Curtea de Conturi (CC) trebuie restructurată și ar urma să fie transformată în Oficiul Național de Audit în frunte cu un auditor general. Totodată, ar trebui fortificat rolul Parlamentului în supravegherea gestionării finanțelor publice. Subiectul a fost abordat marţi, 31 mai, la o conferință internațională privind consolidarea controlului parlamentar și rolul instituției supreme de audit în îmbunătățirea managementului finanțelor publice.

"Curtea de Conturi a depășit etapa de trecere de la control financiar la audit public extern și acest proces este ireversibil. Acum este momentul oportun să examinăm posibilitatea schimbării modelelor de dezvoltare instituțională", a subliniat Serafim Urecheanu, președintele Curții de Conturi.

Astfel, instituția pe care o conduce a elaborat și prezentat Legislativului două proiecte de acte legislative – Legea cu privire la modificarea articolului 133 din Constituție, cu privire la Curtea de Conturi, și proiectul de lege cu privire la Oficiul Național de Audit. Reformarea instituției nu este însă pe placul tuturor. Ștefan Creangă, președintele Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului, consideră că instituția este dependentă politic, iar o eventuală reformare ar înrăutăți lucrurile. "Pentru mediul politic caracteristic Republicii Moldova, Curtea de Conturi este o formă de organizare mai mult influențată politic, în consecinţă nivelul riscului de dependență este mai înalt. În acest context, organizarea instituției de audit public extern sub formă de oficiu, în cazul lipsei unor instrumente care să garanteze independența, poate să fie și mai riscantă", consideră deputatul.

În același timp, în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului ar urma să fie instituită o subcomisie, Comisia pentru Conturi Publice. Aceasta ar trebui să coopereze cu CC fără vreo ingerință care ar compromite independența ambelor instituții și va face posibilă audierea rapoartelor de audit pe platforma parlamentară. De asemenea, Comisia va asigura punerea în aplicare a recomandărilor CC.  

"Parlamentul Republicii Moldova încă nu se angajează deplin în deliberări cuprinzătoare cu privire la rapoartele individuale ale Curții de Conturi. De asemenea, în prezent nu există niciun mecanism prin care entitățile publice auditate sunt solicitate să dea explicații Parlamentului. Această situație urmează să fie schimbată", a punctat Creangă.

Și Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, a remarcat că UE atestă un dezechilibru între responsabilități și capacitățile pe care le întrunesc membrii Comisiei parlamentare. "În Moldova, controlul parlamentar al bugetului se face prin Comisia economie, buget și finanțe, și este obiectiv faptul că impactul Comisiei în aprobarea bugetului, monitorizarea felului în care acesta este utilizat și evaluarea calității cheltuielilor publice a fost unul relativ limitat. (....) Comisia are prea multe responsabilități, iar o analiză recentă a UE asupra activității acesteia a relevat faptul că competențele ei sunt prea largi, fără a fi în concordanță cu capacitățile necesare pentru a asigura o execuție corespunzătoare a funcțiilor. Respectiv, acesta este un aspect care ar necesita a fi reformat", a declarat ambasadorul.