Bani publici

Mafia terenurilor din Capitală

Foto: captură cadastru.md
Autor: Cornelia Cozonac, Olga Ceaglei
29/07/2014 2364

Mai multe scheme de acaparare a terenurilor municipale funcționează de ani buni în Chişinău, aducând prejudicii de milioane bugetului local. Terenurile ajung în proprietate privată fără să fie scoase vreodată la licitație, iar ilegalitățile sunt trecute cu vederea de autorități şi organele de drept.

În septembrie anul trecut, şeful Direcţiei Sănătate a Primăriei Chişinău, Mihai Moldovanu, anunţa o megareformă a reţelei spitaliceşti din Capitală. Între altele, urmau să fie comasate Maternitatea nr. 2, Spitalul nr.4 şi Spitalul „Sfântul Arhanghel Mihail“. Mihai Moldovanu dădea asigurări că totul se face spre binele sistemului municipal de sănătate, în timp ce managerii spitalelor vizate au exprimat rezerve şi temeri. Totodată, unii consilieri municipali au declarat că cineva ar avea interes să pună mâna pe terenul Maternităţii nr. 2. Investigaţiile noastre arată că presupunerile nu sunt lipsite de temei.   

Maternitatea nr 2. Foto: CIJM

Un bloc de locuit cu 14 etaje, cu 180 de apartamente cu suprafaţa totală de peste 10.000 de metri pătraţi şi un spaţiu comercial la parter. Asta intenţionează să construiască firma GMC Imobil Invest în parcul Maternităţii nr.2, amplasată în inima capitalei, la intersecţia bulevardului Grigore Vieru cu strada Ierusalim.

Blocul care urmează a fi construit în parcul Maternităţii

Pentru a obţine dreptul de folosinţă asupra terenului, a fost pusă la punct o schemă, nu fără concursul unor funcţionari de la Primăria municipiului Chişinău, a unor judecători de la Curtea de Apel Chişinău şi a unor reprezentanţi ai întreprinderii Chişinăuproiect. Pentru a-şi pune în aplicare planul de acaparare a proprietăţii municipale la un preţ de nimic, autorii schemei au recurs şi la fals în acte, lucruri trecute cu vederea, însă, de instanţele de judecată.

Intenția reală este de a construi un bloc de locuit cu multe apartamente

Pasul 1: Identificarea terenului şi elaborarea unei schiţe de proiect social

Punerea în aplicare a schemei a început la sfârşitul anului 2011, atunci când firma GMC Imobil Invest a elaborat o schiţă de proiect, ce prevedea construcţia unor „obiective pentru odihnă şi alimentaţie“ în curtea Maternităţii nr. 2. Shiţa a obţinut avizele necesare la Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare, la Direcţia Sănătate şi la Agenţia Ecologică. Proiectul a fost aprobat cu o condiţie: antreprenorul nu are voie să defrişeze copacii şi poate începe lucrările de construcţie doar după ce obţine certificatul de urbanism.

Schiţa de proiect a fost aprobată pe 14 decembrie 2011, iar peste două luni, pe 23 februarie 2012, compania a depus o cerere la Consiliul Municipal Chişinău, pentru a arenda terenul cu suprafaţa de 1.800 de metri pătraţi, care este, de fapt, parcul Maternităţii nr. 2.

Pasul 2 „Dreptate“ în instanţa de judecată

Pentru că nu a primit un răspuns de la autoritatea locală, GMC Imobil Invest s-a adresat în instanţă pentru a obliga Consiliului Municipal Chişinău să emită actele care i-ar da dreptul de proprietate asupra terenului. Antreprenorul a obținut câștig de cauză la Curtea de Apel Chişinău în timp-record – dosarul a fost examinat în numai patru luni. Și, deși cazul a ajuns să fie examinat și de Curtea Supremă de Justiție, după ce CMC a făcut recurs, instanța supremă a lăsat în vigoare hotărârea Curții de Apel, obligând autoritatea locală să dea în arendă terenul proprietate publică.

Pe parcursul proceselor de judecată, reprezentantul GMC Imobil Invest a invocat intenții nobile – de a construi „obiecte sanatorial-curative și de recreere“, fără să prezinte mai multe detalii.

Schiţa iniţială, avizată de structurile municipale

La Curteea Suprema, reprezentanţii CMC au depus un recurs nemotivat dupa care instanţa a solicitat de la Primărie în timp de 7 zile să prezinte recursul motivat. Primăria a ignorat cerinţele instanţei, nu depune recusul motivat şi în felul acesta hotărârea instanţei de apel devine definitivă şi intră în vigoare.

document

Pasul 3 Scopul nobil devine scop pecuniar

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au intrat în posesia schiței de proiect inițiale, dar și a proiectului viitorului bloc locativ. Potrivit schiței elaborate de ÎMP Chişinăuproiect, în baza căreia GMC Imobil invest a obținut câștig de cauză în instanță, acesta din urmă se angaja să construiască un obiect de reacreere, fără să defrişeze copacii din parc. În acelaşi timp, tot Chişinăuproiect a elaborat, la solicitarea aceluiaşi client, proiectul viitorului bloc de locuit, ce urma să se înalţe pe terenul parcului maternităţii, construcţie ce nu poate fi ridicată fără să fie ţăiaţi toți copacii de acolo.

Un nou bloc social pentru personalul medical?

După ce intențiile companiei de a construi un bloc locativ au ieșit la iveală, întâmplîtor sau nu, la 6 februarie 2013, directorul Maternității nr. 2, Tatiana Gutium, a depus o cerere din numele colectivului de muncă în adresa primarului Capitalei, Dorin Chirtoacă, solicitând „soluționarea problemei privind construcția blocului locativ“, care are drept scop „asigurarea cu spațiu locativ a lucrătorilor medicali“

Tatiana Gutium ne-a declarat că nu cunoaşte nimic despre  GMC Imobil Invest şi că a aflat  din presă despre intenţia acestei firme de a construi ceva în parcul maternităţii. „Când am aflat că o firmă vrea să construiască un bloc pe teritoriul maternităţii, mai ales că s-au interesat şi companiile care au ridicat case în vecinătate, ne-am gândit să facem o solicitare la Primărie, ca să fie construit un bloc de locuit pentru angajaţii noştri. Foarte mulţi locuiesc cu chirie, prin suburbii, iar salariile pe care le primesc nu le permit îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Însă cererea noastră a fost respinsă”, povesteşte managerul spitalului.

Tatiana Gutium a lăsat să se înţeleagă că ar exista interese mari pentru terenul aferent maternităţii, inclusiv din partea unor judecători. „Vreau să cred însă că ultimele reorganizări efectuate de edilii Capitalei urmăresc optimizarea instituţiilor medicale, nu acapararea terenurilor aferente clădirilor acestora“, a menţionat şefa Maternităţii nr. 2.

Parcul Maternităţii. Foto: CIJM

Viceprimarul Capitalei Nistor Grozavu a calificat drept dubioasă decizia prin care instanţa de judecată a dat câştig de cauză unei companiei căreia Consiliul Municipal i-a respins solicitarea: „Nu ştiu cum am pierdut procesul şi cine este vinovat – fie că demersurile noastre nu au fost bine argumentate, fie magistraţii au urmărit un interes. Sunt câteva companii cu denumiri asemănătoare care au făcut demersuri pentru mai multe terenuri din Chişinău, îmi amintesc că au fost făcute toate ori într-o zi, ori la diferenţă de câteva zile. La toate au primit refuz, dar au obţinut câştig de cauză în judecată. Nu cred că vor obţine autorizaţie de construcţie. Pentru că este ilegal. Mai sunt câteva structuri care trebuie să le avizeze documentele şi chiar dacă una va da aviz, celelalte, cu sigunţă, nu”.

Se pare însă că în Primărie se încearcă a găsi soluţii în favoarea firmei cu probleme. La scurt timp după ce a fost emisă decizia de judecată, șeful interimar al Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, Ion Carpov, s-a solicitat Direcției Juridice „suport privind posibilitatea amplasării blocurilor de locuit solicitate, pe terenul respectiv”.

Funcționarul care s-a opus construcțiilor, cu dosar penal

Anterior, şef la Direcţia Generală Arhitectură a fost Nicolae Crăciun, care s-a opus construirii unui bloc cu 14 etaje în parcul Maternităţii nr. 2. Crăciun a sesizat în repetate rânduri conducerea Primăriei Chişinău despre faptul că anumite procese de judecată, între care şi cel cu GMC Imobil Invest, au fost pierdute din cauza că reprezentanţii Primăriei fie nu au atacat cu recurs hotărârile instanţei de fond, fie au depus cu întârziere recursul.

Întâmplător sau nu, Nicolae Crăciun este cercetat penal pentru fapte de corupție, după ce, la începutul lunii iunie ofițerii anticorupție au fost alertați chiar de edilul Capitalei, care a anunțat că deține probe video ce l-ar inculpa pe subalternul său. Dorin Chirtoacă a dat de înţeles că funcţionarul ar fi perceput pentru serviciile sale ilegale sume de până la 80.000 de euro.

Trimite pe teren doi pioni

O schemă similară celei ce vizează terenul Maternităţii nr. 2 a fost pusă în aplicare și de firma GMC Imobiliare, care, după denumire, dar și după modelul de afacere, seamănă izbitor de mult cu GMC Imobil Invest.

Ca și în celălalt caz, GMC imobiliare a depus o cerere similară în adresa Consiliului Municipal Chişinău, prin care a solicitat arenda unui lot mai mic, de 440 de metri pătraţi, amplasat la intersecția străzilor Nicolae Iorga – București – Maria Cibotari, unde este amenajat un parc. Cererea a fost depusă în aceeași perioadă, la doar o zi diferenţă, pe data de 22 februarie 2012.  GMC Imobiliare a declarat că intenţionează să construiască pe acest teren o şcoală de dans sportiv şi o cantină. Şi proiectul aceastei firme a primit aviz pozitiv.

Parcul pe care a pus ochii GMC Imobiliare. Foto: CIJM

În instanța de judecată, reprezentanţii firmei au menționat că GMC Imobiliare este „specializată în dezvoltarea terenurilor şi a construcţiilor neutilizate, a bunurilor imobile faţă de care nu există interese economice nici din partea întreprinderilor de stat, nici din partea agenţilor economici. Totodată, întreprinderea este preocupată de  implementarea şi dezvoltarea proiectelor cu caracter social-cultural, educaţional, sportiv, precum şi de promovarea modului sănătos de viaţă“. Și în acest caz scopul firmei este unul aparent nobil. Doar că până la acest moment, nu am găsit niciun proiect realizat de vreuna dintre firmele care au ochit terenuri în zona ultracentrală a Capitalei.

O schemă similară, prin care compania GMC Imobiliare intenționează să pună mâna pe o casă-monument de arhitectură de importanță națională din str. Sfatul Țării, nr. 57, amplasată în centrul Capitalei, chiar în spatele Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, a fost descrisă de www.moldovacurată.md.

Cine stă în spatele firmelor?

GMC Imobil Invest, cea care a obținut decizia de judecată ce îi dă dreptul de propritate asupra terenului și care intenționează să construiască un bloc în curtea Maternității numărul 2, este o necunoscută pe piața imobiliară, ca, de altfel, şi celelalte două companii cu denumiri asemănătoare: GMC Imobiliare şi GMC Imobil Consulting SRL.

GMC Imobil Invest a fost fondată în 2010 de Elena Tăbârță și își are sediul în apartamentul tatălui ei din sectorul Ciocana al Capitalei, Victor Tăbârță.

GMC Imobiliare a fost fondată în 2008 de către Dumitru Florea și Ghenadie Moraru și își are sediul în incinta Ipteh. Societarea este administrată de Vladimir Cotorobai şi a obținut o decizie de judecată ce îi dă dreptul de proprietate asupra terenului de la intersecția străzilor Nicolae Iorga – București – Maria Cibotari (din preajma Liceului rus „N. Gogog“).

La Inspectoratul Fiscal niciuna dintre cele trei companii nu sunt înregistrate ca fiind plătitoare de TVA şi accize, ceea ce denotă că acestea nu au activitate financiară intensă. La niciunul dintre numerele de telefon indicate că ar aparţine acestor companii nu răspunde nimeni.

Conexiuni cu persoane responsabile din Primărie

Consilierul muncipal din partea Partidului Comuniştilor Victor Gurău spune că în spatele acestor scheme sunt interese, întrucât construcţia de blocuri locative în centrul Chişinăului este o afacere extrem de profitabilă, mai ales în condiţiile în care terenurile sunt obţinute gratuit. El a lăsat să se înţeleagă că în cazul parcului Maternităţii numărul 2 ar fi interesaţi consilieri muncipali şi persoane din conducerea Primăriei: „În ultimii ani s-a furat foarte mult din patrimoniul Chişinăului, foarte mult. Noi nu votăm, sesizăm de fiecare dată, inclusiv organele de drept, dar, cu părere de rău, nu se întâmplă nimic. După Maternitatea numărul 2 şi Spitalul număl 4 vor urma şi alte instituţii medicale. Reorganizarea se face pentru a fi acaparate terenurile aferente imobilelor“.

Consilierii socialişti din cadrul Consiliului Municipal i-au învinuit direct, într-o conferinţă de presă, pe şeful Direcţiei Sănătate a Primăriei, Mihai Moldovanu, şi pe consilierul comunist Boris Golovin că au pregătit decizia din februarie curent de comasare a Maternităţii numărul 2 şi a Spitalului numărul 4 cu Spitalul municipal „Arhanghelul Mihail“, pentru a lua terenurile pe care sunt amplasate acestea. Ambele persoane vizate au respins acuzaţiile.

Majoritatea deciziilor CMC se referă la atribuirea terenurilor

O simplă analiză a deciziilor Consiliului Municipal Chișinău, publicate pe site-ul instituției, arată că acestea au ca subiect darea în arendă sau privatizarea terenurilor date anterior în folosință persoanelor fizice și juridice. Arendarea sau privatizarea loturilor se face, însă, fără licitație.

Schemele nu sunt noi și funcționează de peste 10 ani. De exemplu, societatea Pentacris și soții Tamara și Nicolai Grijevschi au luat încă în anul 1999 în arendă un lot cu suprafața 350 de metri pătrați în spatele Spitalului de Urgență din Capitală, pe strada București. Aici antreprenorii au construit „un centru comercial“ de peste 200 metri pătrați. În 2011 aceștia au cerut privatizarea terenului la prețul normativ de 73.243 lei, deși valoarea cadastrală a lotului, estimată în 2009, era de peste 2 milioane de lei. Pe piaţă un astfel de lot s-ar vinde cu peste 6 milioane de lei, potrivit experților imobiliari.

O construcţie îngheţată

Deşi în actele prin care s-a solicitat privatizarea terenului este menţionat că centrul comercial e funcţional, în realitate este doar o constructie nefinisată cu un etaj. Aceasta se află pe teritoriul Spitalului de Urgenţă lângă intrarea în instituţie. Un paznic de la Urgenţă ne-a spus că de şase ani este ridicată această construcţie, că nu a funcţionat niciodată vreun centru comercial. Ceva s-a întâmplat de au fost stopate lucrările.

Schema este, prin urmare, una simplă. După ce firmele obțin dreptul de folosință a acestor terenuri, semnând cu Primăria un contract de arendă, ridică un imobil. Ulterior, depun o cerere prin care solicită privatizarea terenurilor la un preț de trei ori mai mic decât cel indicat în documentele cadastrale și de circa 6-10 ori mai mic decât prețul de piaţă, potrivit experților imobiliari. Ulterior sunt preluate la preţuri derizorii şi terenurile aferente construcțiilor, fără să fie organizate licitaţii.

Terenul în proprietatea căruia a intrat societatea Pentacris se află chiar pe teritoriul Spitalului de Urgenţă. Foto: CIJM

Arendate pentru a fi privatizate

Un raport realizat recent de Centrul analitic independent „Expert-Grup“ arată că, din cauza gestionării proaste a patrimoniului public – privatizare defectuoasă, fraudarea licitaţiilor, subestimarea valorii bunurilor etc., municipiul Chişinău pierde anual sute de milioane de lei. Experţii au constatat că preţurile normative la privatizarea terenurilor şi suprafeţelor nelocuibile sunt de zece ori mai mici decât cele de piaţă. Numai în urma unor astfel de tranzacţii, în ultimii cinci ani, pierderile bugetului municipal au fost estimate la cel puţin 300 de milioane de lei.

„Scheme precum cele utilizate de GMC Imobil Invest, GMC Imobilare sau Pantacris, prin care terenurile din patrimoniul municipal ajung în proprietate privată fără niciun concurs sunt foarte răspândite. Şi asta deoarece contractul de arendă exclude procedura de licitaţie. 95% din suprafeţele luate în arendă sau locaţiune au fost privatizate într-un timp foarte scurt, intenţia fiind din start privatizarea, şi nu arenda. Majoritatea suprafeţelor privatizate în acest mod se află în zona centrală a oraşului, unde terenurile şi construcţiile sunt extrem de scumpe. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple.Trebuie să se fie organizate licitaţii publice, iar preţul la privatizare nu a trebui să fie mai mic decât cel de piaţă“, susţine economista Tatiana Savva, de la „Expert-Grup“.

Reprezentanţii Guvernului în teritoriu, care monitorizează actele emise de autorităţile locale, dau vina pe legislaţia imperfectă, care, în opinia lor, nu are un mecanism viabil de tragere la răspundere a edililor pentru abuz. Şeful Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, Iancu Ţurcanu, spune că, în ultimii doi ani, au fost contestate în instanţa de judectă peste 50 de acte emise de Consiliului Municipal şi de primarul Dorin Chirtoacă, dar, cu toate că multe dintre ele au fost anulate, nimeni nu poartă răspundere.

„Noi nu putem reacţiona prompt atunci când este emisă o decizie ilegală sau cu derogări de la legislaţie. De regulă, copia deciziei ajunge la noi nu în cinci zile, cum prevede legea, ci în două-trei săptămâni, în cel mai bun  caz. În cazul în care constatăm o încălcare, de exemplu alocarea abuzivă de terenuri, nu avem pârghii să stopăm procesul până se pronunţă vreo instanţă sau organele de drept cercetează cazul. Trebuie să acţionăm în judecată, instanţa va pune pe rol cererea în câteva luni, iar procesul va dura 1-2 ani. Până obţinem câştig de cauză, terenul alocat ilegal este vândut de câteva ori, iar al treilea cumpărător se consideră de bună credinţă. Şi primarii sau consiliile care au luat decizia nu ajung să fie traşi la răspundere“, explică Iancu Ţurcanu.

În 2013, Executivul a elaborat un proiect de lege care prevedea, printre altele, sancţiuni mai aspre pentru edilii locali. Documentul a fost aprobat de Guvern la începutul anului curent, dar a trezit reacţii dure din partea primarilor şi a asociaţiilor care le reprezintă interesele şi a fost trecut pe linia de aşteptare. Mai mulţi experţi sunt de părere că parlamentarii în mod intenţionat au amânat adoptarea legii, pentru că e an electoral şi riscă să piardă susţinerea primarilor.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea fondurilor publice” desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii