Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), care reunește peste 90 la sută din comunitățile locale, nu susține proiectul privind amalgamarea voluntară în redacția actuală. Conform unui comunicat al organizației, proiectul este unilateral și riscant pentru democrația locală. CALM solicită crearea unui grup de lucru pentru revizuirea substanțială a textului și menționează că niciuna dintre propunerile sale nu a fost luată în considerare. Proiectul de lege a fost elbaborat de Cancelaria de Stat și face parte din conceptul reformei administrației publice locale.

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) anunță că a analizat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative referitoare la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale și a emis un aviz negativ. 

„CALM atrage atenția la faptul că principiul subsidiarității nu este un artificiu tehnic, ci fundamentul unei guvernări democratice: decizia trebuie luată cât mai aproape de cetățean, iar serviciile publice trebuie să fie accesibile comunităților. Prevederea cu distanța de 25 km fusese prezentată ca o garanție a apropierii serviciilor de oameni. Eliminarea ei dovedește însă contrariul – îndepărtarea serviciilor și centralizarea deciziei. Această schimbare dezvăluie că argumentul inițial era doar un paravan. În realitate, se urmăresc scopuri politice: crearea de primării acolo unde convine electoral, nu acolo unde există nevoia comunității. Este o trișare față de principiul subsidiarității și o deturnare a sensului reformei. Comunitățile au dreptul la transparență și la respectarea regulilor democratice. Legitimitatea nu se câștigă prin artificii geografice sau prin manipularea criteriilor, ci prin consultarea oamenilor și prin consolidarea coeziunii sociale”, se arată într-un comunicat al organizației.

Totodată, CALM consideră că amalgamarea voluntară nu poate fi tratată izolat, ci trebuie integrată într-un proces amplu de reformă a administrației publice, care să includă:

• Stimulente financiare durabile pentru localitățile care decid amalgamarea, menținute pe o perioadăde minimum 5 ani.
• Reducerea numărului de raioaneși crearea unor regiuni de dezvoltare cu competențe administrative reale.
• Clarificarea competențelor între cele delegateși cele proprii, cu principiul „o competență– o sursă financiară”.
• Municipalizarea orașelor poli de creștere, pentru consolidarea serviciilor publice.

 Pentru a reduce dependența de transferurile centrale, CALM propune:

• Alocarea integralăcătre orașe a impozitului pe venit al persoanelor fizice.
• Direcționarea a 50% din impozitul pe venit la locul de traiși minimum 20% din TVA către comunitățile rurale.
• Redefinirea capacității fiscale pe locuitor, astfel încât săreflecte realitatea veniturilor proprii ale UAT.

În același timp, CALM solicită creșterea atractivității funcției publice prin:

• Salarii comparabile cu cele din administrația centrală.
• Sporuri de performanțăpentru atragerea proiectelor externe.
• Programe naționale de formare pentru primari, viceprimariși secretari.

Un element esențial propus de CALM este crearea unui fond de cofinanțare (1–2% din Bugetul Public Național) pentru proiecte europene, astfel încât primăriile să nu piardă finanțări din lipsa contribuției proprii.

Pentru reducerea birocrației și creșterea eficienței, CALM solicită:

• Interconectarea registrelor naționale (populație, stare civilă, bunuri imobile) cu sistemele locale de colectare a taxelor.
• Digitalizarea serviciilor publice locale (certificate, extrase, documente permisive).

CALM respinge mai multe prevederi din proiect, printre care:

• Reducerea pragului de vot pentru deciziile de amalgamare (se menține necesitatea votului de douătreimi).
• Stabilirea arbitrarăa centrului administrativ al UAT amalgamate.
• Criteriile rigide privind populațiași hotarul comun, care limiteazăasocierea voluntară.
• Excluderea criteriului economic, considerat vital pentru dezvoltarea UAT.
• Lipsa consultării prin referendum local.

Consultările asupra proiectului de lege au fost organizate de Guvern în perioada 9 februarie – 18 martie 2026. Conform Guvernului, la discuții au participat peste 4500 de aleși locali și cetățeni, iar recomandările acestora au fost incluse în conceptul final al reformei.

În luna martie curent, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a menționat că sunt peste 350 de comunități  care au început procesul de amalgamare.