Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani privind delimitarea competențelor dintre autoritățile statului și autonomia găgăuză, consideră fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Într-o analiză, publicată pe pagina sa de socializare, Tănase subliniază că Înalta Curte „nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime”, ci „a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar”.

„𝐀𝐮𝐭𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐚 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐬𝐞, 𝐝𝐚𝐫 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐢̂𝐬̦𝐢 𝐞𝐱𝐞𝐫𝐜𝐢𝐭𝐚̆ 𝐬𝐮𝐯𝐞𝐫𝐚𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 - 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞, 𝐝𝐞 𝐟𝐚𝐩𝐭, 𝐚𝐫𝐠𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐡𝐨𝐭𝐚̆𝐫𝐚̂𝐫𝐢𝐢. Problema nu este dacă autoritățile autonomiei pot fi consultate sau își pot exprima punctul de vedere asupra unor numiri. Dialogul instituțional este firesc. Problema apare atunci când o autoritate locală dobândește dreptul de a bloca, condiționa sau cenzura numirea unor persoane care exercită atribuții ale statului. Din acel moment nu mai vorbim despre autonomie administrativă, ci despre împărțirea suveranității. Or, suveranitatea aparține exclusiv Republicii Moldova. Poliția, serviciile de informații și administrarea alegerilor nu sunt servicii locale. Ele exercită atribuții care derivă direct din suveranitatea statului. Poliția asigură ordinea publică și aplicarea legii în numele Republicii Moldova. Serviciile de informații protejează securitatea națională. Organele electorale garantează exercitarea dreptului constituțional la vot și aplicarea uniformă a legislației electorale. Din acest motiv, numirea conducătorilor acestor instituții nu poate depinde de acordul unei autorități locale. O asemenea soluție ar însemna fragmentarea exercitării puterii de stat”, a accentuat Tănase.

Totodată, Tănase menționează că „hotărârea Curții nu diminuează autonomia găgăuză. Ea trasează doar limita firească dintre autonomie și suveranitate„.

„Aceasta este diferența fundamentală pe care Curtea Constituțională a reafirmat-o astăzi: 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐚 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚, 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐚, 𝐥𝐢𝐦𝐛𝐚, 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥, 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐜𝐞𝐥𝐞𝐥𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐬𝐞 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢. 𝐃𝐚𝐫 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐚 𝐧𝐮 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐑𝐞𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐚 𝐢̂𝐬̦𝐢 𝐞𝐱𝐞𝐫𝐜𝐢𝐭𝐚̆ 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭.

Într-un stat unitar poate exista descentralizare. Poate exista autonomie. Pot exista competențe largi acordate colectivităților locale. 𝐂𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢̂𝐦𝐩𝐚̆𝐫𝐭̦𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐮𝐯𝐞𝐫𝐚𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢. Iar poliția, serviciile de informații și administrarea alegerilor reprezintă expresii directe ale acestei suveranități. Din acest motiv, conducătorii acestor instituții trebuie să răspundă exclusiv autorităților constituționale ale Republicii Moldova, și nu voinței unei autorități locale”, conchide fostul președinte al Curții Constituționale.

Urmare a deciziei Curții Constituționale, Adunarea Populară nu va mai putea să se pronunțe asupra componenței comisiei electorale din regiune. Totodată, autoritățile din UTA Găgăuzia au fost excluse din procesul de numire a șefului poliției din autonomie, a conducerii direcției regionale a Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și a Direcției Justiție. 

Într-o reacție, președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, a declarat că „asemenea acțiuni provoacă destabilizare” și a cerut demisia președintei CC, Domnica Manole.

Gaidarji a mai menționat că Adunarea Populară va începe consultări cu deputații și populația, pentru a adopta „măsuri de răspuns”.