Aproape fiecare a patra persoană (22,9%) din populația ocupată activează neoficial, ceea ce cauzează pierderi anuale de până la 7% din Produsul Intern Brut. Acestea sunt câteva dintre constatările unui studiu efectuat de Asociația Expert-Grup.

Stas Madan, director de program în cadrul Expert-Grup afirmă că această situație „este cauzată și de angajații, care își doresc un venit mai mare, dar și de angajatori, care au percepția unor costuri ridicate de conformitate, versus penalități reduse pentru neconformitate”. Munca la negru fără contract legal de muncă are un impact nociv atât asupra angajaților, care sunt lipsiți de protecție și asigurare socială, cât și asupra întreprinderilor și statului, întrucât nu sunt achitate contribuții la buget, dar este dezvoltată și concurența neloială între firme, precizează expertul. 

Situația ar putea fi remediată, dacă Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) i s-ar întoarce atribuțiile de a efectua controale inopinate și aplicarea directă de sancțiuni în cazul contravențiilor privind munca nedeclarată și subdeclarată, susține expertul. El precizează că reformarea ISM mai prevede „o mai bună analiză a riscurilor la planificarea controalelor, precum și reorganizarea Inspectoratului cu o guvernanță îmbunătățită, inclusiv cu noi politici interne de integritate prin zero toleranță pentru abuz și corupție”. 

Reforma ISM, ca element de combatere a muncii nedeclarate, este parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul documentelor internaționale pe care le-a semnat, inclusiv în Acordul de Asociaere cu Uniunea Europeană. 

În toamna anului 2022, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a demarat o amplă reformă a ISM, care va presupune și dreptul instituției de a efectua controale inopinate. Reforma este susținută și de Confederația Națională a Patronatelor, reprezentanții cărora consideră că în acest fel poate fi combătută concurența neloaială și stopată migrația forței de muncă.

Reforma sistemului de control de stat privind sănătatea și securitatea în muncă inițiată în 2016 de Guvernul, condus de Pavel Filip, în cadrul strategiei de eficientizare și optimizare a subdiviziunilor executive, nu a dat rezultatele dorite. Autoritățile au jucat ping-pong cu competențele privind cercetarea accidentelor de muncă, care au fost luate în aprilie 2017 de la Inspectoratul de Stat al Muncii, odată cu lansarea moratoriului asupra controalelor la întreprinderi. Inspectoratul Muncii a fost destructurat, o bună parte din atribuții fiind delegate la 10 agenții publice, care nu s-au dovedit a fi eficiente pe aspectul sănatate și siguranță la locul de muncă. Centrul de Investigații Jurnalistice a realizat în ultimii ani mai multe investigații jurnalistice în care a arătat că zeci de accidente de muncă mortale timp de câțiva ani nu au fost cercetate, iar în lipsa controalelor inopinate, mulți dintre agenții economici s-au relaxat, uitând de respectarea normelor de securitate. În această perioadă a înforit munca la negru.