La trei ani de la introducerea în Codul Penal a unei noi pedepse pentru îmbogățirea ilicită, procurorii recunosc că au rezerve în privința pornirii dosarelor penale în baza acestui articol. În urmă cu două săptămâni, Procuratura Generală a anunțat că îl suspectează pe fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, Oleg Melniciuc, de comiterea acestei infracțiuni. Experții au dubii că această cauză penală are sorți de izbândă în judecată, din cauza unor formulări vagi din lege și a unei interpretări date de Curtea Constituțională. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei şedinţe a Clubului jurnaliştilor de investigaţie joi, 13 iulie.

Dosarul în privința lui Oleg Melniciuc a fost pornit la distanța de câteva luni după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a votat pentru numirea judecătorului în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. Potrivit membrului CSM Teodor Cârnaț, la momentul când Melniciuc a candidat pentru funcția de vicepreşedinte al Judecătoriei Chișinău, avizul SIS oferit Consiliului era în favoarea magistratului. Șase luni mai târziu, când dosarul de numire a lui Melniciuc a ajuns la Președinție, iar Igor Dodon a cerut repetat informații de la SIS, Serviciul de Informații şi Securitate a oferit alte date în defavoarea magistratului.

„Aceste informații au fost transmise CSM și după ce ne-am mai documentat suplimentar, inclusiv din presă, candidatura lui Melniciuc nu a mai adunat opt voturi necesare pentru a fi propusă repetat președintelui”, a explicat Teodor Cârnaț. Membrul CSM susține că el și colegii săi și-au dat acordul pentru urmărirea penală a lui Melniciuc, dar îi este frică să nu fie discreditat judecătorul un an-doi, așa cum a fost în cazul magistratului Gheorghe Popa, ca apoi să existe o sentință de achitare și nimeni din CNA și Procuratură să poarte răspundere pentru instrumentarea acestui caz.

Temerea că procesul penal ar putea fi pierdut de procurori în instanță este împărtășită și de unii experți. Potrivit acestora, există mai multe imperfecțiuni ale legii și norme constituționale care ar putea reprezenta un impediment în acest caz. „În 2015, Curtea Constituțională a oferit o interpretare a articolului din Codul Penal care se referă la îmbogățirea ilicită și a stabilit că este vagă formularea din articol care spune că «valoarea bunurilor depășește substanțial mijloacele dobândite». Parlamentul urma să revină pentru a corecta această formulă vagă, dar nu a făcut-o deocamdată. Sper să nu ajungem în instanță cu un dosar achitat din cauza formulării vagi din lege. Am mari dubii că vom avea condamnări pe această componență, decât doar dacă Parlamentul va opera modificările necesare și va cere o nouă interpretare din partea Curții Constituționale”, a opiniat Nadejda Hriptievschi, expert al Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Octavian Iachimovschi, procuror Anticorupţie, a declarat că există două prezumpții prevăzute în Constituție care fac complicată sarcina de a demonstra cazurile de îmbogățire ilicită: prezumpția nevinovăției și cea de legalitate a proprietății. „Norma legală și interpretarea Curții Constituționale ne obligă pe noi să demonstrăm ilegalitatea proprietății și vinovăția persoanei. Am putea răsturna prezumpția de legalitate a proprietății, dar dacă o combinăm cu prezumpția de nevinovăție, ne creăm mari probleme în anchetă. Trebuie să demonstrăm nu doar că acea avere nu a fost obținută pe căi legale, dar și să o facem în condițiile unei prezumpții a nevinovăției persoanei. Dacă nu ar exista aceste prezumpții, ar fi mult mai simplu, aș aduna toate veniturile persoanei, aș face un calcul matematic al tuturor cheltuielilor și m-aș duce în fața instanței într-un proces civil. În cazul proceselor civile sarcina probațiunii se inversează și atunci să demonstreze persoana cum a obținut această avere. Dacă nu poate demonstra cum a obținut avere, aceasta este confiscată de stat”, a precizat procurorul. Iachimovschi recunoaște că procurorii au ezitat să intenteze cauze penale pentru îmbogățire ilicită din cauza lipsei de experiență procesuală, dar și din cauza legislației. „Este greu de lucrat cu o normă neclară, ca să nu ajungem în instanță să o dăm în bară”, a spus procurorul.

Vicedirectorul CNA Cristina Țărnă crede însă că aceste probleme pot fi soluționate. „În România, de asemenea există aceste prezumpții în Constituție, dar s-au făcut câteva modificări care să permită inversarea probei. La noi însă Curtea Constituțională a dat o interpretare diferită. Acum, fie Curtea își revizuiește această hotărâre, dând o nouă interpretare, ori se modifică Constituția ca să spună că această prezumție este pentru cetățeanul de rând, pentru a-l proteja, iar în cazul funcționarilor să poată fi aplicate anumite restricții”, a propus Țărnă.

Elena Prohnițchi, coordonatoare de program în cadrul Asociaţiei ADEPT, afirmă că are senzația că această normă privind îmbogățirea ilicită nu va putea funcționa. „Funcționarii, demnitarii au devenit mult mai inventivi în a-și ascunde bunurile sau valoarea acestora – indică deținere în comodat a mașinilor, case în construcție timp de zeci de ani pentru a nu le indica valoare, în cazul apartamentelor ei indică prețul din contractul de procurare care este mult mai mic decât cel din evaluarea făcută de Cadastru”, a semnalat experta câteva „invenții” de-ale subiecților declarațiilor de avere pentru a ocoli suspiciunile de îmbogățire ilicită.

Un alt aspect, relevat de participanții la club ține de faptul că norma legală cu privire la îmbogățirea ilicită nu are efect retroactiv. Astfel, vor putea fi verificate și proprietățile obținute după anul 2014, când a intrat în vigoare norma legală. „Sunt puține dosare pe îmbogățire ilicită pentru că e vorba de puțin timp, perioada de acumulare a averilor ilicite este scurtă și sunt mai multe neclarități”, a explicat Cristina Țarnă numărul mic de dosare instrumentate de procurori și ofițerii CNA pe fapte de îmbogățire ilicită.

Procurorul Iachimovschi dă asigurări că situația se va schimba în următoarea perioadă, ținând cont de faptul că a fost creată recent o instituție nouă – Agenţia pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale, care va investiga „anume proveniența proprietăților despre care mulţi spun că le au, însă nu pot dovedi cum le-au obţinut”.

Partea I

Partea II

Şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie s-a desfăşurat în cadrul proiectului în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.