Alexandru Dodon, fratele mai mic al fostului președinte, Igor Dodon, a acționat în judecată Serviciul de Informații și Securitate (SIS), după ce s-a pomenit în lista cu sancțiuni. Anticoruptie.md nu a reușit deocamdată să obțină mai multe detalii, dar sursele portalului au declarat că aplicarea acestor măsuri ar avea legătură cu faptul că Alexandru Dodon este partenerul de afaceri al lui Igor Chaika, inclus în lista cu sancțiuni aplicate de SUA, în octombrie 2022, iar ulterior și în black list-urile Uniunii Europene. Rusul Igor Chaika este și cofondatorul Uniunii de afaceri moldo-rusă, care a fost condusă de fostul președinte Igor Dodon și înființată sub aripa organizației Delovaia Rossia. Portalul eureporter.co de la Bruxelles a publicat o investigație în care se arată că liderul PSRM Igor Dodon ar fi cerut finanțare de la Moscova, iar intermediarul acestei înțelegeri ar fi fost Igor Chaika.

În luna februarie  curent, Instanța a admis cererea de strămutare a cauzei Baza de odihnă Sadovo (fondată de Alexandru Dodon – n.r.) vs Procuratura Anticorupție, cu privire la scoaterea bunului de sub sechestru, de la Judecătoria Chișinău la Judecătoria Strășeni, sediul Călărași.

Totul, după ce judecătorul de instrucție a admis demersul procurorilor anticorupție și a autorizat punerea sub sechestru a bunurilor imobile deținute personal de către ex-președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, precum și a celor deținute prin intermediul unor persoane din anturajul său.

Pentru a asigura o eventuală confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor, au fost puse sub sechestru următoarele bunuri imobile:

– terenul și casa individuală, amplasată în mun. Chișinău, în care locuiește fostul președinte cu familia sa;
– terenuri și construcții, situate în extravilanul satului Sadova, raionul Călărași, deținute prin intermediul unor persoane interpuse, apropiate fostului șef de stat, care au calitatea de complici la săvârșirea infracțiunii de îmbogățire ilicită;
– 4 terenuri și 6 construcții amplasate în satul Molovata, raionul Dubăsari, deținute prin intermediul unui complice al acestuia, deținut la moment în arest preventiv;
– 4 automobile, deținute prin intermediul unei persoane terțe interpuse.

Dodon a comentat că, prin sechestrarea bunurilor, procurorii ar face „jocuri și gesturi propagandistice”.

„Un element al acestui teatru propagandistic este să fie pus sechestru pe un șir de bunuri de-ale mele și ale rudelor, inclusiv pe active pe care nu le am în proprietate, fie sunt în gaj în bănci (adică îngheață și imobilizeaza toate bunurile rudelor mele dobândite corect și licit, până la decizia finală a instanței de judecată care poate dura câțiva ani). Scopul puterii și a echipei de procurori subordonați politic este evident – să prelungească telenovela dosarului Dodon, ca lumea să aibă ce discuta și să dea uitării pentru câteva zile sărăcia și haosul din țară. În mod special, procurorii au primit indicații să acopere cu ceva efectul negativ de la decizia de prelungire a stării de urgență”, a scris Dodon pe pagina sa de socializare.

În ianuarie 2022, oamenii legii au descins cu percheziţii în satul Sadova, raionul Călăraşi, într-un dosar penal privind delapidarea bunurilor de la Calea Ferată din Moldova (CFM). Percheziţiile s-au desfășurat anume pe teritoriul întreprinderii fondată de  Alexandru Dodon. Ulterior, și anume în luna mai a aceluiași an, Procuratura Generală anunța despre încheierea urmăririi penale în privința fostului director al CFM, Adrian Onceanu, și altor două persoane din conducerea Î.S. Calea Ferată din Moldova, însă fratelui ex-președintelui nu i-a fost atribuit niciun statut procesual.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a publicat încă în 2015 o anchetă despre cum Calea Ferată din Moldova a ratat venituri de peste 50 de milioane de lei de la darea în arendă a vagoanelor în Federaţia Rusă. Banii nu au ajuns în conturile întreprinderii de stat, ci în cele ale unor companii dubioase.