Experiența Republicii Moldova în combaterea propagandei și dezinformării, coruperea alegătorilor prin scheme de corupție și finanțari dubioase a partidelor, dar și experiența autorităților în identificarea riscurilor, elaborarea legislației privind crizele ca și instrumente de creștere a rezilienței societăpții, au fost prezentate în cadrul unui  training în Kârgâzstan , al care au participat deputați locali, ombutsmanul și apărători ai drepturilor omulyui din patru regiuni. Președinta CIJM Cornelia Cozonac, jurnalistă de investigație a prezentta mai multe investigații jurnalistice realizate în ultimii ani de echipa Anticorupție.md și Reăeaua Jurnaliștilor de Investigație, experienței din societatea civilă și acțiuni ale parlamentului Republicii Moldova pentru combaterea anumitor flagluri și creșterea rezilienței societății la crize. Trainingul a fost desfășurat de organizația Bir Duino din Bishkek.  

Acest eveniment a reprezentat un pas important și oportun în contextul riscurilor tot mai mari asociate cu îngustarea spațiului civic, protejarea dreptului la libertatea de asociere pașnică și necesitatea consolidării instituțiilor democratice și a mecanismelor de control parlamentar, a declarat apărătoarea pentru drepturile omului Tolekan Ismaylova, directoarea Bir Duino, precizând că pe fondul incertitudinii juridice crescânde, inclusiv în domeniul combaterii extremismului, găsirea unui echilibru între asigurarea securității naționale și respectarea drepturilor fundamentale ale omului este deosebit de importantă.

Seminarul, desfșurat în perioada 9-11 aprilie 2026, la stațiunea Chaika din regiunea Issyk-Kul, s-a concentrat pe reziliența societală în fața provocărilor politice, sociale și juridice contemporane, a servid drept o platformă incluzivă de experți, reunind reprezentanți ai agențiilor guvernamentale, ai Biroului Avocatului Poporului, experți internaționali și naționali, membri ai consiliilor locale și avocați din regiunea Issyk-Kul pentru a dezvolta recomandări practice menite să prevină riscurile și să consolideze statul de drept în Republica Kârgâzstan, ca membru al ONU, OSCE și UE, și să revină la valorile Helsinki+50 Helsinki.

Ruslan Berdibaev, reprezentant al Oficiului Ombudsmanului din Republica Kârgâzstan, a subliniat importanța unei activități sistematice pentru protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor la nivel regional. Ombudsmanul a subliniat că, în fața provocărilor tot mai mari, inclusiv a situațiilor de urgență, a tensiunilor sociale și a riscurilor juridice, Oficiul Ombudsmanului joacă un rol important ca intermediar între cetățeni și agențiile guvernamentale, asigurând accesul la mecanismele de protecție a drepturilor. O atenție deosebită a fost acordată necesității de a consolida supravegherea parlamentară, de a crește transparența în cadrul agențiilor guvernamentale și de a dezvolta o cooperare interinstituțională eficientă, ca factori cheie în promovarea rezilienței societății în perioadele de criză.

Cornelia Cozonac, directoarea Centrului pentru Jurnalism de Investigație din Moldova, a susținut o prezentare cuprinzătoare, detaliată a setului complex de crize și amenințări interconectate cu care s-a confruntat Moldova în ultimii ani, concentrându-se pe impactul acestora asupra instituțiilor democratice și respectării drepturilor omului. Ea a subliniat că, pe fondul războiului din Ucraina, țara s-a aflat sub presiunea atât amenințărilor directe, cât și a celor hibride, inclusiv survolurile cu rachete și drone, instabilitatea energetică și o criză masivă a refugiaților, în care Moldova a primit sute de mii de cetățeni ucraineni, oferindu-le acces la educație, piața muncii și sprijin social. O atenție deosebită a fost acordată fenomenului războiului hibrid, în special dezinformării sistemice, propagandei și campaniilor coordonate de manipulare a opiniei publice, desfășurate prin intermediul rețelelor de socializare, platformelor media și așa-numitelor „rețele de influență”, inclusiv utilizarea conturilor false, a fermelor de troli, a deepfake-urilor și a stimulentelor financiare pentru activități de protest.

Cornelia Cozonac a discutat în detaliu problema interferenței în procesele electorale, menționând cazuri documentate de cumpărare de voturi, finanțare ilegală a partidelor politice și utilizarea schemelor financiare transnaționale, inclusiv criptomonede și transferuri bancare prin țări terțe. Ea a subliniat că astfel de practici vizează în primul rând grupurile vulnerabile, prezentând riscuri serioase de încălcare a principiilor egalității, justiției și liberei exprimări a voinței cetățenilor. Prezentarea a atins, de asemenea, presiunea asupra spațiului informațional, inclusiv închiderea canalelor de televiziune care răspândesc dezinformare și „reformatarea” ulterioară a acestora sub noi mărci, demonstrând adaptabilitatea ridicată a mecanismelor de propagandă și necesitatea unei reglementări sistemice a mediului media.

Prezentarea Corneliei Cozonac s-a concentrat pe analiza rolului rețelelor de influență politică organizate, inclusiv mecanismele de mobilizare a susținătorilor, finanțarea protestelor și diseminarea narațiunilor care vizează subminarea încrederii în parcursul european al țării și în instituțiile statului. De asemenea, ea a menționat că, în ciuda amplorii și complexității acestor amenințări, societatea moldovenească a demonstrat un nivel ridicat de reziliență, demonstrat prin poziția activă a cetățenilor, mobilizarea diasporei și contribuția semnificativă a jurnaliștilor de investigație și a societății civile în demascarea schemelor de influență ascunse.

Jurnalista a explicat pe paza investigaților jurnalistice și a unor acțiuni a organelor de drept cum funcționează schemele coordonate de fugarul Ilan Șor, condamnat pentru corupție. Discuțiile au trezit interesul audienței, întrucât în ultimul an Ilan Șor, care se află la Moscova, a început acțiuni active în Kârgâzstan, de deschidere a magazinelor sociale, activarea rețelei Evrazia și finanțări în rețele de presă.  

Concomitent, Cornelia Cozonac a vorbit despre experiențe pozitive care au dat rezultate în Moldova, cum ar fi Adunarea Cetățenească, care, formată din 28 de cetățeni din diferite domeii,k analizează anumite riscuri și propun autorităților măsuri de soluționeare. Un alt aspect a șinut de crearea Centrului de Management al Crizelor, o instituție de stat, care analizează riscurile majore pentru țară și elaborează acțiuni de prevenire, intervenție și soluționare, cele mai recente implicări ale Centrului fiind criza de pe Nistru cu poluarea urmare a bombardamentelor rușilor în Ucraina.  

Analista și lidera mișcării „#BishkekSmog”, Bermet Borubaeva, în discursul său, s-a concentrat pe o analiză a finanțării climatice și a implementării proiectelor de infrastructură în Kârgâzstan, prezentând cazul modernizării transportului public ca exemplu al problemelor sistemice în gestionarea unor astfel de inițiative. Ea a menționat că proiectul, susținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a implicat o finanțare de aproximativ 23,5 milioane de dolari în două tranșe destinate achiziționării de echipamente. 

În prezentarea sa, Chinara Aitbaeva, directoarea asociației publice Nash Vek, a prezentat o analiză critică a reglementării tot mai ample a sectorului non-profit prin prisma standardelor de securitate financiară, inclusiv a mecanismelor Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI). Ea a subliniat că abordările actuale îngustează din ce în ce mai mult spațiul civic și subminează sustenabilitatea organizațiilor non-profit. Ea a menționat că politicile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT) creează o narațiune persistentă care percepe organizațiile non-profit ca fiind un risc a priori, ceea ce duce la o reglementare excesivă și disproporționată. 

O atenție deosebită a fost acordată fenomenului autocenzurii, atunci când organizațiile refuză să implementeze inițiative din cauza fricii de sancțiuni, constrângeri financiare sau riscuri reputaționale. 

În discursul său, Bermet Baryktabasova, președinta Sindicatului Lucrătorilor Medicali din Kârgâzstan, a prezentat o analiză a provocărilor actuale din sistemul de sănătate din țara sa prin prisma drepturilor omului și a sustenabilității instituțiilor statului. Ea a subliniat că accesul la asistență medicală de calitate rămâne inegal, în special pentru grupurile vulnerabile, inclusiv locuitorii din regiuni îndepărtate, grupurile social vulnerabile și pacienții cu boli cronice. 

În urma seminarului de experți, experții au formulat o serie de recomandări cheie pentru agențiile guvernamentale din Republica Kârgâzstan, Biroul Avocatului Poporului și organizațiile internaționale.