Numărul avocaților vizați în dosare de corupție s-a triplat în ultimii trei ani, arată datele Centrului Național Anticorupție (CNA). Condamnaţi, unii apărători continuă să activeze, deși Legea cu privire la avocatură interzice acest lucru.

În 2012, ofițerii Anticorupție au intentat zece dosare penale avocaţilor implicaţi în infracţiuni de corupţie, în 2013 – 17, iar în 2014 numărul acestora a ajuns la 27. În primele şase luni ale anului 2015, în vizorul CNA au ajuns 28 de defensori.

În decembrie 2014, decanul Baroului de Avocaţi Bălți, Eduard Revenco, învinuit de comiterea traficului de influenţă, a fost condamnat primind o amendă de 50.000 de lei. Magistrații Judecătoriei Orhei l-au recunoscut vinovat de extorcarea unei sume de bani, cu scopul de a influența medicii Spitalului de Psihiatrie din Chișinău pentru o decizie favorabilă unuia dintre clienții săi. Cu toate acestea, la Congresul din luna mai al Uniunii Avocaților colegii avocați l-au ales pe Eduard Revenco în funcția de membru al Consiliului Uniunii. Apărătorul nu ne-a răspuns la telefon pentru a oferi comentarii.

Vitalie Tăbîrţă, președintele Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaţilor, susţine că nu cunoaşte nimic despre condamnarea acestuia și a promis să verifice acest lucru. El dă vina pe lacunele din legislație. “Putem să iniţiem procedura de retragere a licenţei doar dacă avem o decizie a Curţii de Apel, care este executorie. Adesea nu suntem informaţi. Avocaţii nu vin la noi cu sentinţa de condamnare să ne roage să le retragem licenţa. Sunt peste 3.000 de avocaţi şi nu putem să-i urmărim pe toţi”, susține apărătorul.

O altă lacună din legislaţie, invocată de către Vitalie Tăbîrţă, este faptul că nu întotdeauna în sentinţele de condamnare ale avocaţilor instanţa indică suspendarea activităţii profesionale. “Deseori avocaţii, condamnaţi la amendă penală sau cu suspendarea executării detenţiei în penitenciar invocă că instanţa nu i-a privat de dreptul de a profesa. Pe de altă parte, Legea cu privire la avocatură nu permite licenţierea persoanelor condamnate penal. Chiar dacă decidem să le retragem licenţa, aceşti avocaţi întotdeauna atacă decizia Comisiei pentru etică și disciplină în instanţa de judecată. Astfel, până instanţa se expune definitiv, avocatul condamnat continuă să lucreze, iar procesle de judecată durează în anumite cazuri şi patru ani”, a adăugat Vitalie Tăbîrţă.

Preşedintele Comisiei pentru etică și disciplină optează pentru includerea în legislaţie a unei prevederi care ar obliga instanţele de judecată, dar  şi organele de urmărire penală, să informeze Uniunea Avocaţilor privind sentinţele de condamnare şi intentarea dosarelor penale avocaţilor.

Natalia Bordianu, şefa Serviciului asistență juridică calificată și mediere din cadrul Ministerului Justiţiei, ne-a comunicat că în urma demersurilor Comisiei pentru etică și disciplină, în 2014 au rămas fără licenţă trei avocaţi, iar în 2015 numărul lor a ajuns la patru. Funcţionara a precizat că Ministerul Justiţiei  a dat curs tuturor demersurilor Comisiei. “O parte din avocaţi au rămas fără licenţă pentru că au fost condamnaţi  penal, iar alţii pentru încălcarea Codului deontologic”, a confirmat Natalia Bordianu.

În 2012, ofițerii Anticorupție au intentat zece dosare penale avocaţilor implicaţi în infracţiuni de corupţie, în 2013 – 17, iar în 2014 numărul acestora a ajuns la 27. În primele şase luni ale anului 2015, în vizorul CNA au ajuns 28 de defensori.

În decembrie 2014, decanul Baroului de Avocaţi Bălți, Eduard Revenco, învinuit de comiterea traficului de influenţă, a fost condamnat primind o amendă de 50.000 de lei. Magistrații Judecătoriei Orhei l-au recunoscut vinovat de extorcarea unei sume de bani, cu scopul de a influența medicii Spitalului de Psihiatrie din Chișinău pentru o decizie favorabilă unuia dintre clienții săi. Cu toate acestea, la Congresul din luna mai al Uniunii Avocaților colegii avocați l-au ales pe Eduard Revenco în funcția de membru al Consiliului Uniunii. Apărătorul nu ne-a răspuns la telefon pentru a oferi comentarii.

Vitalie Tăbîrţă, președintele Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaţilor, susţine că nu cunoaşte nimic despre condamnarea acestuia și a promis să verifice acest lucru. El dă vina pe lacunele din legislație. “Putem să iniţiem procedura de retragere a licenţei doar dacă avem o decizie a Curţii de Apel, care este executorie. Adesea nu suntem informaţi. Avocaţii nu vin la noi cu sentinţa de condamnare să ne roage să le retragem licenţa. Sunt peste 3.000 de avocaţi şi nu putem să-i urmărim pe toţi”, susține apărătorul.

O altă lacună din legislaţie, invocată de către Vitalie Tăbîrţă, este faptul că nu întotdeauna în sentinţele de condamnare ale avocaţilor instanţa indică suspendarea activităţii profesionale. “Deseori avocaţii, condamnaţi la amendă penală sau cu suspendarea executării detenţiei în penitenciar invocă că instanţa nu i-a privat de dreptul de a profesa. Pe de altă parte, Legea cu privire la avocatură nu permite licenţierea persoanelor condamnate penal. Chiar dacă decidem să le retragem licenţa, aceşti avocaţi întotdeauna atacă decizia Comisiei pentru etică și disciplină în instanţa de judecată. Astfel, până instanţa se expune definitiv, avocatul condamnat continuă să lucreze, iar procesle de judecată durează în anumite cazuri şi patru ani”, a adăugat Vitalie Tăbîrţă.

Preşedintele Comisiei pentru etică și disciplină optează pentru includerea în legislaţie a unei prevederi care ar obliga instanţele de judecată, dar  şi organele de urmărire penală, să informeze Uniunea Avocaţilor privind sentinţele de condamnare şi intentarea dosarelor penale avocaţilor.

Natalia Bordianu, şefa Serviciului asistență juridică calificată și mediere din cadrul Ministerului Justiţiei, ne-a comunicat că în urma demersurilor Comisiei pentru etică și disciplină, în 2014 au rămas fără licenţă trei avocaţi, iar în 2015 numărul lor a ajuns la patru. Funcţionara a precizat că Ministerul Justiţiei  a dat curs tuturor demersurilor Comisiei. “O parte din avocaţi au rămas fără licenţă pentru că au fost condamnaţi  penal, iar alţii pentru încălcarea Codului deontologic”, a confirmat Natalia Bordianu.