Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, susține că alegerile din autonomie trebuie organizate pe 15 noiembrie, însă propune un nou mecanism electoral negociat cu Chișinăul, prin care autoritățile găgăuze să păstreze un rol în organizarea scrutinului. Declarațiile au fost făcute după decizia Curții Constituționale prin care au fost limitate atribuțiile autonomiei în domeniul electoral.

În cadrul unei conferințe de presă susținute pe 13 iulie, Gaidarji a declarat că Adunarea Populară insistă ca alegerile să aibă loc la termenul stabilit anterior.

„Alegerile trebuie să aibă loc la termenul stabilit. Adunarea Populară își confirmă poziția de principiu. Alegerile nu trebuie să fie amânate și trebuie să aibă loc pe 15 noiembrie”, a declarat Gaidarji.

În același timp, acesta a propus inițierea unui dialog între Comrat și Chișinău pentru elaborarea unui „mecanism temporar” de organizare a alegerilor. Printre propuneri se numără crearea unui grup de lucru format din reprezentanți ai Parlamentului, Comisiei Electorale Centrale și autorităților găgăuze.

Gaidarji a mai propus formarea unei delegații comune de juriști și experți din Comrat și Chișinău, care să analizeze experiența altor autonomii din Uniunea Europeană, inclusiv Catalonia și Insulele Åland. Ulterior, potrivit acestuia, ar urma să fie elaborate modificări legislative și transmise Comisiei de la Veneția.

O altă propunere vizează crearea unui organ electoral al Găgăuziei format din nouă membri. Potrivit variantei prezentate de Gaidarji, câte trei membri ar urma să fie desemnați de Adunarea Populară, Executivul autonomiei și, respectiv, instanțele de judecată sau Comisia Electorală Centrală.

Propunerea vine după ce Curtea Constituțională a stabilit că autoritățile găgăuze nu pot avea un mecanism electoral separat de cel național. Prin decizia din 9 iulie, Curtea a declarat neconstituționale mai multe prevederi care permiteau autonomiei să participe la formarea organului electoral și să stabilească reguli proprii pentru alegerile din regiune.

Președintele Adunării Populare susține însă că soluția nu poate consta doar în modificări tehnice ale Codului electoral și că Găgăuzia trebuie implicată în elaborarea noilor reguli.

„Soluționarea problemei fără participarea Găgăuziei este imposibilă”, a declarat Gaidarji.

Totodată, acesta a anunțat că Adunarea Populară va iniția consultări cu partidele politice și locuitorii autonomiei privind protejarea statutului juridic special al Găgăuziei.

Amintim că Găgăuzia se află în continuare într-un blocaj electoral.Mandatele actualilor deputați ai Adunării Populare au expirat în noiembrie 2025, iar alegerile nu au fost organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală a autonomiei și cea națională. După mai multe tentative eșuate de a ajunge la un compromis, Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a limitat atribuțiile autonomiei în domeniul electoral, stabilind că Găgăuzia nu poate constitui independent organul electoral regional. Decizia a amplificat disputele dintre Comrat și Chișinău privind modul de organizare a alegerilor.

Valentin Gaidarji a preluat funcția de președinte al Adunării Populare pe 3 iulie, după demisia lui Nicolai Ormanji, și a pledat pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău. 

Blocajul din Găgăuzia a fost subiect de discuții în cadrul mai multor cluburi de presă ale jurnaliștilor de investigație, organizate de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM).

Discuțiile au evidențiat influența grupărilor oligarhice, blocajele politice de la Comrat și necesitatea restabilirii dialogului cu Chișinăul.

Clubul Jurnaliștilor de Investigație este organizat în cadrul proiectului „Reziliență în fața dezinformării: Jurnalism de investigație pentru o societate mai puternică”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, cu suportul financiar al proiectului Globsec și Uniunii Europene.