După trei ani de război în Ucraina, comunitatea romă continuă să fie printre cele mai vulnerabile categorii de refugiați în Republica Moldova. Ultimul raport de cartografiere realizat de Roma Task Force, sub egida UNHCR, relevă nu doar o creștere a numărului de refugiați romi, dar și accentuarea problemelor lor cronice: insecuritate locativă, acces precar la sănătate, educație și muncă, și discriminare sistemică.

Populația romă refugiată – în creștere cu 11%

Potrivit raportului, în 2024 s-a înregistrat o creștere estimată de 11% a populației rome refugiate față de anul precedent. Mai mult de jumătate dintre cei chestionați locuiesc acum pe malul stâng al Nistrului, față de o treime în 2023, ceea ce indică o mutare semnificativă a populației.

Închiderea centrelor de refugiați – un impact disproporționat

Unul dintre cele mai dramatice efecte a fost închiderea centrelor de cazare pentru refugiați (CCR), strategie aplicată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale începând cu 2023. Dacă în 2023, 44% dintre refugiații romi erau găzduiți în CCR-uri, în 2024 proporția a scăzut la doar 18%. În schimb, 75% au ajuns să depindă de cazarea privată, adesea greu accesibilă din cauza discriminării.

Discriminare, sărăcie, dizabilități

Doar 10% dintre gospodăriile intervievate au declarat că nu au nicio preocupare majoră. Celelalte se confruntă cu probleme precum: insuficiența asistenței financiare (38%), imposibilitatea de a-și acoperi necesitățile de bază (34%), acces limitat la muncă (7%) și la informație (7%). Discriminarea este resimțită în special în accesul la locuință, angajare și educație.

Persoanele cu dizabilități din rândul refugiaților romi sunt grav afectate: 7% din populația chestionată are dificultăți semnificative în a efectua sarcini zilnice. În grupa de vârstă 60+, o pătrime (25%) au declarat probleme serioase de mobilitate sau de vedere.

O populație tânără, dar cu viitor incert

Profilul demografic arată o populație preponderent tânără: 44% sunt sub 18 ani, iar o treime sunt adulți activi între 18 și 35 de ani. Doar 8% sunt persoane în vârstă de peste 60 de ani. Cu toate acestea, doar 9% dintre gospodării au descris relația cu comunitățile locale ca fiind „foarte bună”, iar 32% dintre familii nu știu încă dacă vor rămâne în Moldova.

Situația juridică – o vulnerabilitate suplimentară

În ceea ce privește statutul juridic, 70% dețin protecție temporară, iar 31% au cetățenie sau permis de ședere moldovenesc. Dar un segment de 2% rămâne într-o situație incertă sau ilegală, fără acces sigur la servicii și protecție.

Recomandări urgente

Raportul evidențiază necesitatea unor măsuri urgente pentru sprijinirea refugiaților romi din Moldova. Este vorba despre extinderea ajutorului financiar pentru gospodăriile vulnerabile, acces mai bun la piața muncii prin formare profesională și cursuri de limbă, precum și asistență juridică în procesul de obținere a unei locuințe. Sunt necesare măsuri ferme împotriva discriminării, facilitarea accesului la educație și servicii medicale adaptate. Un rol esențial îl joacă mediatorii romi, care pot contribui la integrarea reală în comunitate și la îmbunătățirea comunicării cu autoritățile.

În cadrul exercițiului de cartografiere din 2024 au fost intervievate 475 de familii rome din 24 de raioane ale Republicii Moldova, inclusiv Găgăuzia și malul stâng al Nistrului. Datele au fost colectate între noiembrie 2024 și ianuarie 2025. Spre deosebire de anii anteriori, când sondajele erau limitate, cel din 2024 a oferit o imagine detaliată la nivel de gospodărie.