Investigațiile jurnalistice publicate în ultimii ani au generat prea puține reacții cu impact din partea autorităților statului. Multe dintre controalele sau procesele penale pornite s-au încheiat cu clasarea cauzelor. Mai mult, o bună parte dintre cei vizați în articolele de presă continuă să se afle și astăzi în funcții, unii fiind avansați chiar dacă asupra lor planează suspiciuni evidente de lipsă de integritate. Concluziile aparțin experților care au realizat un studiu despre felul în care autoritățile au reacționat la materialele media ce vizează integritatea demnitarilor și funcționarilor, bunurile sau afacerile ilegale ale acestora, conflicte de interese, protecționism sau abuz de putere.

În cadrul cercetării au fost analizate 32 de anchete jurnalistice publicate între ianuarie 2014 și iunie 2017 de patru instituții media specializate în jurnalismul de investigație: Centrul de Investigații Jurnalistice, Ziarul de Gardă, RISE Moldova și portalul Moldova Curată. Potrivit rezultatelor, în 24 dintre ele a existat o reacție sub formă de control intentat, iar alte opt cazuri s-au lăsat fără ecou din partea autorităților. Controalele pornite în urma publicării a nouă dintre investigații s-au soldat cu sancțiuni, dintre care patru acte prin care Comisia Națională de Integritate a constatat ilegalitățile admise și patru dosare penale - intentate tardiv (la șase luni sau 1,5 ani de la scoaterea la iveală a faptelor) și încă în derulare. O altă anchetă internă s-a soldat cu demisia persoanei vizate.

Totuși, în 16 cazuri, eroii anchetelor au rămas și se află și astăzi în funcții, jumătate dintre ei fiind chiar avansați ulterior. Cinci protagoniști au fost demiși, dar din motive independente de cele descrise de jurnaliști, și doar trei și-au pierdut fotoliile după anchetele publicate. Chiar și așa, în cazul lui Chiril Gaburici bunăoară, impactul nu a fost de lungă durată, el revenind în fotoliul de ministru al Economiei la începutul acestui an.

Gaburici a fost prim-ministru al Republicii Moldova în 2015, pentru câteva luni. După învestirea în funcţie, o anchetă realizată de Ziarul de Gardă în parteneriat cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scos la iveală faptul că ex-demnitarul nu a reuşit să susţină Bacalaureatul în anul 1995, perioadă în care învăţa la Colegiul Republican de Microelectronică şi Tehnică de Calcul. În urma acestor dezvăluiri, procurorii au pornit un dosar penal, care a fost însă clasat din cauza expirării termenului de prescripţie.

„Dumnealui nu a explicat nici până astăzi ce s-a întâmplat cu diploma sau dacă a cumpărat-o, atunci de unde. Nu avem nicio explicație publică la acest caz. Concluzionăm că atunci când autoritățile au nevoie ca investigațiile să aibă o finalitate, ele au finalitate. Dacă nu au nevoie, atunci nici finalitate nu există”, a comentat Victor Moșneag, autorul investigației.

Un alt caz analizat ține de magistratul Oleg Melniciuc, ex-președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani. Prima investigație ce-l vizează a fost publicată în septembrie 2014 de reporterii Ziarului de Gardă, care au dezvăluit că mama sa deține proprietăți cu o valoare de patru milioane de lei. Din start, Comisia Națională de Integritate a constatat lipsa încălcărilor. În 2015, echipa RISE Moldova a scris despre proiectul imobiliar gestionat de Melniuc, prin care mai mulți colegi de-ai săi și copiii acestora au fost asigurați cu apartamente la preț preferențial. În 2016, Centrul de Investigații Jurnalistice a scris că, în imobilul din str. Hristo Botev 6 s-au ales cu apartamente și spații comerciale inclusiv mama și alte rude de-ale magistratului. Abia după asta procurorii au pornit un proces penal  și asta în urma unei sesizări a lui Ion Diacov, ex-procuror al municipiului Chișinău, publicată pe Harta Corupției a portalului Anticoruptie.md.

„Abia în iunie 2017, Oleg Melniciuc a fost pus sub acuzare pentru îmbogățire ilicită. Deci de la prima investigație, din 2014, și până la intentarea dosarului a trecut ceva vreme și am vrea să ne explicăm, cumva, de ce nu s-a reacționat din start, dar după atâta timp. Mai mult, la CSM s-a discutat despre candidatura magistratului la avansare în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, el fiind propus pentru această funcție șefului statului, care a respins-o. Faptul că au existat atâtea semnale din partea presei nu a împiedicat CSM să-i dea aviz pozitiv pentru avansare în funcție”, a declarat Viorica Zaharia, una dintre autoarele studiului.

Printre anchetele CIJM incluse în studiu și care s-au lăsat fără impactul dorit se numără cea privind imobilul de lux al purtătorului de cuvânt al Primăriei Chișinău, Vadim Brânzaniuc, care, în 2013, s-a numărat și printre beneficiarii de ajutor material din bugetul municipal. Controlul CNI s-a încheiat cu clasarea dosarului. O altă investigație a scos la iveală că ex-deputatul democrat Constantin Botnari, care la acel moment se afla în proces de renunțare la mandatul de parlamentar, deține o locuință luxoasă într-o zonă de pădure din orășelul Durlești, iar pe lângă terenul din jurul casei sale, ar fi îngrădit suplimentar, ilegal, o porțiune de 40 de ari. Și de această dată, controlul inițiat de Moldsilva s-a încheiat fără sancțiuni. 

„De fiecare dată când scoatem la iveală un caz, ne așteptăm și la o reacție pe măsură din partea autorităților, care trebuie să se autosesizeze. Din păcate, deseori, autoritățile reacționează în mod discreționar, doar atunci când le convine, când lupta politică o cere sau atunci când vor să-și facă imagine pe marginea unui caz semnalat de jurnaliști. Ne dorim reacții veritabile și nu formale”, a comentat Natalia Porubin, coordonator de proiecte la CIJM.