Procesul de numire a membrilor în consilile de administraţie a companiilor cu capital de stat este obscur și are loc în baza favoritismului politic și nu a competenţelor. Riscul favoritismului politic este exacerbat datorită remunerării considerabile a membrilor consiliilor de administraţie pentru activitatea desfășurată. Lipsa unui mecanism bine definit și transparent de delegare a persoanelor în aceste funcţii prezintă un pericol major pentru buna administrare a patrimoniului public. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu efectuat de Expert-Grup.

Analiza veniturilor funcţionarilor care au fost delegaţi în consiliile de administraţie ale celor mai mari companii cu capital de stat în 2016 relevă faptul că, în medie, aceștia au primit recompense mai mari pentru reprezentarea intereselor statului în societăţile comerciale decât pentru activitatea lor de bază. Acest lucru este posibil deoarece, de regulă, funcţionarii sunt delegaţi în consiliile de administraţie ale mai multor întreprinderi. Pe de altă parte, remunerările în consiliile unor societăţi pe acţiuni pot depăși suma de 150 de mii de lei anual. Autorii studiului constată că pe lângă bătăliile politice care au loc pentru obţinerea acestor funcţii, are loc o distorsiune a stimulentelor, persoanele fiind motivate mai curând să lucreze în interesul întreprinderilor, decât în rolul său de bază de elaborare a politicilor publice. Ba mai mult, delegarea în multiple consilii pune sub semnul întrebării eficienţa funcţionarilor publici la locul de muncă de bază. Deși măsura respectivă mai are și rolul de a menţine personalul calificat în serviciul public oferindu-le o „primă” adiţională la salariul de bază, menționează experții, riscul exploatării sistemului în detrimentul interesului public este mult prea mare pentru a perpetua acest mecanism.

Centrul de Investigații Jurnalistice a realizat în ultimii ani mai multe anchete cu privire la întreptinderile de stat care pot fi găsite aici, aici, aici și aici.

„Reieșind din faptul că instituţia fondatoare are de regulă reprezentanţi politici în conducere și ţinând cont de lipsa unor proceduri de numire a membrilor consiliilor, există riscul delegării persoanelor ce împărtășesc viziunile politice ale conducătorilor, în detrimentul calităţilor profesionale. Spre exemplu, în cazul consiliului de administraţie al Băncii de Economii, conform raportului sumar al companiei Kroll, „din analiza documentelor de care a dispus compania, este evident faptul că membrii consiliului de administraţie au fost notificaţi în repetate rânduri de către angajaţii băncii privind creditele acordate”. Lipsa de acţiune din partea consiliului de administraţie, care reprezenta interesele statului și implicit ale cetăţenilor, este un indicator puternic al faptului că prin intermediul reprezentanţilor în consiliu erau promovate anumite interese politice”, se arată în studiu.  

Conform legislaţiei existente, instituţia fondatoare are dreptul să delege persoane în consilii de administraţie, fără a fi desfășurată procedura respectivă.

De asemenea, Agenţia Proprietăţii Publice în rol de fondator al tuturor întreprinderilor de stat înlătură conflictul structural existent. Totodată, conform vechii legi cu privire la întreprinderea de stat, reprezentanţii Ministerului Economiei și Ministerului Finanţelor trebuiau în mod obligatoriu să reprezinte majoritatea membrilor în consiliile de administrare. Astfel, este binevenită excluderea prevederii respective din noua lege cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală. Acest pas nu este suficient însă pentru a asigura calitatea membrilor delegaţi în consilii, pecizează autorii studiului. Pe de altă parte, legea cu privire la societăţile pe acţiuni impune în continuare includerea reprezentanţilor statului (Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor și/sau ai organului responsabil pentru deetatizarea proprietăţii publice) în consiliile societăţilor cu capital majoritar de stat. Prin urmare, este important să fie stabilită o procedură clară de selecţie a membrilor consiliilor de administraţie, care să fie aplicată atât întreprinderilor de stat, cât și societăţilor pe acţiuni cu capital de stat, recomandă autorii studiului.

Raportul integral poate fi citit aici.