Anticoruptie.md este prima platformă online din Republica Moldova pentru semnalarea cazurilor de corupţie şi a infracţiunilor conexe.

Urmărește-ne

Special

Sancțiunile aplicate Federației Ruse// Cum pedepsește lumea democratică agresiunea împotriva Ucrainei

Distribuie
uploads/special/2022/02/27/236(810,455).jpg
Președintele SUA Joe Biden, cel mai fervent promotor al sancționării Rusiei/CNN

Invazia militară a Federației Ruse în Ucraina a generat o serie de sancțiuni împotriva Moscovei din partea lumii democratice, care au culminat duminică, cu decizia de a deconecta cele mai mari bănci rusești de la sistemul internațional de plăți SWIFT. Ce presupun sancțiunile impuse și ce urmări ar genera pentru Rusia odată aplicate în practică. 

Datoria publică și investițiile

Imediat după ce Rusia a recunoscut republicele separatiste Donetsk și Luhansk, Trezoreria SUA a extins sancțiunile asupra datoriilor guvernamentale ruse. Instituțiilor financiare americane le este interzisă orice tranzacție, pe piețele primare și secundare, cu obligațiuni de împrumut federal în ruble rusești sau euroobligațiuni suverane emise după 1 martie 2022. Altfel spus, Guvernul Rusiei nu va mai putea împrumuta bani pentru nevoile bugetare prin intermediul burselor, băncilor și altor instituții financiare americane.

Uniunea Europeană a impus restricții privind depozitele în băncile europene pentru rușii bogați, interdicția de a depozita sume mai mari de 100.000 euro într-o singură bancă, și companiile rusești. De asemenea, a fost interzisă vânzarea și cumpărarea cu euro în interesul clienților ruși - atât persoane fizice, cât și juridice -  a instrumentelor financiare. Depozitariilor europene li s-a interzis să ofere orice servicii cetățenilor și organizațiilor rusești pentru comercializarea valorilor mobiliare care vor fi emise după 12 aprilie 2022. Regatul Unit a adoptat o decizia de a interzice rușilor să dețină depozite de peste 50 mii de lire sterline în băncile britanice.

Export și import

Statele Unite au anunțat că au impus cele mai mari sancțiuni comerciale care au avut ca scop să priveze sectoare industriale rusești, cum ar fi complexul militar-industrial, producția avioanelor și a navelor maritime, de elemente tehnologice critice. Casa Albă estimează că noile restricții vor înjumătăți importurile rusești de produse de înaltă tehnologie, de la electronice și computere la avionică și componente pentru industria aerospațială.

Uniunea Europeană a impus, de asemenea, un embargo asupra furnizării de bunuri și tehnologii către Rusia care sunt utilizate în sectorul aviației și în cel spațial. În plus, a fost introdusă o interdicție privind asigurarea și întreținerea bunurilor legate de aceste industrii. Inclusiv UE a interzis vânzarea de noi aeronave către Rusia. Vorbim despre avioanele Airbus.

Marea Britanie a anunțat, de asemenea, revocarea licențelor de export pentru furnizarea de bunuri de înaltă tehnologie către Rusia. În special, vorbim de componente electronice care pot fi folosite pentru producția de camioane militare, semiconductori, echipamente pentru producția de petrol și motoare de avioane Rolls Royce.

SUA a impus sancțiuni sectoriale pentru a atrage orice finanțare pe o perioadă mai mare de 14 zile împotriva unui număr de companii rusești, printre care Rosneft, Gazpromneft, Transneft, NOVATEK, Rostec, ALROSA.

Trafic aerian

După începerea operațiunii militare din 24 februarie, spațiul aerian al Ucrainei și Republicii Moldovea a fost de fapt închis, parțial cel al Rusiei și Belarusului (în apropierea granițelor cu Ucraina). În seara aceleiași zile, Marea Britanie a impus sancțiuni împotriva Aeroflot, ceea ce a dus la oprirea zborurilor către Londra și Dublin.

După aceea, Cehia, Polonia, Bulgaria, Estonia și Letonia au decis să-și închidă spațiul aerian pentru companiile aeriene rusești. În scurt timp, acestora li s-au alăturat România și Lituania.

Ca răspuns, Rusia a impus restricții similare, inclusiv interzicerea zborurilor de tranzit prin spațiul aerian al țării.

Băncile

Băncile rusești VTB, Otkritie, Sovcombank, Promsvyazbank și Novikombank au căzut sub cele mai dure sancțiuni ale SUA. Activele și conturile lor în dolari americani sunt blocate, ceea ce înseamnă că sunt efectiv izolate de sistemul dolarului. Pentru cardurile acestor cinci bănci, serviciile de plată Apple Pay și Google Pay nu mai funcționează.

Au fost introduse și restricții împotriva Sberbank, dar într-o versiune mai blândă. Activele băncii în instituțiile aflate în jurisdicția SUA nu sunt înghețate, iar acestea au 30 de zile pentru a închide orice cont de corespondeță Sberbank și pentru a începe să respingă orice tranzacție care implică banca sau filialele acesteia.

Au fost introduse sancțiuni sectoriale împotriva Gazprombank, RSHB, Alfa-Bank și Moscow Credit Bank. Aceasta presupune restricții privind acordarea de finanțare și alte tranzacții cu datorii noi cu o scadență mai mare de 14 zile, precum și cu plasarea de noi acțiuni.

Pe 27 februarie, Uniunea Europeană a anunțat deconectarea unor bănci rusești de la sistemul de plăți interbancare SWIFT. Decizia este coordonată cu SUA, Marea Britanie și Canada.

SUA și UE au anunțat planuri de a introduce măsuri restrictive împotriva Băncii Rusiei (banca națională a Federației Ruse), acestea vor afecta utilizarea rezervelor sale internaționale. Scopul acestor măsuri este de a împiedica Banca Centrală Rusă să contracareze impactul sancțiunilor occidentale deja impuse.

Sancțiuni personale

Statele Unite, Canada, Uniunea Europeană și Regatul Unit au impus sancțiuni președintelui Vladimir Putin, ministrului de externe Serghei Lavrov și ministrului apărării Serghei Șoigu. Activele lor în aceste țări, dacă există, vor fi blocate.

Lista sancțiunilor UE include pentru moment 98 de cetățeni ruși, printre care prim-ministrul Mihail Mișustin, șeful adjunct al Consiliului de Securitate Dmitri Medvedev, ministrul de interne Vladimir Kolokoltsev. Anterior, 351 de deputați ai Dumei de Stat, care au votat pentru recunoașterea republicilor Donetsk și Luhansk au căzut sub sancțiuni.

Statele Unite au impus sancțiuni și împotriva copiilor elitelor: Andrey Patrushev (fiul secretarului Consiliului de Securitate Nikolai Patrushev), Serghei Ivanov (fiul membrului Consiliului de Securitate Serghei Ivanov), Ivan Sechin (fiul șefului Rosneft Igor Sechin), Vladimir Kiriyenko (fiul primului adjunct al șefului administrației prezidențiale, Serghei Kiriyenko ), Denis Bortnikov (fiul șefului FSB Alexander Bortnikov) și Pyotr Fradkov (fiul fostului șef al Serviciului de Informații Externe Mihail Fradkov). Tații lor au fost incluși pe lista sancțiunilor chiar înainte de asta. Denis Bortnikov a fost supus sancțiunilor britanice în calitate de vicepreședinte al VTB (Vneshtorgbank), iar Pyotr Fradkov în calitate de șef al băncii PSB.

O serie de manageri de top ai băncilor și companiilor rusești au fost, de asemenea, supuși sancțiunilor.

„Rușii bogați asociați cu guvernul rus”, numele cărora încă nu a fost publicat, nu vor putea primi așa-numitele „pașapoarte de aur” în țările UE, care ofereau cetățenie în schimbul investițiilor.

Sancțiunile și alte măsuri financiare, precum înghețarea activelor, vor fi aplicate elitelor apropiate guvernului rus, familiilor și asociaților acestora.

Media și Internetul

Grupul Meta, care deține Facebook, a interzis presei ruse de stat să publice reclame pe rețeaua de socializare și să le monetizeze într-un fel sau altul. La rândul său, Roskomnadzor a anunțat o restricție parțială a accesului utilizatorilor ruși la Facebook.

Diferite țări au început să restricționeze difuzarea canalelor rusești. Cinci canale vor fi oprite în Polonia, două canale vor fi interzise în Letonia și un canal va fi blocat în Australia.

În plus, anul acesta Rusia nu va participa la Eurovision, conform deciziei organizatorilor concursului.

Vize și relații diplomatice

După izbucnirea conflictului militar, Ucraina a rupt relațiile diplomatice cu Rusia. „Cred că întotdeauna m-am gândit că acest lucru ar fi trebuit să se facă în 2014. Din păcate, această decizie nu a fost luată la acel moment”, a declarat ministrul de externe ucrainean Dmitri Kuleba.

Mai multe țări europene au încetat să mai elibereze vize rușilor. Cehia a fost prima care a anunțat acest lucru. În paralel, ea a decis să închidă consulatele generale ruse din Karlovy Vary și Brno, precum și misiunile sale diplomatice din Sankt Petersburg și Ekaterinburg. Praga a rechemat și ambasadorii din Rusia și Belarus. Letonia s-a alăturat deciziei de a nu elibera vize, iar puțin mai târziu - Lituania. Noua Zeelandă și Japonia au anunțat suspendări selective ale permiselor de călătorie.

Pe 28 februarie, regimul simplificat de vize dintre Uniunea Europeană și Rusia, care se aplica membrilor delegațiilor oficiale, guvernului și parlamentului, instanțelor, deținătorilor de pașapoarte diplomatice și oamenilor de afaceri, este încetat. Regimul reprezintă o viză pe termen scurt cu drept de ședere nu mai mult de 90 de zile pe parcursul a 180 de zile.

Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) a anunțat întreruperea cooperării cu Institutul Rus Skoltech.

Cetățenii străini părăsesc consiliile de administrație și consiliile de supraveghere ale companiilor rusești. Directorii independenți Esko Aho (fostul prim-ministru al Finlandei), precum și Nadia Wells și Natalie Braginski Munier, au părăsit Sberbank. Fostul premier italian Matteo Renzi a părăsit consiliul de administrație al Delimobil, iar fostul cancelar al Austriei Christian Kern - Căile Ferate Ruse.

Clubul german de fotbal Schalke a refuzat să folosească pe formular sigla Gazprom, sponsorul echipei.

Anularea și reprogramarea evenimentelor sportive

Ostilitățile au afectat și programul evenimentelor sportive. Sankt Petersburg a pierdut dreptul de a găzdui finala Ligii Campionilor: prin decizie a Consiliului Asociațiilor Europene de Fotbal, meciul a fost mutat la Paris. UEFA a interzis, de asemenea, organizarea de meciuri între cluburi și echipe naționale sub auspiciile sale în Rusia.

Euroliga Baschet a decis că cluburile rusești CSKA, Zenit și UNICS nu vor putea juca meciuri acasă pe teritoriul Rusiei.

Și sindicatele de fotbal din Polonia și Suedia, împreună cu Asociația de Fotbal din Republica Cehă, au emis o declarație comună împotriva organizării play-off-urilor Cupei Mondiale din 2022 la Moscova.

În plus, Marele Premiu al Rusiei de Formula 1, care trebuia să aibă loc la Soci la sfârșitul lunii septembrie, a fost anulat.
 

image

Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa. Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.


Abonează-te