderul liberal-democraților a declarat că acest lucru s-a făcut la indicația lui Vlad Plahotniuc. Pe 22 octombrie 2015, tot cu votul socialiștilor Parlamentul a decis trecerea CNA din subordinea Guvernului în cea a Parlamentului. Inițiativa propusă de democrați a venit în contextul în care premierul de atunci Valeriu Streleț și-a exprimat intenția de a-l demite pe Viorel Chetraru pentru rezultatele modeste la capitolul lupta cu corupția. Astfel, Chetraru a scăpat de demisie grație votului socialiștilor.   

În martie curent, la propunerea unui deputat socialist, Parlamentul a votat în regim de urgență, un proiect de lege de modificare a Codului Audiovizualului care, spun experții, îi va asigura controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc posibilitatea de a rămâne singurul mogul de presă din Republica Moldova. Inițial, proiectul de lege a fost conceput pentru a elimina concentrarea de instituții media în mâinile unor persoane, documentul a fost însă modificat, pe ultima sută de metri, la inițiativa deputatului socialist Andrian Lebedinschi, astfel încât, în următorii ani, să nu mai poată apărea alte holdinguri media.

Proiectul a fost votat la câteva luni după ce, la sfârșitul anului 2015, Exclusiv Media SRL a obținut licența de emisie pentru postul de televiziune NTV Moldova, care folosește aceeași marcă comercială cu postul rusesc NTV, unde asociat majoritar este grupul Gazprom.

Articolul a fost realizat în cadrul proiectului „Shining a light on electoral transparency in Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, Centrul de Analiză, cu suportul Freedom House.

 

 

Mariana Rață
16/10/2016




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii