Jurnalismul în căutarea echilibrului: reziliență, transformare digitală și lupta cu propaganda
Una dintre provocările principale pentru mass-media din întreaga regiune, în condițiile războiului din Ucraina și a crizei economice, este asigurarea sustenabilității financiare. Constatarea a fost făcută de participanții la lucrările Forumului media din Europa de Sud-Est (SEEMF), care s-a desfășurat la Chișinău, în perioada 17-18 noiembrie.
Unul dintre elementele care pune presiune pe redacții este tendința actuală de transfer a conținutului media de pe platformele tradiționale în spațiul online - podcasturi și formatul de video scurte, a împărtășit Tsvetelina Sokolova, jurnalistă Mediapool.bg, Bulgaria. „Este o experiență dificilă, care necesită timp, implică alte costuri, dar una necesară pentru a ajunge la public. Majoritatea proiectelor noastre includ video de tip standard pe youtube, dar și reels pe Tiktok. Noi angajăm tineri de 20 de ani ca să asigure producerea reels-urilor în baza conținutului nostru, doar ca să promovăm materialele noastre”, a povestit jurnalista.
Tsvetelina Sokolova a menționat că acum și organizațiile donatoare solicită diversificarea activităților pentru asigurarea veniturilor. Redacția angajează personal part-time pentru publicitate, își diversifică portofoliul de activități, de exemplu se ocupă de organizarea de evenimentelor, ceea ce asigură resurse financiare, dar ia mult din timpul care poate fi dedicat muncii de bază - jurnalismului. Ea a vorbit și despre alte modalități de asigurare a sustenabilității redacțiilor, cum sunt accesul la materiale prin abonare sau mecanismul de redirecționare a unui procent din impozitul pe venit, care însă nu este foarte eficient, deoarece cultura donațiilor nu este foarte dezvoltată în regiunea noastră.
Participanții au discutat felul în care jurnaliștii ar putea colabora cu bloggerii pentru a prelua experința în a transmite informația publicului.
În condițiile actuale, când practic oricine poate produce și transmite informații, jurnaliștii sunt cei care au sarcina de a transmite informații corecte și a promova valorile europene. „Mass-media are un rol crucial în a transmite mesajele corecte, este cea care creează echilibrul în societate”, consideră Lina Botnaru, reprezentanta Misiunii UE în Moldova. Ea a subliniat că este nevoie de media care să convingă publicul să acceseze resursele informaționale, să nu uite de valori, în special pentru că mass-media, în particular cea regională, este aproape de oameni și se bucură de un grad înalt de încredere. Totodată, Lina Botnaru a vorbit și despre importanța educării publicului, care să fie rezilient la informație, să știe să selecteze informațiile și tot publicul ar putea pune presiune pe autorități, care pot limita sau bloca activitatea boților pe online, care produc dezinformare.

Rolul mass-media în protejarea democrației este evident, în special, în Ucraina, unde jurnaliștii își continua activitatea nu doar în investigarea crimelor de război, ci și privitor la cazurile de corupție. „Un jurnalist de investigație ucrainean a publicat o anchetă despre abuzul de putere în achiziții pentru armata ucraineană, care a produs un scandal enorm. O parte din societate l-a criticat pentru lipsă de patriotism, dar acum mai mulți jurnaliști pregătesc materiale despre averile persoanelor publice”, a povestit Yevheniia Motorevska, reporter investigativ din Kiev. „O parte din societate consideră că astfel de reportajele ne fac mai slabi, ne deteriorează reputația în raport cu partenerii occidentali, eu însă nu am această dilemă - dacă ești patriot sau jurnalist. Atunci când un jurnalist dezvăluie un caz de corupție pe timp de război el ajută guvernul să fie mai bun și oprească unele scheme de corupție”, a subliniat jurnalista.

Yevheniia Motorevska a vorbit și despre felul în care propaganda rusească ajunge la ucraineni, în pofida faptului că autoritățile au blocat canalele rusești sau pro-ruse în Ucraina. „Acum Rusia a venit cu modalități noi de transmitere a informației în Ucraina, distribuind narativele lor Telegram. Rusia a reușit să dezvolte rețele pe unele canale de Telegram din Ucraina, care par patriotice, dar transmit propaganda rusă”, spune jurnalista.
Un importanță tot mai mare în realitatea noastră o ocupă inteligența artificială (IA), care „reconfigurează lumea, nu doar informația sau mass-media”, a declarat Simon Piatek, Director, New Imagination Lab (Marea Britanie), care susține că Chat GPT este sursă de informare mai populară decât rețelele sociale.

„Pentru prima dată în istorie noi, oamenii, suntem în concurență. A apărut cineva care ne poate povesti istorii la fel de bine cum o facem noi, doar că este non-uman. IA creează imagini care sunt dificil de recunoscut că au fost create artificial, iar în scurt timp va fi aproape imposibil să spunem care video a fost creat de oameni și care de inteligența artificială, dat fiind viteza acestor evoluții”, susține expertul. Simon Piatek s-a referit la două consecințe pe care IA le va avea asupra a securității și media – viteza cu care produce istorii și numărul mare de variante ale unei istorii, adaptate pentru diferite audiențe, ceea ce devine foarte important atunci când studiem dezinformarea. „Totodată, lucrurile care pot fi considerate negative pot fi utilizate și în beneficiul oamenilor. IA poate fi folosită pentru scopuri bune”, subliniază el.
„În Moldova chiar s-au produs multe evenimente, sunt multe provocări, au fost 2 scrutine electorale în care presa a fost mobilizată la maximum, în care am încercat să ținem piept unor strategii foarte sofisticate de manipulare, propagandă, dezinformare, corupție electorală, în care presa, în special presa de investigație, a făcut un lucru foarte important, a deconspirat din interior niște scheme de fraudare a alegerilor. Este important că majoritatea jurnaliștilor s-au mobilizat pe diferite segmente în aceste campanii pentru a deconspira cat mai multe scheme, cât mai multe strategii de manipulare și am reușit să arătăm cum funcționează acestea”, a declarat Cornelia Cozonac, președinta CIJM, în încheierea conferinței.
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa. Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Abonează-te
