Deși Republica Moldova este un exemplu regional în domeniul digitalizării serviciilor publice, după implementarea platformelor precum particip.gov.md, e-democrație, e-APL și e-Management, încă există un șir de provocări în utilizarea acestora. Totuși, experții propun un șir de soluții pentru ca aceste platforme să devină instrumente lucrative.

Platformele implementate pentru cetățeni precum particip.gov.md și e-democrație au centralizat cererile de informații, petițiile și recomandările pentru consultările publice, iar platformele e-APL și e-Management au eficientizat activitatea funcționarilor publici în gestionarea volumului mare de cereri. Totuși, adopția instrumentelor este scăzută la nivelul cetățenilor și în rândul autorităților publice locale (APL), timpul de răspuns la cereri și petiții este adesea mai îndelungat iar utilizatorii consideră unele instrumente dificil de navigat și de utilizat pentru o implicare reală în procesul decizional, se constată într-o notă de politici elaborată de Promo-LEX.

Una dintre probleme reclamate de cetățeni este timpul redus – deseori 3-5 zile - pe care aceștia îl au la dispoziție pentru a lua cunoștință cu documentele, în special cele voluminoase și pentru a formula recomandări. De cealaltă parte, și autoritățile au la dispoziție timp restrâns pentru a răspunde la comentarii. Totodată, unele consultări mai ample sau în anumite perioade, autoritățile se pot confrunta cu un număr mai mare de solicitări, comentarii, recomandări, ceea ce îngreunează procesul.

Potrivit experților, informația de pe platforma particip.gov.md este „neclară, irelevantă sau prost organizată”, deseori lipsește un rezumat sau o descriere scurtă a propunerii, încât utilizatorilor le este dificil să identifice o consultare publică. În consecință, consultările publice rămân un proces pentru experți și organizațiile de profil și mai puțin instrument pentru implicarea cetățenilor în luarea deciziilor. În plus, APL-urile preferă să publice anunțurile de consultare pe paginile lor web, ceea ce presupună că utilizatorul trebuie să urmărească mai multe platforme și să consume mai mult timp și resurse.  

Autorii notei analizează câteva soluții pentru organizarea mai bună a comunicării prin platformele existente. O eficiență mai înaștă ar putea fi opținută prin implementarea instrumentelor de inteligență artificială (AI). Astfel, AI ar putea fi introdus în procesul de triere și analiză a solicitărilor de informații publice, a petițiilor și a recomandărilor rezultate din consultările publice. În acest caz se va economisi timp și resurse, însă AI are riscul de a deveni părtinitor, iar analiza finală a recomandărilor trebuie să fie efectuată de persoane responsabile din instituții. Totodată, AI poate fi utilizat în dezvoltarea unui asistent virtual pentru cetățeni. În acest caz, potrivit experților, ar putea spori eficiența interacțiunii cetățenilor cu serviciile publice și calitatea și viteza răspunsurilor.

Modelul actual, în care solicitările și petițiile sunt expediate către autorități prin platforma e-Democratie, formularele de pe paginile web ale instituțiilor, pe email, prin poștă sau pe platforma particip.gov.md poate fi continuat, deși acesta pune presiune pe aparatul administrativ al instituțiilor.

Experții au analizat pozibilitatea de interconectare a paginilor web ale instituțiilor publice cu platforma particip.gov.md, ceea ce ar face paginile web ale autorităților mai accesibile, precum și o trasabilitate mai înaltă a documentelor. Totuși, opțiunea nu include paginile web ale APL-urilor de nivelul II, care publică informațiile direct pe site-urile lor.