25 de jurnaliști din mai multe redacții din Republica Moldova și-au consolidat cunoștințele privind documentarea fraudelor electorale, a finanțării partidelor politice și utilizarea abuzivă a resurselor administrative în campaniile electorale, în cadrul Școlii de vară „Jurnalismul de investigație. Fortificarea abilităților de a investiga subiecte pe corupție electorală”. Evenimentul a fost organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) cu susținerea proiectului „Democrație rezilientă prin combaterea corupției” (REDACT), implementat de PNUD Moldova și finanțat de Uniunea Europeană.

Trainerii în cadrul școlii de vară – experți în domeniul corupției electorale, juriști și jurnaliști - au vorbit despre corupția electorală ca fenomen și tendințele acestuia, despre modalități de documentare a cazurilor de corupție și drepturile jurnaliștilor în acest proces. La fel, participanții au aflat despre bazele de date la care pot apela pentru a obține informațiile necesare în realizarea unei investigații și au discutat experiența practică de documentare și anchetele ce vizează corupția electorală publicate în Republica Moldova.

Alexandr Shlyk, expert în domeniul corupției electorale și al finanțării politice ilicite, a vorbit despre modul în care jurnaliștii pot identifica și documenta cazurile în care resursele statului sau ale autorităților locale sunt folosite în interes electoral. El a explicat că abuzul de resurse administrative nu se limitează la utilizarea mașinii de serviciu, a clădirilor publice, a surselor bugetare sau a la implicarea angajaților statului. Resursele administrative pot include vizibilitatea instituțională, comunicarea oficială, paginile instituțiilor pe rețelele sociale, prestigiul funcției publice, transformate în avantaj electoral pentru un candidat sau un partid.

Expertul a punctat că întrebarea la care trebuie să răspundă jurnalistul este dacă o instituție publică servește interesului cetățenilor sau ajută un candidat, în special atunci când au loc inaugurarea unor drumuri, deschiderea școlilor sau altor obiective de infrastructură înainte de alegeri. La fel, trebuie de urmărite creșterea bruscă a comunicării oficiale, implicarea angajaților unei instituții publice în activități de promovare, folosirea paginilor oficiale pentru promovarea unui demnitar și suprapunerea comunicării instituționale cu mesajele de campanie.

În acest context, potrivit lui Alexandr Shlyk, sursele utile pentru documentare sunt site-urile autorităților și paginile pe rețelele sociale ale instituțiilor, bugetele publice, achizițiile de stat, rapoartele financiare depuse în cadrul campaniilor electorale, inclusiv cheltuielile pentru publicitate, datele din Meta Ad Library și arhivele online.

Cornelia Cozonac, președinta CIJM, a prezentat în cadrul Școlii de vară posibilitățile de documentare pe portalul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, subliniind rolul informațiilor disponibile în investigarea proprietăților, a tranzacțiilor și a legăturilor dintre persoane și bunuri imobile, în deconspirarea schemelor prin care bunurile publice pot trece în proprietate privată.

Președinta CIJM a prezentat mai multe exemple din activitatea de investigare a jurnaliștilor instituției, în care prin utilizarea bazelor de date au fost identificați proprietari ai bunurilor imobile, au fost corelate informații cadastrale cu date din alte registre publice, acestea fiind parte a documentării subiectelor ce vizează averile persoanelor publice, conflictele de interese, fraudele imobiliare sau schemele de corupție. Un accent aparte a fost pus pe verificarea informațiilor obținute din mai multe surse, astfel încât informația să poată constitui probe solide în documentarea și elaborarea investigațiilor jurnalistice.

Despre un alt aspect al documentării în realizarea unei investigații jurnalistice, pe lângă lucrul cu bazele de date – documentarea în teren, a vorbit Adela Șevciuc, reporteră a proiectului media Cu Sens. Echipa Cu Sens a realizat mai multe investigații privind corupția electorală și finanțarea partidelor, în care documentarea în teren - discuțiile cu oamenii și verificarea informațiilor la fața locului au fost detaliile care au constituit probe finale în demonstrarea falsului în rapoartele unor partide politice. Astfel, tocmai observațiile făcute la fața locului sau mărturiile obținute direct de la persoanele implicate devin elementele-cheie care confirmă ipoteza jurnalistului și oferă investigației context suplimentar, credibilitate și valoare.

Juristul Sergiu Bozianu a subliniat obligația jurnalistului de a verifica riguros informațiile înainte de publicare, ceea ce este nu doar o normă profesională prevăzută de Codul deontologic al jurnalistului, ci și un drept garantat de Legea presei. El a menționat că documentarea este cu atât mai importantă, cu cât și o investigație bine documentată poate genera litigii, ceea ce n-ar trebui, însă, să descurajeze jurnaliștii.

La fel, juristul a notat că adesea legea privind protecția datelor cu caracter personal este folosita ca scut pentru protecția faptelor ilegale, însă jurnalistul trebuie să aibă acces la informație, el acționând în interes public. Potrivit lui Bozianu, jurnaliștii sunt în drept să acceseze date cu caracter personal pentru materiale în interes public, iar legea permite documentarea oricărei suspiciuni de abuz, căci interesul public prevalează în raport cu alte drepturi concurente.

Sergiu Bozianu a punctat că sursă de verificare a informației pentru jurnalist, în afară de bazele de date și registrele de stat, poate fi documente disponibile, informații oficiale și poziții ale instituțiilor publice, inclusiv pe paginile oficiale sau pe rețele sociale, solicitări de opinii și orice persoană care deține informație relevantă, inclusiv funcționari publici. Pentru a minimaliza riscul unor litigii, este necesară verificarea informațiilor din cel puțin două surse independente și documentarea temeinică a fiecărui subiect înainte de publicare, aceasta fiind principală măsură de protecție atât pentru jurnalist, cât și pentru instituția media.

În partea practică a instruirii, jurnaliștii au lucrat în grupuri pentru a identifica posibile subiecte de investigație privind corupția electorală, fiind formulate ipoteze și elaborat un plan de documentare. Exercițiul a inclus și identificarea surselor de informare și documentare ale subiectelor formulate, a metodelor de verificare și pașii necesari pentru realizarea unei investigații jurnalistice.