Din 2008, de când a fost inaugurat cu mult fast Centrul Republican pentru Copii şi Tineret „Artico”, fără să fie însă finalizate lucrările, somptuoasa clădire din centrul capitalei nu este încălzită pe timp de iarnă. Renovarea „Artico” a costat buzunarul public peste 97,4 milioane de lei, iar firma de construcţie solicită alte 8 milioane pentru finalizarea lucrărilor. Reporterii Centrului de Investigaţie Jurnalistice au intrat în posesia unor facturi fiscale, care arată unde s-au dus de fapt banii pentru căldură.

Cuţite, farfurii, ceşti şi tacâmuri, tigăi, dar şi electrocasnice extrem de costisitoare, frigidere, plasme şi mobilier de lux. Sunt doar câteva din achiziţiile dubioase, care, se pare, au fost făcute din banii pentru renovarea complexului.

Din spusele actualei conduceri „Artico”, achiziţiile şi lucrările au fost efectuate la indicaţia fostei directoare Aurelia Hîncu, demisă pentru a doua oară de Ministerul Educaţiei în 2012 pentru management prost şi gestionare neadecvată a patrimoniului public. Aurelia Hîncu a dat în judecată Ministerul Educaţiei, solicitând repunerea în funcţie, motivând că a fost demisă ilegal. Directoarea refuză însă să dea detalii şi să explice în ce măsură acuzaţiile care i se aduc sunt adevărate şi de ce nu este căldură, precizând că mai multe va spune în cadrul unei conferinţe de presă.

Reamintim că „Artico” este un centru pentru copii şi tineret destinat activităţilor extraşcolare şi se află în subordinea Ministerului Educaţiei.

Cafeneaua directoarei?

La parterul instituţiei este amenajată o cafenea, care nu activează deşi în camerele din spatele tejghelei sunt instalate chiuvete de inox şi spaţii de depozitare. Există şi o cameră frigorifică care a costat „Artico” 87 mii de lei. Printre electrocasnicele cumpărate pe banii statului pentru a dota tehnic cafeneaua se numără şi două aparate de cafea performante în sumă de peste 47 mii de lei fiecare.

Totul este pregătit, din bani publici, pentru a pune pe roate o afacere, cred angajaţii centrului. „Ce altă explicaţie ar fi, dacă se putea da în chirie spaţii pentru cafenele, aşa cum s-a procedat în trecut. Chiriaşul aduce tot de ce are nevoie şi astfel se economiseau bani”, consideră Vladimir Gîlcă, vice-director „Artico”. „Din start, proiectul de renovare prevedea o cantină şi o cafenea pentru copii şi toate erau dotate”, susţine în apărarea sa Aurelia Hîncu, care crede că în absenţa ei, s-au furat din lucruri.

Încăperile unde ar trebui să aibă loc activităţi extraşcolare sunt pustii

Unele au fost închise pentru că trebuiau renovate în mod repetat. Doar într-o singură sală am întâlnit un grup de 5-6 tineri împreună cu profesoara lor, care veniseră pentru un curs de studiere a limbii străine. În rest, doar săli goale, majoritatea încuiate.

Potrivit Ministerului Educaţiei, Aurelia Hîncu, nu a valorificat niciodată încăperile destinate activităţilor pentru tineret. „Acum încercăm să punem la punct activităţile centrului şi să rezolvăm problemele”, menţionează directorul interimar „Artico”, Sergiu Scarlat.

Una dintre încăperile „cu probleme” este sala destinată activităţilor pentru copii şi tinerii cu dizabilităţi, care a fost renovată în mod repetat. „Copiii ne-au atenţionat că în sală miroase urât. După ce am inspectat încăperea am constatat că peretele din spatele mobilierului era ud, apăruse mucegai. Din cauza că lucrările anterioare fuseseră făcute în grabă”, adaugă Gîlcă.

Luxul de la „Artico”

Aceste facturi indică doar unele achiziţii, pe care actualul director al „Artico”, Sergiu Scarlat, le consideră „inutile pentru o instituţie culturală destinată copiilor”.

Inutilă este şi somptuozitatea mobilierului din birourile administrative ale centrului, plasmele, fotoliile din piele, tablourile, dar şi alte elemente de design. Iar sala senatului sau cea de conferinţe amintesc de sălile de acest gen din hoteluri cu multe stele. Nimic nu este gândit însă pentru comoditatea copiilor, fotoliile fiind prea mari, prea sobre.

Şi bani s-au cheltuit nu puţini. Doar sistemul de traducere sincron din sala de conferinţe a costat 185,5 mii lei. „Au mai fost cumpărate 35 de microfoane, dar care lucrează doar pe trei frecvenţe, adică mai mult de trei microfoane nu pot fi folosite”, susţine Scarlat. Şi sala de calculatoare deşi impunătoare, e de ochii lumii. „Calculatoarele sunt demodate şi nu pot fi folosite, chiar dacă pentru acestea s-au plătit sume destul de mari”, adaugă Scarlat. Potrivit facturii, pentru un calculator s-a achitat 13,4 mii de lei.

De altă părere este directorul firmei de construcţii care a câştigat licitaţia pentru renovarea „Artico” „S-a făcut un lucru bun”, consideră Ivan Cantaragiu.