Situația din Găgăuzia este rezultatul unui blocaj de comunicare acumulat timp de ani între Chișinău și Comrat, dar și al faptului că regiunea a fost tratată de mai multe guvernări mai degrabă ca rezervor electoral, susține Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale din România. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului La prima sursă, unde experta a analizat riscurile de securitate, influența rusă și impactul rețelelor afiliate lui Ilan Șor în autonomia găgăuză.

Potrivit Angelei Grămadă, criza actuală din regiune trebuie privită nu doar prin prisma blocajului politic de la Comrat, ci și prin acumulările din ultimele decenii. Ea a subliniat că autonomia găgăuză a fost creată pentru protejarea limbii și culturii găgăuze, însă realitatea de astăzi arată o distanță tot mai mare între scopul inițial al autonomiei și situația din teren.

„Autonomia a fost acordată pentru a prezerva limba și cultura găgăuză. Dar dacă e să ne uităm acum pe realitățile de acolo, foarte multă lume vorbește mai degrabă în limba rusă decât în limba găgăuză”, a declarat experta. Ea a amintit și faptul că autonomia funcționează în baza unei legi adoptate în 1994, care nu a fost modificată niciodată.

Grămadă consideră că mai multe guvernări de la Chișinău au abordat regiunea într-o logică strict electorală. În opinia sa, politicienii s-au apropiat de Găgăuzia atunci când aveau nevoie de voturi, iar apoi au lăsat spațiul politic local în mâinile altor actori. Această atitudine ar fi contribuit la consolidarea unor forțe politice obscure sau cu surse de finanțare netransparente.

Experta a menționat și partidele proeuropene mai noi, despre care spune că au tratat Găgăuzia ca pe o regiune „pierdută” politic. Absența contactelor locale și inexistența unei viziuni clare pentru un nou parteneriat între Chișinău și Comrat în combinație cu alți factori ar fi dus, în opinia ei, la un blocaj de comunicare.

În acest vid de comunicare, spune experta, a intrat rețeaua lui Ilan Șor. Potrivit ei, Șor a demonstrat că o regiune poate fi câștigată politic prin insistență, agresivitate comunicațională și mesaje adaptate exact frustrărilor locale. Grămadă a amintit promisiunile făcute în campaniile electorale, inclusiv cele privind gazul ieftin, despre care afirmă că nu aveau în spate indicatori economici reali.

Ea a explicat că astfel de mesaje au fost combinate cu narațiuni propagandistice despre Uniunea Europeană: că europenii ar urma să ia pământurile oamenilor, să închidă bisericile sau să limiteze drepturile minorităților. În opinia sa, asemenea teme au prins teren tocmai pentru că autoritățile și partidele proeuropene nu au reușit să comunice direct și constant cu oamenii din regiune.

„Cu asta poți să câștigi teritorii întregi în Republica Moldova și să neglijezi realitățile și acele investiții care s-au făcut de Uniunea Europeană sau de România”, a spus Angela Grămadă.

Experta a atras atenția că propaganda rusă folosește în Găgăuzia aceleași tipuri de narațiuni testate și în alte state din spațiul ex-sovietic. Printre acestea se numără frica de migranți, pierderea pământurilor, problemele economice și presupusa amenințare la adresa minorităților naționale. Grămadă spune că astfel de campanii nu se bazează doar pe informații false, ci și pe „jumătăți de adevăr” manipulate într-o direcție convenabilă propagandei.

În același timp, experta a subliniat că problema Găgăuziei nu poate fi rezolvată doar prin măsuri administrative sau electorale. Potrivit ei, Chișinăul are nevoie de o abordare politică pe termen lung, de dialog constant și de o nouă formulă de parteneriat cu regiunea.

„Noi singuri am desconsiderat capacitatea noastră de a interacționa cu oamenii de acolo, care au aceleași probleme pe care le avem noi ceilalți, reprezentanți ai majorității ”, a spus Angela Grămadă.

Ea a concluzionat că Republica Moldova a ajuns să piardă influență într-o regiune în care nu a investit suficient politic, comunicațional și instituțional.

„Ne-am pus noi în situația de a pierde din start o bătălie pe care nici nu ne-am asumat-o”, a declarat Angela Grămadă în podcastul La prima sursă.