Federația Rusă încearcă să influențeze procesul electoral din UTA Găgăuzia, prin intermediul unor lideri regionali apropiați Kremlinului. Declarația aparține președintei Maia Sandu, care susține că alegerile vor putea fi organizate doar în stuația în care mecanismul convenit împreună cu Comisia Electorală Centrală va fi aprobat.

Maia Sandu susține că soluția pentru organizarea alegerilor a fost identificată în urma discuțiilor organizate.

„Noi am oferit soluția, după multe discuții între reprezentanții Adunării Populare și CEC. Alegerile trebuie organizate după niște reguli, în conformitate cu legea și normele internaționale. Am participat și eu la câteva dintre aceste discuții și am convenit o soluție. Acum aceasta trebuie aprobată de Adunarea Populară, pentru ca alegerile să poată fi declanșate. (...) Ei trebuie să asculte mai puțin de Moscova și mai mult de propriii cetățeni și să meargă mai departe să își facă alegerile, dar respectând aceste condiții minime pe care le-am convenit”, a declarat Maia Sandu, la emisiunea În profunzime, de la Pro TV.

Modificările la Codul electoral al Republicii Moldova propuse de Adunarea Populară a UTA Găgăuzia nu sunt susținute de instituțiile centrale ale statului, pe motiv că generează incertitudini normative, suprapuneri instituționale sau propun un regim juridic diferențiat pentru autonomie. Proiectul trimis de Comrat a fost respins de Guvern.

În particular, propunerea privind înlocuirea în Codul electoral a sintagmei actuale „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” cu „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, cu atribuții privind organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor locale/regional este considerată „incompatibilă cu soluțiile privind arhitectura instituțională a organelor electorale”, stabilite în noul cod. 

O altă propunere care generează neconcordanțe conceptuale și se abate de la legislația națională cu caracter special și de la cadrul normativ local este cea de a abilita organul electoral din autonomie cu competența de organizare și desfășurare a alegerilor și a „referendumurilor regionale”. Această noțiune nu este în Codul electoral, care o include pe cea de „alegeri regionale” și vizează alegerea Bașcanului Găgăuziei, a Adunării Populare și referendumurile privind chestiuni ce țin de competența autonomiei.

Alte două propuneri, potrivit autorilor avizului la proiectul de lege, creează un regim juridic diferențiat față de celelalte unități administrativ-teritoriale. Prima vizează instituirea obligației pentru Comisia Electorală Centrală de a coordona exclusiv cu Adunarea Populară a Găgăuziei data desfășurării alegerilor autorităților administrației publice locale din Găgăuzia, iar a doua - dobândirea statutului de persoane cu funcții de demnitate publică pentru președintele și secretarul organului electoral din Găgăuzia de la data alegerii, fără confirmarea prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale.

Șeful Oficiului Cancelariei de Stat în Găgăuzia, Serghei Cernev, consideră că alegerile în regiune sunt blocate cu scopul de a obține control asupra organelor electorale regionale de către Ilan Șor, pentru a avea control asupra autonomiei în următorii opt ani. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul Clubului Jurnaliștilor de Investigație cu subiectul „Situația din Găgăuzia văzută din interior. Soluții propuse de liderii locali. Rolul tinerilor în procesele democratice”, organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice.

„Dialogul ar fi trebuit să aibă loc încă anul trecut, (atunci) ar fi trebuit să înceapă aceste negocieri. Acum, aceste negocieri care sunt în desfășurare nu vor duce la nimic. De ce? Pentru că nu este sarcina de a merge la alegeri conform legislației Republicii Moldova. Există o singură sarcină - să-și aleagă propria Comisie Electorală Centrală și care este pericolul? Acest Consiliu Electoral Central al Găgăuziei, care va activa, va fi ales pentru cinci ani. În anul viitor noi vom avea alegerile în primărie și acest Consiliu electoral central va cuprinde următoarele două alegeri. Șor, cu ajutorul majorității sale, încearcă să preia controlul asupra sistemului electoral pentru următorii opt ani, pentru că dacă va fi ales pentru cinci ani, va reuși să acapareze și alegerile pentru primărie care vor urma. Plus următoarele alegeri în Adunarea Populară și a Bașcanului Găgăuziei vor fi organizate de acest Consiliu Electoral Central”, a explicat Cernev.

Miza lui Șor, consideră oficialul, sunt „escrocii din Adunarea Populară, care puteau să constituie majoritatea, adunată de el” și chiar dacă alegerile vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală, Șor va obține cel puțin 25 de mandate. După alegeri, însă, deputații vor lansa declarații contra statului, „Vor crea aparențe de apărare a împuternicirilor Găgăuziei, dar în realitate vor atrage Găgăuzia în confruntare cu țara noastră”, avertizează Cernev.

Serghei Cernev a menționat că până acum, grație muncii instituțiilor statului, pericolul a fost evitat, însă el nu a fost eliminat. El consideră că în Găgăuzia se pregătea același scenariu care e realizat acum în regiunea transnistreană, locuitorilor căreia li acordă cetățenia Federației Ruse printr-o procedură simplificată, iar în paralel autoritățile rusești adoptă legi conform cărora ei își pot apăra cetățenii oriunde s-ar afla aceștia.

Participanții la ședință au vorbit despre consecințele crizei din regiune pentru populație, care este supusă unei dezinformări fără precedent, ceea ce alimentează atitudinea negativă față de autoritățile centrale. S-a menționat că cel mai mult sunt afectați de dezinformare persoanele în vârstă, care nu știu să identifice falsurile distribuite de media angajată politic sau pe platformele online.

Blocajul electoral din UTA Găgăuzia, apărut la sfârșitul anului 2025, este cauzat, în principal, de lipsa de voință politică în regiune. Pe parcursul ultimelor luni, autoritățile regionale au avut două tentative de organizare a alegerilor, care însă au fost anulate prin decizii ale instanței de judecată.

Clubul Jurnaliștilor de Investigație este organizat în cadrul proiectului „Reziliență în fața dezinformării: Jurnalism de investigație pentru o societate mai puternică”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, cu suportul financiar al Globsec și Uniunii Europene.