Valul de demisii cauzate de vetting și criza acută de cadre afectează grav capacitatea instituțiilor din justiție și anticorupție, încetinind ritmul reformelor. Deși s-au înregistrat unele progrese, evoluțiile rămân inegale și marcate de constrângeri structurale. Acestea sunt concluziile celui de-al doilea Raport de monitorizare independentă privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene pentru aderarea la Uniunea Europeană, elaborat de un grup de organizații ale societății civile din Moldova și oferă o evaluare independentă a progresului Republicii Moldova în  alinierea la cerințele formulate de Comisia Europeană.

În sectorul justiției, raportul semnalează o serie de constrângeri serioase care subminează rezultatele reformei. Valul de demisii voluntare din rândul judecătorilor, în special de la Curtea Supremă de Justiție și Curțile de Apel, fragilizează sistemul și compromite continuitatea actului de justiție. Funcțiile de conducere sunt ocupate frecvent în regim de interimat, ceea ce reduce eficiența managerială și afectează coerența deciziilor instituționale. În paralel, deficitul de procurori-șefi în teritoriu și lipsa unui mecanism funcțional de coordonare interinstituțională pentru monitorizarea recomandărilor TAIEX sunt identificate drept obstacole majore.

Instanțele superioare continuă să sufere din cauza lipsei acute de personal și a suprasolicitării, iar sistemul judecătoresc, în ansamblu, este afectat de supraîncărcarea cu dosare și de salarizarea insuficientă. Raportul subliniază necesitatea unor măsuri urgente: organizarea rapidă a concursurilor pentru funcțiile vacante, majorarea salariilor, reducerea poverii administrative și stabilirea unei guvernanțe instituționale coerente.

Pe de altă parte, raportul evidențiază și progrese importante. Completarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) cu membri care au promovat evaluarea extraordinară este considerată o realizare esențială pentru consolidarea integrității și credibilității instituționale. De asemenea, procesul de evaluare a judecătorilor de la instanțele superioare a continuat, iar la Institutul Național al Justiției (INJ) s-au înregistrat îmbunătățiri în procesul de formare inițială, prin actualizarea curriculei și echilibrarea comisiilor de admitere. Performanța instanțelor de fond a crescut, în special la Judecătoria Chișinău, datorită specializării completelor.

În domeniul anticorupției, raportul notează un progres important în activitatea Procuraturii Anticorupție (PA), care în 2024 a valorificat noile competențe oferite prin Legea nr. 365/2023. A crescut semnificativ numărul de cauze penale trimise în instanță, inclusiv dosare care vizează figuri politice. De asemenea, au fost inițiate anchete privind finanțarea ilegală a partidelor și coruperea alegătorilor.

Totuși, eficiența PA este afectată de un deficit sever de personal, lipsa unui sediu adecvat, demisii cauzate de vetting și subfinanțare cronică. Aplicarea noii delimitări de competențe între PA și CNA a generat confuzii și întârzieri. Deși au fost aprobate un nou stat de personal și reorganizări interne, efectele sunt diminuate de rata scăzută de ocupare a funcțiilor esențiale. În plus, proiecte legislative controversate, precum inițiativa PACCO, alimentează instabilitatea normativă și pun în pericol coerența reformelor.

În același timp, raportul constată finalizarea rundei a patra GRECO, cu un nivel satisfăcător de implementare a recomandărilor. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și-a extins atribuțiile printr-un nou cadru normativ, dar continuă să fie constrânsă de lipsa de personal, digitalizarea lentă și dificultățile de interoperabilitate. Consolidarea capacității operaționale și financiare a ANI este considerată prioritară.