O organizaţie neguvernamentală, agreată de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, acum suspendat, a fost folosită ca maşină de făcut bani, sub pretextul rezolvării dosarelor politice fabricate în perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre organizaţia obştească „Dreptul la dreptate”, fondată şi condusă de controversatul activist Pavel Grigorciuc. Organizaţia aproape că nu a avut venituri oficiale de la fondare, în schimb Grigorciuc, care a afirmat în repetate rânduri că îşi duce existenţa din salariul de preşedinte al organizaţiei, trăieşte pe picior larg. Schema de făcut bani a organizaţiei lui Grigorciuc, asistată juridic de avocaţii controversatului afacerist Veaceslav Platon, este una relativ simplă: în lista victimelor politice au fost incluşi justiţiabili care nu se încadrează în categoria celor persecutaţi pe criterii politice. Se vehiculează că organizaţia nu ar fi trecut  „pasivă” nici pe lângă punga penalului fugar.

De la secretar de comsomol la „apărător al dreptăţii”

Originar din oraşul Cahul, Pavel Grigorciuc, 33 de ani, a ajuns în atenţia opiniei publice în primăvara anului 2009, în perioada revoltelor împotriva regimului condus de Vladimir Voronin. Tânărul Grigorciuc apare printre fruntaşii organizaţiei comsomoliste din sectorul Ciocana al municipiului Chişinau, organizatori ai mitingurilor de susţinere al Partidului Comuniştilor. Grigorciuc și-a deconspirat prin acțiuni în masă poziţia sa anti-europeană. Mai mult, acesta și-a îndreptat furia comunistă și asupra protestatarilor din aprilie 2009.

După retragerea comuniştilor de la guvernare, Grigorciuc mai cochetează o perioadă cu unii dintre foştii fruntași ai PCRM, promovând cu zel ideea de renaştere a fostei Uniuni Sovietice şi manifestând o poziţie românofobă.

Pe parcurs, Grigorciuc se regăseşte în diferite proiecte pro-ruse, cum ar fi Antifa, Grenada sau Forumul social. Activistul apare şi într-o înregistrare video în timp ce împarte bani unor tineri plătiți ca să participe la proteste.

Episoadele de violență în care este implicat Grigorciuc sunt nenumărate. Acesta a fost  reţinut de poliţie pentru comportament violent în locuri publice, fiind impus să plătească diferite sume pentru violența sa. Într-un episod,  activistul l-a agresat fizic pe un cetăţean german, într-un bar de pe strada Eminescu din Chişinău. Atunci, Grigorciuc a scăpat cu o amendă penală de 3000 de lei.

Grigorciuc a fost unul dintre cei care a susţinut, în 2014, anexarea Crimeei de către ruşi, precum şi separarea teritoriilor din Lugansk şi Doneţk din Ucraina.

La instalarea regimului oligarhic al lui Plahotniuc, Pavel Grigorciuc deja avea statut de învinuit în câteva dosare penale. Fost critic al valorilor europene, activistul Grigorciuc revine tot mai des la ele, dar invocând cu regularitate și în funcție de nevoi valorile europene, cum ar fi libetatea de exprimare sau dreptul la libera asociere. Activistul se regăseşte în mişcarea anti-Plahotniuc, fiind unul dintre protestatarii din grupul condus de fostul deputat comunist, Grigore Petrenco. Pavel Grigorciuc nu se limitează doar la acţiuni paşnice. Acesta îl loveşte în public pe fostul deputat democrat Sergiu Sîrbu, îl agresează şi îl umileşte public pe procurorul Nicu Şendrea. În perioada respectivă, fiind controlate în totalitate de oligarhul Plahotniuc, organele de drept aplică abuziv arestul preventiv pentru Grigorciuc, cu încălcarea mai multor norme legale, activistul fiind apărat de opoziţie, dar şi de justiţia europeană. Eliberat din arest, Pavel Grigorciuc este recunoscut drept victimă şi luptător contra regimului Plahotniuc.

O perioadă, Grigorciuc a susţinut şi a promovat Partidul Socialiştilor, dar şi pe liderul de atunci al formațiunii, Igor Dodon.

Fondată odată cu demiterea Guvernului Maia Sandu

La 28 noiembrie 2019, fostul deputat și vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Stoianoglo, a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) câștigător al concursului pentru ocuparea funcției de procuror general. A doua zi, ex-preşedintele Igor Dodon semnează decretul de numire în funcţie şi îl prezintă pe Stoianoglo colectivului de procurori.

Candidatura lui Stoianoglo la funcţia de procuror general a condus la ruptura alianţei dintre Blocul ACUM şi Partidului Socialiştilor, care s-a finalizat cu demisia, la 12 noiembrie 2019, a Guvernului Maia Sandu.

În ziua când Parlamentul vota moţiunea de cenzură, pentru că Guvernul şi-a asumat prin răspundere proiectul legii care i-ar fi permis primului ministru să facă preselecția candidaților pentru funcția de procuror general, activistul Pavel Grigorciuc înregistra organizaţia obstească „Dreptul la Dreptate”.

Ideea de a fonda o organizaţie a victimelor regimului Plahotniuc a venit din partea mai multor persoane care au avut de suferit în perioada guvernării oligarhului fugar. Iniţial, se opta chiar pentru ca denumirea organizaţiei să fie „Anti-Plaha”.

Beneficiile lui Grigorciuc după înregistrarea organizaţiei

Funcţia de preşedinte al organizaţiei „Dreptul la dreptate” i-a permis lui Grigorciuc să trăiască pe picior larg, chiar dacă organizaţia nu a câştigat niciun proiect de finanţare. Pavel Grigorciuc ne-a declarat că îşi asigură existenţa din salariul de preşedinte al organizaţiei, care este finanţată din donaţiile oamenilor de bună credinţă. Activistul ne-a dat asigurări că toate donaţiile sunt înregistrate în contabilitate şi se achită impozitele conform legii. Potrivit lui Grigorciuc, în organizaţie sunt angajaţi jurişti şi jurnalişti, care îl ajută la efectuarea investigaţiilor.

Analiza documentelor financiare însă arată că lucrurile nu stau tocmai așa.

Astfel, rapoartele financiare demonstrează că pe parcursul anului 2020, organizaţia obştească „Dreptul la dreptate” nu a avut deloc active şi nici mijloace circulante. În raportul financiar pentru anul 2021, au fost înregistrate mijloace financiare de 200 de lei, precum şi o datorie de 71.300 mii de lei.

Cu toate acestea, o perioadă, organizaţia a avut sediul într-o clădire luxoasă, în preajma unei instituții bancare.

O analiză financiară, în baza unor documente contabile ale organizaţiei obşteşti „Dreptul la dreptate” pentru perioada 04.02.21 – 18.06.21, obţinute de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova, arată că Pavel Grigorciuc a făcut donaţii de circa 100.000 de lei din propriul buzunar pentru organizaţie, din care s-a achitat chiria, serviciile comunale şi obligaţiunile fiscale. Donaţii de 1000 de lei a făcut Starmax Plus SRL şi de 12.000 de lei au fost făcute de către Vilensamax SRL din Orhei. Ambele întreprinderi îşi au adresa juridică în biroul nr.4 de pe strada Vasile Mahu, nr.125 din Orhei şi sunt afiliate omului de afaceri din Orhei, Victor Jantovan, cercetat penal în perioada guvernării lui Plahotniuc pentru pretinsă evaziune fiscală.

Victor Jantovan a pledat nevinovat, iar după căderea regimului Plahotniuc a apărut în repetate rânduri în spaţiul public alături de Grigorciuc, regăsindu-se în toate cele trei liste cu dosare politice întocmite de Pavel Grigorciuc şi asociaţii săi. Alte donaţii nu au fost înregistrate.

La 25 iunie 2021, Pavel Grigorciuc şi-a cumpărat maşină, pentru care a contractat un credit de 204.151 de lei de la firma TOP Leasing in Credit CNN. Automobilul de model Mitsubishi ASX este înregistrat pe numele lui Pavel Grigorciuc, iar pe uşi are imprimată sigla organizaţiei „Dreprul la Dreptate”.

Preţul unul automobil Mitsubishi ASX  pe piaţa moldovenească variază între 10.000 și 22.000 de euro, în funcție de anul producerii şi starea tehnică.

Reporterii Centrului de Investigaşii Jurnalistice a intrat în posesia copiilor rulajelor de pe contul de card al lui Pavel Grigorciuc. Analiza lor pentru perioada 6 mai 2020 - 9 august 2021 ne arată că activistul şi-a alimentat contul cu bani cash în sumă de 75.954 de lei, cheltuind aproape întreaga sumă în aceeaşi perioadă.

La 4 ianuarie 2022, Grigorciuc avea pe contul de card 12.819 lei. Până la 14 iulie 2022, contul a fost suplinit cu 214.918 de lei, din care 20.600 de lei au fost depuşi în numerar de către Pavel Grigorciuc. Restul banilor, în sume mai mici, au fost transferate de pe alte carduri bancare.

În perioada respectivă, activistul, care locuieşte de unul singur, a cheltuit 225.669 de lei, câte 32.238 în medie pe lună.

La 14 septembrie 2021, CEDO a dat câştig de cauză grupului Petrenco, lui Pavel Grigorciuc fiindu-i atribuite prejudicii morale de 9.750 de euro, bani care i-au fost achitaţi până la data de 14 decembrie 2021. Grigorciuc ne-a declarat că banii au fost folosiţi pentru altceva şi continuă să plătească lunar taxa de leasing. Surse din anturajul lui Grigorciuc ne-au comunicat că acesta ar fi investit banii într-o mică afacere, un magazin de vinuri de marcă.

Activistul ne-a mai declarat că şi-a luat în credit şi telefonul.

Deşi organizaţia „Dreptul la dreptate”, singurul loc de muncă oficial al lui Pavel Grigorciuc, nu are bani ca să achite salarii, activistul poate să-şi permită şi vacanţe în afara ţării.

Fostul funcţionar public, care se regăseşte în listele lui Grigorciuc, Sorin Stati, cunoscut opiniei publice pentru dezvăluirile făcute despre ilegalităţile comise în perioada regimului lui Plahotniuc, ne-a declarat că a colaborat o perioadă cu Grigorciuc în cadrul organizaţiei „Dreptul la dreptate”, dar a renunţat din cauza disensiunilor privind gestionarea financiară a organizaţiei.

„Conturile organizaţiei au fost întotdeauna la zero. Grigorciuc lua bani de la aşa-numiţii donatori fără ca să-i înregistreze la contabilitate. I-am spus că dacă banii nu sunt înregistraţi în mod corespunzător în contabilitate, deja nu mai reprezintă donaţii şi este vorba de corupţie”, ne-a spus Stati.

Întrebat dacă organizaţia "Dreptul la Dreptate" a fost sponsorizată de Veaceslav Platon, Sorin Stati a declarat că nu cunoaşte, în schimb ştie la sigur că a primit bani de la persoane din anturajul afaceristului.

Prima listă a lui Grigorciuc şi mobilizarea Procuraturii Generale

La 19 decembrie 2019, şeful organizației „Dreptul la dreptate”, Pavel Grigorciuc, a organizat o conferinţă de presă în care au prezentat o listă cu 38 de dosare care ar fi fost fabricate în perioada guvernării lui Plahotniuc.
„Facem apel către procurorul general de a examina toate cauzele politice, precum și cazurile legate de preluarea forţată a afacerilor persoanelor neconvenabile. Singura decizie corectă este de a scoate oamenii de sub urmărirea penală ilegală, precum și de a retrage acuzațiile în cadrul proceselor judiciare care au loc pe aceste cauze”, a declarat atunci Grigorciuc.

Activistul a amintit că pe 3 octombrie 2019, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în rezoluția sa, a cerut autorităților Moldovei să închidă toate dosarele politice îndreptate împotriva activiștilor și avocaților lor.

În recomandările APCE se regăsesc 11 persoane: avocații Ana Ursache, Eduard Rudenco, Ion Crețu, care s-au ales cu dosare penale după ce s-au angajat să-l apere pe Platon, judecătorii Domnica Manole, Dorin Munteanu și Gheorghe Balan, fostul poliţist Gheorghe Petic, Pavel Grigorciuc, fostul deputat comunist, Grigore Petrenco, fostul director de la Poşta Moldovei, Sergiu Cibotari, şi omul de afaceri Valentin Eșanu.

La 19 februarie 2019, Procuratura Generală a anunţat despre crearea unui grup de control și monitorizare, format din 6 procurori, care urma să evalueze 38 de dosare penale, pretins instrumentate pe motive politice. O dispoziție în acest sens a fost emisă de procurorul general Alexandr Stoianoglo. Acesta a anunțat într-un cadru public că la întocmirea listei s-a luat act de „Declarațiile și Raportul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care indicau o listă de dosare cu suspiciuni de urmărire ilegală, abuzivă, selectivă și pe motive politice a unor persoane din Republica Moldova”, dar şi de „declarațiile unor organizații neguvernamentale, activiști civici, reprezentanți ai partidelor politice, dar și adresările parvenite pe adresa procurorului general”.

Lista prezentată de Procuratura Generală în februarie 2020 coincide cu lista prezentată de Grigorciuc la conferinţa de presă din 2019. Avocatul Eduard Rudenco, fost apărător al lui Veaceslav Platon, a declarat la conferinţa de presă că lista a fost întocmită şi în baza expertizelor unui grup de avocaţi.Pe lângă cele 11 dosare sugerate de APCE, au fost adăugate mai multe dosare de rezonanţă din perioada guvernării lui Plahotniuc, cum ar dosarele protestelor anti-Plahotniuc sau cauza  Ludmilei Kozlovska, conducătoarea organizației neguvernamentale Open Dialog din Polonia. Kozlovska a fost acuzată de autoritățile poloneze că ar lucra în interesul Rusiei, punând în pericol securitatea națională, și a fost expulzată în august 2018 din spațiul Schengen. În iulie 2019, justiția poloneză a calificat drept neîntemeiată decizia serviciilor secrete poloneze.  

În Republica Moldova, activitatea fundației poloneze Open Dialog a făcut obiectul unei anchete a unei comisii parlamentare, din care au făcut parte deputați PDM, PSRM și transfugi din PCRM. Comisia a stabilit în decembrie 2018, în plină campanie electorală, că Open Dialog „este un ONG susținut din resursele serviciilor secrete de la Moscova, din banii mafiei rusești”.

În listă se regăseşte şi fostul avocat al lui Vlad Filat, Victor Munteanu, precum şi clienţii săi, oamenii de afaceri Iurie şi Andrian Borş şi Olga Pungă, condamnată irevocabil la 8 ani de detenţie, persoană despre care se vehicula că ar face parte din anturajul lui Veaceslav Platon.

În listă mai este inclus şi fostul primar de Bălţi, Renato Usatîi, precum şi fruntaşii din Partidul Nostru, Nina Cereteu, Victor Bogatiko şi regretatul om de afaceri Sergiu Cosovan, dar şi fostul membru al formaţiunii, primarul de Basarabeasca, Valentin Cimpoeș.

Dosarul împotriva avocaților Veaceslav Țurcan și Maxim Belinschi a fost pornit în 2015. Aceștia au fost acuzați că ar fi admis falsuri în plângerile lor, în care au cerut repetat ca o angajată a poliției să fie trasă la răspundere penală pentru fals în acte în baza cărora ar fi dobândit avere străină.

La fel, au fost incluşi oamenii de afaceri Viorel Donică, Valeriu Nedzelschii, Oleg Gonza, Valeriu Cucu, şi Victor Jantovan, care au refuzat să sponsorizeze PDM în perioadele electorale: