Cazul privind două piese de patrimoniu antice descoperite acum jumătate de secol în satul Tvardiţa, raionul Taraclia, şi dispărute fără urmă, despre care a relatat şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice, nu a ajuns la final. Recent, magistraţii Curţii Supreme de Justiţie au trimis la rejudecare pentru a doua oară dosarul penal în care este învinuită o singură persoană, fostul șef al cooperativei de producție din Tvardița. 

Piesele antice unice au fost găsite de un tractorist încă în 1965, în timpul unor lucrări agricole. Este vorba despre două falere de argint poleite cu aur, un fel de ornamente în formă de medalie purtate de soldaţii romani sau greci, ori prinse la harnașamentul cailor, datate din secolul III-II înainte de Hristos. Accesoriile, lucrate cu multă fineţe, au înfrumuseţat mult timp o fântână din sat, fiind agăţate acolo de localnicii care nu ştiau ce reprezintă acestea. Specialiştii de la Muzeul de Arheologie şi Etnografie din perioada sovietică au aflat de ele abia în 1989 şi s-au deplasat pentru săpături arheologice la locul unde au fost descoperite vestigiile.

Potrivit arheologului Serghei Agulnikov, la începutul anilor 1990, arheologul Victor Beilicci, care s-a născut în Tvardiţa şi care este stabilit în Rusia de mai mulţi ani, a începutut săpăturile acolo. A găsit un mormânt distrus în vechime. Tot acolo se aflau două amfore mari din secolele III-II înainte de Hristos, dar şi alte piese unice. Autorităţile publice locale au condiţionat atunci ca toate piesele găsite să rămână în muzeul din localitate, pentru că acestea ar fi mândria localnicilor. Doar că falerele aşa şi nu au mai ajuns în muzeu, ci la cooperativa din localitate. În urma demersurilor Agenţiei Naționale Arheologice, prin care solicita să fie investigate circumstanţele dispariţiei pieselor antice, precum şi cine se face vinovat de acest fapt, procurorii au pornit urmărirea penală.

Sigura persoană învinuită a fost ex-președintele cooperativei de producție din Tvardița, unde falerele au fost păstrate începând cu anii 1990. Gheorghe Cara a spus în instanță că nu știa că cele două piese reprezentau o valoare. Prin 2009, şeful întreprinderii ar fi dat piesele, în lipsa unui act de predare-primire, administratorului filialei Băncii Sociale din localitate să le păstreze la sediul băncii. Între timp administratorul filialei bancare la care au ajuns falerele a decedat, iar arheologii au pierdut urma falerelor.  

Detalii AICI

Cazul a ajuns de două ori la Curtea Supremă de Justiţie, fiind casate deciziile Curţii de Apel Cahul în acest dosar, prin care a fost achitat pe ex-şeful cooperativei. În februarie 2016, atunci când cazul a fost examinat pentru prima dată în instanţa de apel, judecătorii au conchis că „niciun martor nu a declarat, iar organul de urmărire penală nu a administrat alte probe, care să fi indicat asupra faptului că familia inculpatului ar fi avut intenţii de a comercializa falerele pe piaţa neagră, inclusiv prin plasarea anunţurilor pe internet”. 

În mai 2017, când dosarul a ajuns pentru a două oară la Curtea de Apel Cahul, instanța a nuanţat că inculpatul poate fi învinuit pentru însușirea bunurilor încredințate lui în administrare, „pe când la acel moment Gheorghe Cara gestiona și avea obligația de a gestiona doar bunurile din evidența contabilă a întreprinderii, și nu orice alte bunuri, iar actul de primire-predare din 03.07.1992 (atunci când falerele au ajuns la cooperativă - n.r.), reflectă faptul că, falerele au fost predate în casieria colhozului pentru păstrare lui N.Glavcev, în perioada activității directorului P.Parlicov, de unde reiese că lipsesc probe că falerele ar fi fost luate în evidența contabilă a întreprinderii gestionate de Gheorghe Cara, unde urmau a fi reflectate în evidența contabilă la un cont extrabalanțier”. 

La 7 noiembrie 2017, Colegiul penal al CSJ a decis să trimită din nou cauza la rejudecare la Curtea de Apel din Cahul, iar dosarul să fie repartizat altui complet de judecată. „Instanţa de apel a reţinut selectiv doar unele probe fără a examina şi aprecia în ansamblu toate probele cauzei penale, la care a făcut referire partea acuzării, și, în așa mod, a tras concluzia pripită că fapta de care a fost pus sub învinuire inculpatul nu a fost săvârșită de el. (...) Colegiul penal consideră că instanţa de apel nu a pătruns în esenţa problemei de fapt şi de drept, nu a făcut o analiză corespunzătoare asupra cumulului probelor prezentate de părţi, fără a elucida faptele importante pentru soluţionarea justă şi promptă a cauzei date”, se arată în decizia CSJ din noiembrie.

În cadrul anchetei, specialiștii au constatat că piesele, care împreună cântăreau cam 400 de grame, valorau aproximativ 60.000 de euro ceea ce în prezent ar fi echivalent cu peste 1,2 milioane de lei. Autoritățile și arheologii admit că multe piese de patrimoniu din Republica Moldova s-au strecurat de-a lungul anilor peste hotare.