Judecătorii și procurorii vor beneficia de sporuri salariale pentru grade științifice, de calificare și păstrarea secretului de stat. Curtea Constituțională a satisfăcut parțial, la începutul lui octombrie curent, un demers al Curții Supreme de Justiție în care judecătorii se plângeau că ar fi discriminați după ce au fost privați de sporurile salariale pentru gradele științifice, gradele de calificare și păstrarea secretului de stat, pe care alte categorii de funcționari le primesc. Drept urmare, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe articole din Legea cu privire la salarizarea judecătorilor și procurorilor. Experții susțin că decizia Curții Constituționale ridică mai multe semne de întrebare. 

Prin sesizarea din mai 2018, Curtea Supremă de Justiție a solicitat Curții Constituționale să-și expună poziția privind constituționalitatea unor prevederi ale Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, care se referă la excluderea sporurilor suplimentare la salariul de bază al judecătorilor, sporul pentru grad de calificare, sporul pentru păstrarea secretului de stat și sporul pentru deținerea gradului științific. Această lege, în opinia autorilor, instituie un tratament diferențiat nejustificat între judecători și alte persoane cu funcție de demnitate publică.

Curtea Constituțională a admis parțial solicitarea, declarând neconstituționale prevederile art. 3 alin. (1) din Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, în măsura în care nu reglementează sporul pentru deținerea gradului științific, sporul pentru grad de calificare și sporul pentru păstrarea secretului de stat. Parlamentul Republicii Moldova urmează să opereze modificări la acest articol pentru a prevedea aceste sporuri.

Juristul Sergiu Bozianu susține că decizia Curții Constituționale ridică mai multe semne de întrebare. „Legea cu privire la secretul de stat prevede că doar președintele instanței judecătorești are dreptul de acces la secretul de stat. Prin urmare, majoritatea judecătorilor nu dețin certificate care le permite accesul la secretul de stat. Se prezumă că ei din oficiu au acces, examinează informații care se atribuie la secretul de stat – de exemplu, când se judecă Serviciul de Informații și Securitate cu alte entități – dar în practică legea nu le permite. Nu este clar pentru câți judecători a fost perfectat dreptul de acces la secret de stat în conformitate cu prevederile Legii cu privire la secretul de stat și câți dintre ei vor beneficia de aceste sporuri”, a observat expertul.

„De asemenea, nu se știe dacă sporul pentru gradul științific va fi aplicat în raport cu remunerarea obținută de la instituțiile de învățământ unde lucrează judecătorii, inclusiv față de remunerarea primită în cadrul instanței de judecată (sporul pentru grad științific se stabilește în mărime de 50% din valoarea sporurilor stabilite persoanelor cu grade științifice din corpul profesoral și cercetătorilor științifici). În același timp, având în vedere motivarea expusă de către judecătorii de la Curtea Constituțională, s-ar putea ca astfel de solicitări să fie înaintate de către alte categorii de funcționari publici, care sunt remunerați diferit”, a subliniat el.

Pe de altă parte, magistrații Curții Constituționale care au admis parțial sesizarea semnată de Ion Druță vor beneficia ei înșiși de hotărârea pe care au emis-o. Teoretic, este un conflict de interese, întrucât magistrații Curții au emis o decizie în chestiuni în care sunt vizați ei înșiși, subliniază Bozianu, doar că nu există alternativă. Curtea Constituțională nu are cui să decline competența.

Până în 2013, judecătorii își primeau salariile în conformitate cu Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Conform acesteia, magistraţii primeau plată pentru salariu de funcţie şi sporuri pentru grad de calificare, pentru păstrarea secretului de stat şi pentru grad ştiinţific. În plus, judecătorii se bucurau de dreptul de a primi anual un ajutor material şi premiu pentru sărbători.

Ulterior, a fost adoptată Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și lefurile magistraților și procurorilor au crescut considerabil, echivalând cu 3-4,5 salarii medii pe economie. Au fost însă eliminate compartimentele în care se reglementau modul şi condiţiile de salarizare a judecătorilor, în special a fost înlăturat sporul pentru gradele de calificare ale unui judecător şi sporul pentru păstrarea secretului de stat. De asemenea, a fost exclus sporul pentru grad ştiinţific sau pentru titlu ştiinţifico-didactic. În prezent, salariul lunar al unui magistrat este format din salariul de funcție, spor pentru vechimea în muncă, ajutor material şi premii unice.

În sesizarea sa din mai curent, plenul Curții Supreme de Justiție a invocat faptul că ar fi încălcate articolele din constituție despre egalitate și principiul separării puterilor în stat. Altfel spus, prin faptul că nu primesc sporuri pentru grad de calificare, titlu științific și păstrarea secretului de stat, magistrații beneficiază de un tratament diferențiat și discriminatoriu. 

„Plenul Curţii Supreme de Justiţie constată că legislatorul oferă persoanelor cu funcţie de demnitate publică, cu excepţia magistraţilor, spor pentru păstrarea secretului de stat şi pentru grad știinţific, dar şi plăţi de stimulare. În plus, ramura Iegislătivă şi executivă achită plăţi distincte și anume, sporul pentru categoria de calificare și pentru gradele speciale. Mai mult, deputaţii sau directorul/directorul adjunct al Centrului Național Anticorupţie beneficiază de indemnizaţii lunare pentru chirie în situaţia în care nu dispun de apartament/locuinţă de serviciu”, se mai arată în sesizarea CSJ.

Curtea Constituțională le dă dreptate judecătorilor. Excluderea sporurilor salariale ale judecătorilor din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar și omisiunea de a le reglementa în articolul 3 din Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor instituie un tratament diferențiat nejustificat între judecători și alte persoane cu funcții de demnitate publică, susțin magistrații Curții Constituționale.

Potrivit aprecierii Curții, se constată existența incertitudinii și o lipsă de coerență în realizarea scopurilor de către legislator. „Pe de o parte, acesta afirmă scopul majorării substanțiale a remunerării judecătorilor, iar, pe de altă parte, exclude sporurile salariale menționate, instituind un tratament diferențiat între judecători și alte persoane cu funcție de demnitate publică”.

„Curtea menționează că, deși legislatorul a eliminat posibilitatea judecătorilor de a obține sporul pentru deținerea gradului științific, acordarea acestuia era una legitimă din punct de vedere constituțional, dată fiind necesitatea încurajării lor de a participa activ la viața științifică, de a-și perfecționa cunoștințele în domeniul dreptului și de a-și îmbunătăți performanțele profesionale la locul de muncă. Există prezumția potrivit căreia posesorul titlului științific de doctor sau de doctor habilitat în drept are o pregătire profesională superioară în comparație cu o persoană care nu posedă acest titlu.”

„Curtea reține că, în cazul în care statul vrea să încurajeze obținerea de titluri științifice de către persoanele cu funcție publică, ar trebui să recunoască aceleași beneficii în mod egal. Prin urmare, este nejustificată excluderea judecătorilor de la obținerea sporului pentru deținerea gradului științific. Aceleași raționamente sunt aplicabile și în cazul sporului pentru grad de calificare și al sporului pentru păstrarea secretului de stat. Legislatorul a stabilit standarde duble de acordare a acestor suplimente salariale în cazul judecătorilor și în cazul altor persoane care dețin funcții publice sau de demnitate publică.”

Conform Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariul de funcţie al judecătorului se stabileşte în funcţie de nivelul instanţei judecătoreşti la care acesta îşi desfăşoară activitatea şi de vechimea în muncă în funcţia de judecător. Acestea variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Astfel, dacă salariul mediu pe economie în 2017 este de 5.600 de lei, înseamnă că salariile vor varia între 16.800 de lei și 28.000 de lei.

Salariul de funcție al procurorului se stabilește în raport cu salariul judecătorului, ținându-se cont de  nivelul procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în funcția de procuror. Astfel, procurorii sunt remunerați cu sume ce variază între 2,7 și 4,5 salarii medii pe economie, adică între 15.120 și 25.200 de lei.