Pentru copiii bătuți sau violați calea spre dreptate trece prin mai multe proceduri deloc ușoare. Însoțiți de părinți sau reprezentanți legali, ei sunt nevoiți să bată pragurile a cel puțin 4-5 instituții diferite și să povestească de nenumărate ori drama prin care au trecut. Specialiștii cu care interacționează nu sunt de fiecare dată pregătiți să lucreze cu copiii în așa fel încât să nu îi retraumatizeze, iar camerele de audiere nu corespund standardelor în domeniu.

Situația se va schimba radical după ce în Republică Moldova vor fi deschise trei centre regionale de asistență integrată a copiilor victime sau martori la infracțiuni. Instituțiile vor acorda sub același acoperiș toate serviciile de care au nevoie copiii care au avut vreo tangență cu abuzul sexual, violența în familie, traficul de persoane etc. Medici, psihologi, asistenți sociali, procurori, judecători vor lucra în echipă pentru ca toate cazurile cu implicarea copiilor să fie rezolvate rapid și eficient.

Opțiuni limitate pentru cei care vor să asigure audierea în condiții prietenoase

Majoritatea celor peste 50 de camere de audiere a copiilor sunt amplasate în judecătoriile și procuraturile din țară și nu asigură condiții prietenoase pentru audierea copiilor, dar nici pentru securitatea datelor. Una dintre soluțiile pe care o au judecătorii sau procurorii care se preocupă ca audierea copiilor să se facă în condiții prietenoase este să se deplaseze la Chișinău, la sediul Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC). Aici există o cameră de audiere conformă standarelor în domeniu. Cel mai dificil le vine oamenilor legii din sudul și nordul republicii, care trebuie să parcurgă sute de kilometri până la capitală, lăsând la o parte alte dosare de care trebuie să se ocupe în ziua respectivă.

Abuzată sexual la numai patru ani

Așa a procedat și judecătorul care s-a ocupat de cazul Alinei, o fată care a trecut printr-un abuz sexual când avea numai patru ani. Se întâmplase într-o vară când părinții au dus-o pentru câteva săptămâni la bunicii din partea tatălui, împreună cu fratele său Ionuț, care avea pe atunci un an. La revenire acasă, fetița a acuzat dureri și disconfort în zona organelor genitale, iar mama a observat urme de roșeață atunci când îi făcea baie. Alertată, femeia s-a adresat la Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, suspectându-l de abuz pe concubinul bunicii copiilor, un bărbat trecut de 60 de ani. Evaluarea psihologică a copilului a demonstrat că au existat atingeri indecente în zona intimă, astfel că s-a făcut o sesizare la procuratură. Totuși, din lipsă de probe, cazul nu a ajuns în instanță.

Peste un timp, mama copiilor a decedat, fiind găsită strangulată. Una din versiunile oamenilor legii este că femeia ar fi fost determinată la suicid, violența în familie fiind la ordinea zilei în această familie. La scurt timp după aceasta, tatăl copiilor i-a încredințat tutela copiilor mamei sale, astfel că aceștia au ajuns din nou pe mâna abuzatorului. Parcă desprinse din filme de groază bătăile și abuzurile au continuat cu o intensitate nouă. Cea care a reușit să îi scoată pe copii din casa ororilor a fost bunica din partea mamei, care a luptat doi ani în instanțe pentru a prelua tutela asupra nepoților săi.

„Când copiii au revenit la Chișinău, bunica i-a adus din nou la noi și am reluat cazul. Evaluarea psihologică a arătat că deja ambii copii fuseseră abuzați. A fost reluată urmărirea penală”, ne spune Diana Țeberneac, juristă la CNPAC.

Deși infracțiunea s-a produs într-un sat din nordul republicii, s-a decis ca audierea copiilor să se facă la CNPAC, asta deoarece în centrul raional nu există condiții pentru aceasta, singura cameră de audieri fiind amenajată în instanța de judecată.

Drept urmare, judecătorul, procurorul, avocatul bănuitului s-au deplasat la Chișinău. Audierea a fost organizată într-o încăpere prietenoasă și a durat câte o jumătate de oră în cazul fiecărui copil, excluzând contactul acestora cu celelalte părți în proces. Cei doi frați au răspuns la întrebările unui intervievator profesionist, iar judecătorul, procurorul și avocatului bănuitului au urmărit interviul dintr-o altă încăpere – camera de vizualizare. Discuția a fost înregistrată video și audio și este proba indispensabilă în proces.

Totuși, nu toți judecătorii și procurorii apelează la serviciile existente la CNPAC. Motivul – distanța prea mare până la capitală. În același timp, nici CNPAC nu are capacitatea de a răspunde tuturor cazurilor, mai ales că asigură functionarea acestui serviciu din sursele donatorilor. Drept urmare, în unele cazuri, audierea se face în condiții departe de a putea fi numite prietenoase.  Statistica CNPAC demonstrează că cele mai multe adresări pentru organizarea audierii copiilor sunt din raioanele apropiate de Chișinău - Ialoveni, Strășeni, Hâncești. „De la nord și sud ajung cazuri foarte rar și, de obicei, în aceste situații vorbim despre dosare dificile, care îi mobilizează pe specialiști să acționeze cumva ieșit din comun. E vorba de situații în care sunt implicați copii foarte mici sau copii care nu vorbesc, cazuri în care există manipulare din partea abuzatorului. Totuși, chiar dacă avem puține cazuri din aceste regiuni, nu înseamnă că ele nu există, pur și simplu, este dificil pentru specialiști să se deplaseze la Chișinău. Vorbim de judecătorul de instrucție, procuror, reprezentantul legal al copilului, avocatul părții vătămate și avocatul suspectului. Trebuie să asiguri cel puțin două automobile, astfel încât copilul să vină într-o unitate de transport separată de ceilalți participanți la proces, ca să nu fie bănuieli că pe parcursul drumului acesta ar fi fost cumva influențat sau i s-a sugerat ce să spună”, afirmă Daniela Sîmboteanu, președinte CNPAC.

Numai în anul 2019 Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC) a asistat 84 de copii abuzaţi sexual, iar în 66 cazuri s-a realizat audierea în condiții speciale.  Numărul celor care suferă de pe urma acestui fenomen și, implicit, au nevoie de asistență, este, însă, cu mult mai mare. O dovedesc statisticile Inspectoratului General de Poliţie, care înregistrează anual aproximativ 400 de cazuri noi de abuz sexual asupra copiilor.

Audiați în condiții neprietenoase

Din anul 2012 audierea copiilor sub 14 ani victime sau martori ai infracțiunilor trebuie să se facă în camere special amenajate, prin intermediul unor intervievatori instruiți, care au studii în drept sau psihologie. Scopul acestei inițiative a fost să îi scutească pe copii de confruntarea directă cu abuzatorul sau alte părți din proces, pentru a nu-i revictimiza. În realitate, camerele care au fost amenajate în sediul unor procuraturi sau judecătorii nu sunt conforme standardelor internaționale, ceea ce dăunează și copilului, dar și sistemului în procesul de acumulare a probelor, susține Daniela Sîmboteanu.

Lipsa efiecienței camerelor instalate în judecătorii și procuraturi este atestată și de raportul Curții de Conturi privind auditul performanței „Implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016 (8 luni): resurse generoase – rezultate incerte”, care arată că pentru camerele de audiere a copiilor au fost cheltuiți 1,34 milioane de lei din bani europeni.