Testarea integrității profesionale este în impas, concluzionează angajaţii Centrului Național Anticorupție (CNA) în raportul de activitate pentru anul 2017. Din raport reiese că, deşi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a desemnat judecătorii specializaţi încă acum un an, magistraţii nu au încă dreptul să acceseze secretul de stat, aşa cum prevede legea. De cealaltă parte, CSM susține că regimul secret în instanțele judecătorești ar urma să funcţioneze în scurt timp. 

Legea privind evaluarea integrităţii instituţionale, o versiune revăzută a Legii testării integrităţii profesionale, declarată parţial neconstituţională în aprilie 2015, a intrat în vigoare în noiembrie 2016. Fiind supusă mai multor critici și blocaje, inițiativa a avut un șir de modificări. Printre altele, testarea integrității a fost plasată sub control judiciar, ceea ce înseamnă că CNA poate demara procedura doar după ce obține acceptul unui magistrat.  

În februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat, pe termen de un an, 47 de judecători din instanțele de fond și curțile de apel specializaţi în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale. După desemnarea în funcție, aceștia, împreună cu grefierii și asistenții judiciari, urmau să înainteze Serviciului de Informații și Securitate documentele necesare pentru perfectarea dreptului de acces la secretul de stat.

Totuși, la un an distanță, aplicarea instrumentului „rămâne a fi în impas, fapt determinat de îndelungatul proces de desemnare a judecătorilor specializați și tergiversarea învestirii acestora cu dreptul de acces la secretul de stat, condiții indispensabile pentru derularea întregului mecanism de asigurare a integrității instituționale în cadrul autorităților publice”, notează angajaţii CNA în raportul de activitate al instituţiei. Totodată, reprezentanții Centrului accentuează că toate demersurile adresate către CSM pentru rezolvarea problemei au rămas nesoluționate deocamdată.

De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii susține că, până la momentul când judecătorii specializați puteau să obțină acces la secretul de stat, era necesară crearea regimului secret în instanțele judecătorești. Sarcina le-a revenit președinților instanțelor de judecată cărora, între timp, le-a fost asigurat dreptul de a avea acces la secretul de stat și care sunt responsabili de implementarea ulterioară a măsurilor necesare în instanțele pe care le conduc.

„Consiliul Superior al Magistraturii a asigurat obținerea de președinții instanțelor judecătorești sau, după caz, de vicepreședinții acestora, a dreptului de acces la secretul de stat, aceștia urmând să realizeze măsurile prevăzute de legislația în vigoare în vederea creării regimului secret în instanțele judecătorești, obținerii dreptului de acces la secret de stat de judecătorii specializați și asigurării respectării caracterului confidențial al activității judecătorilor specializați și a secretului de stat la examinarea cauzelor ce vizează integritatea profesională, măsuri care sunt în proces de implementare”, se arată într-un răspuns oferit portalului Anticoruptie.md. Subiectul ar urma să fie discutat de membrii CSM în cadrul ședinței de marți, 6 februarie.

Cum ar urma să funcționeze testarea: patru etape pentru evaluarea integrităţii unei instituţii

Potrivit noilor prevederi ale legii, evaluarea integrităţii instituţionale se va face în patru etape, prima fiind evaluarea respectării de către instituție a politicilor anticorupție. În cazul în care nu sunt respectate mai multe dintre aceste politici și există bănuiala rezonabilă că angajații se dedau actelor de corupție, CNA poate demara testarea. 

Pentru aceasta, Centrul trebuie să obţină acceptul instanţei de judecată. Magistratul va decide dacă argumentele sunt suficiente sau nu pentru a demara testarea integrităţii unei instituţii.  „Dacă da, împreună cu judecătorul este fixat eşantionul: 10%, 30% etc. din angajaţi. După această etapă a testării, rezultatele sunt supuse din nou controlului judecătoresc şi se stabileşte dacă au fost depăşite sau nu limitele de către testor. Dacă se decide că limitele au fost depăşite, testul poate fi anulat. Dacă judecătorul nu va autoriza testarea integrităţii aleatorie a instituţiei respective, putem continua evaluarea instituţiei şi în lipsa testării”, explica anterior Cristina Ţărnă, ex-vicedirector CNA, în cadrul unui club de presă al Centrului de Investigații Jurnalistice.

Rezultatele confirmate de judecător vor fi incluse într-un raport în care vor fi descrise riscurile. Documentul va fi făcut public, fiind scoase numele persoanelor. Instituţia testată va avea la dipoziţie o lună pentru a remedia carenţele indicate în raport. Conducătorul întocmeşte un plan, iar în următoarele două luni trebuie să-l pună în aplicare. Mai târziu CNA poate să vină cu o evaluare repetată. Astfel, şeful instituţiei ar putea avea până la trei avertizări, legea propriu-zisă fiind considerată la fel o avertizare.