Agenția Proprietății Publice (APP) a lansat procesul de reorganizare a Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova (CFM). Conform propunerii, infrastructura feroviară va rămâne în gestiunea CFM, în timp ce operațiunile comerciale, inclusiv întreținerea parcului de locomotive și vagoane, vor fi preluate de o nouă societate comercială cu capital integral de stat.

Potrivit directorului general al APP, Roman Cojuhari, instituția a demarat elaborarea unui proiect de hotărâre de Guvern în acest sens. „Procesul de reformă feroviară din Republica Moldova este ghidat de noul Cod feroviar, care prevede separarea funcțiilor de gestionare a infrastructurii de activitățile comerciale – transportul de pasageri și de marfă”, a declarat Cojuhari într-un comunicat emis de APP.

Calea Ferată din Moldova (CFM) se confruntă cu multiple probleme care afectează grav activitatea întreprinderii. Pentru a redresa situația, Guvernul intenționează să relanseze sectorul feroviar prin investiții semnificative în infrastructură.

Potrivit autorităților, statul ar putea aloca anual câte 400 de milioane de lei, timp de cinci ani, pentru întreținerea și modernizarea rețelei feroviare. Fondurile vor fi oferite în baza unui contract multianual care urmează să fie semnat între Ministerul Infrastructurii și CFM, după consultări publice.

Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, în 2024, Calea Ferată din Moldova a înregistrat o scădere alarmantă a activității: transportul de pasageri s-a redus cu 13% față de anul precedent, iar volumul mărfurilor transportate s-a prăbușit cu 39%. Indicele general de activitate al CFM a ajuns la doar 3% din nivelul maxim înregistrat în 1986, ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind viabilitatea întreprinderii. „Nu mai este doar o problemă economică, ci o criză politică. Fără intervenția urgentă a autorităților, vom pierde definitiv calea ferată ca infrastructură strategică”, avertizează Ioniță.

O anchetă amplă a reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) a demonstrat că principala problemă care a afectat întreprinderea de stat a fost pierderea contractelor de transport determinate de taxele de protecție pe care le plăteau firmele de transport la PDM.

Un raport al SIS a indicat că, începând din 2014, a funcționat un grup de firme controlat de oamenii apropiați fugarului Vladimir Plahotniuc. Artizanii schemei de corupție percepeau neoficial taxe cuprinse între doi și cinci dolari per tonă de marfă transportată. Veniturile Căii Ferate din Moldova, potrivit fostului director Topală, sunt în proporție de 85% din transportul de marfă, adică 1,5 miliarde de lei. „Restul veniturilor din chirii sunt niște mărunțișuri, care nu au nicio relevanță”, a mai menționat el. În 2019, Calea Ferată din Moldova a pierdut aproape jumătate din transporturi din cauza șpăgilor pretinse de fosta conducere a PDM de la Combinatul siderurgic din Galați.

Vedeți în arhiva portalului Anticorupție.md investigațiile La răscruce de interese, despre cum 34 de familii erau împiedicate să-și privatizeze spațiul locativ într-un fost cămin al CFM, Calea Ferată din Moldova, achiziţii la suprapreț şi contracte cu firme afiliate Partiduli Democrat, și cum a pierdut CFM vagoane de milioane, despre schemele frauduloase la achizițiile publice și la încheierea unor contracte, dar și  despre datoriile de milioane la salariile angajaților.