Dezinformarea a devenit uneori o explicație comodă pentru eșecurile guvernării, însă autoritățile nu ar trebui să se ascundă în spatele acestui termen, ci să răspundă printr-o comunicare mai clară și prin informarea cetățenilor. Declarația a fost făcută de președinta Academiei AI – Viziune pentru Democrație și Integrare Europeană, Ina Coșeru, în cadrul podcastului La prima sursă.

„Tema dezinformării este una foarte populară în Republica Moldova și uneori inclusiv și eșecurile guvernării noi le explicăm prin dezinformare. Acum asistăm la mai multe scandaluri în spațiul public legate de anumite persoane din partidul de guvernare și care sunt explicate aceste eșecuri prin dezinformare. Se exagerează într-un fel în ceea ce privește lupta cu dezinformarea. Nu trebuie să ne ascundem după acest cuvânt, dar trebuie să înțelegem că cu dezinformarea trebuie să luptăm prin informare”, a declarat Coșeru.

Ea a mențiobat lipsa unei strategii eficiente de comunicare privind integrarea europeană, menționând că autoritățile nu au reușit să explice suficient de clar cetățenilor ce presupune acest proces și care sunt beneficiile lui concrete.

„Ceea ce mi-a lipsit de fiecare dată au fost mesaje foarte clare și o echipă foarte bine pregătită care să poată explica ce înseamnă integrarea europeană pe înțelesul oamenilor și care să ajungă în toate localitățile”, a afirmat ea.

Potrivit președintei Academiei AI, această comunicare trebuia începută încă din 2014, după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, prin implicarea profesorilor, jurnaliștilor, liderilor comunitari și reprezentanților administrației publice locale.

Coșeru a subliniat că promovarea parcursului european nu trebuie să însemne idealizarea Uniunii Europene, ci explicarea realistă a avantajelor și provocărilor acestui proces.

„Nu mă refer la faptul că trebuie să idealizăm acest spațiu sau să îl explicăm ca o panacee pentru rezolvarea tuturor problemelor din Republica Moldova. Vorbim despre un spațiu democratic, unde valorile democratice stau în capul mesei”, a spus ea.

În opinia sa, combaterea dezinformării presupune nu doar identificarea mesajelor false, ci și dezvoltarea capacității cetățenilor de a analiza critic informațiile și de a înțelege deciziile politice care îi afectează. Ea a mai menționat că fenomenul este alimentat inclusiv de actori politici și de influența Federației Ruse, care încearcă să afecteze sprijinul pentru integrarea europeană prin manipulare și cumpărarea voturilor.