Atacurile asupra presei independente și organizațiilor societății civile din Republica Moldova nu doar că s-au menținut la un nivel ridicat în 2025, dar au devenit mai complexe și mai bine coordonate, arată un nou raport al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, care analizează perioada ianuarie 2025 – februarie 2026.

Potrivit documentului, spațiul informațional este dominat tot mai mult de campanii de denigrare propagate pe rețele sociale și platforme online, în special pe Telegram, unde anonimatul și lipsa unor mecanisme eficiente de responsabilizare permit răspândirea rapidă a mesajelor ostile. În același timp, metodele utilizate devin din ce în ce mai sofisticate, fiind documentate cazuri de clonare a portalurilor de știri pe TikTok în perioade electorale, utilizarea inteligenței artificiale pentru manipularea imaginii jurnaliștilor și campanii coordonate de hărțuire prin conturi false.

Raportul constată că discursul public împotriva societății civile și a presei este dominat de etichetări stigmatizante, organizațiile fiind frecvent prezentate drept „mâncători de granturi”, „grupări criminale” sau „agenți ai intereselor străine”. Aceste narative sunt promovate intens mai ales în perioade electorale sau în contextul unor subiecte sensibile, precum reforma justiției, și sunt folosite pentru a submina încrederea publică în activitatea organizațiilor și a jurnaliștilor.

În același timp, presiunile asupra jurnaliștilor s-au intensificat, fiind raportate amenințări directe, inclusiv cu moartea, șantaj reputațional, agresiuni în teren și restricții de acces la informații sau în instanțe. În regiunea transnistreană, situația este și mai gravă, fiind semnalate cazuri de detenții ilegale și sancționarea jurnaliștilor fără acreditare.

Printre instituțiile media și jurnaliștii vizați de aceste atacuri se regăsește și Centrul de Investigații Jurnalistice, precum și președinta acestuia, Cornelia Cozonac, care a fost ținta unor campanii de discreditare și a unor postări stigmatizante în spațiul public. În raport sunt descrise inclusiv situații în care numele și imaginea acesteia au fost folosite în mesaje denigratoare, însoțite de acuzații privind finanțările externe ale organizației.

Raportul mai arată că aceste atacuri nu sunt izolate, ci fac parte din campanii coordonate care implică politicieni, canale anonime și rețele de conturi false, iar intensitatea lor crește în jurul unor evenimente importante, cum ar fi alegerile sau deciziile legate de finanțările externe. Autorii avertizează că, în lipsa unor reacții ferme, acest climat poate duce la autocenzură și la slăbirea rolului presei și al societății civile într-o democrație funcțională.