Violența domestică sporită și educație la distanță deficitară // Impactul socio-economic al crizei pandemice

Irina Odobescu
01/12/2020
MSMPS via Facebook

Serviciile medicale nu sunt disponibile pentru toate categoriile de persoane, iar pandemia a intensificat cheltuielile și vulnerabilitatea grupurilor. Accesul la educație la distanță este unul dificil, iar violența împotriva femeilor a crescut în criza pandemică. Acestea sunt principalele concluzii ale Studiului de evaluare a impactului socioeconomic al crizei pandemice. 

În cadrul studiului au fost elucidate principalele provocări ale grupurilor vulnerabile după cum urmează: copiii și tineretul, gospodăriile sărace, femeile vulnerabile, tinerii NEET, persoanele în etate, migranți reveniți și liberii profesioniști. 

Copiii și tineretul au prioritizat în pandemie trei lucruri – accesarea servicilor de sănătate, siguranța aprovizionării cu alimente și accesul la sistemul de învățământ. Circa 50% din eșation nu au avut conexiune la internet. Prin urmare, nu au putut accesa platformele educaționale la distanță. Acest fapt va avea pe termen mediu și lung efecte negative. 

Gospodăriile sărace au fost deosibit de afectate pe partea de venituri și cheltuieli. Circa 67% dintre acestea nu au avut venituri sau economii suficiente pentru a face față crizei pandemice. 1/3 din gospodăriile sărace au necesitat servicii comunitare, iar una dintre cinci gospodării a fost nevoită să reducă cheltuielile aferente sănătății și educației copiilor pentru a face față pandemiei. Experții spun că acesta este un semnal foarte îngrijorător.

Femeile vulnerabile din eșantionul studiului și-au pierdut locul de muncă. Acest lucru este valabil pentru fiecare a patra femeie, fapt ce a provocat un impact considerabil pe partea monetară.

69% dintre femeile vulnerabile și-au pierdut, cel puțin, a patra parte din venit. Majoritatea femeilor din acest grup au fost nevoite să se ocupe de treburile casnice. Raportul a evidențiat că circa 6% au suferit de violența domestică, un fenomen extrem de negativ al crizei. Femeile vulnerabile plaseasă și siguranța alimentării cu apă ca una din priorități.

Tinerii NEET  este grupul cu cel mai mare nivel de comportament nesănătos. Dincolo de sănătatea individuală și aprovizionarea cu apă și alimente plasează la priorități siguranța și demnitatea. Jumătate dintre ei și-au cheltuit practic toate economiile pentru a face față cheltuielilor aferente pandemiei. 20% dintre tineri au raportat că în unele zile nu au mâncat deloc.

Persoanele în etate au fost temeinic afectate de izolare și de excluziune. Una din patru persoane în etate nu au menționat purtarea unei măști ca măsură de prevenire. Accesul la informare rămâne o problemă pentru acest grup. Mobilitatea acestui grup a fost redus și au manifestat îngrijorări la accesul serviciilor în sănătate.

Migranții reveniți au pierdul între 3/4 și integral venituri și locul de muncă (22% dintre ei). O mare parte dintre aceștia au menționat nevoia de noi platforme și canale cu noi locuri de muncă. Dintre cei care și-au pierdul locul de muncă peste hotare. 80% intenționează să se întoarcă în aceeași țară în speranța că pandemia va lua sfâșit.

Liberii profesoniști au fost afectați de pandemie. 86% dintre ei au efectuat lucrări care nu pot fi făcute la distanță. Jumătate din acest grup nu au avut suficiente competențe ca să poată munci la distanță.

Studiul a fost efectut în perioada mai-octombrie 2020, cu datele disponibile la Biroul Național de Statistică și un sondaj a Magenta Consulting, parte a analizei PNUD, în rândul a 390 de cetățeni ș 450 de companii.

Irina Odobescu
01/12/2020

Comentarii