Social

Reportaj multimedia // Persoanele cu deficiențe de auz, lipsite de informare în pandemie 

CIJM
Autor: Irina Odobescu
06/03/2021 3335

Informarea în pandemie a fost și este încă mai degrabă o îndeletnicire sisifică pentru persoanele cu deficiențe de auz și de vorbire. Mai ales că statul nu asigură pe deplin informarea tuturor cetățenilor, astfel sunt lezate drepturile a cel puțin 5.000 de persoane, conform datelor Asociației Surzilor. 

Într-o asemenea situație se află și Olga Soltan, care face parte din comunitatea persoanelor cu deficiențe de auz și de vorbire din Republica Moldova. Pliantele din troleibuze și știrile difuzate la Moldova 1 și TVR Moldova, care au și translator mimico-gestual, dar și pagina de facebook/web a Asociației Surzilor se numără printre sursele unde Olga găsește informație actualizată despre pandemie.

Olga își amintește că în luna martie era foarte greu, deoarece nu înțelegea ce se întâmplă și ce informații sunt prezentate la TV. A început să caute informațiile pe internet despre regulile anti-epidemice și cum să poarte corect masca. 

Pandemia i-a afectat și munca, deoarece în luna martie a stat acasă. Apoi a început lucrul cu prezența fizică la serviciu. 

Cumunicarea defectoasă a autorităților

Eugen Munteanov de la Asociația Surzilor spune că autoritățile au o comunicare defectuoasă cu persoanele cu deficiențe de auz și de vorbire. Statul nu duce evidența numerică a comunității, dar nici nu întreprinde măsuri pentru asigurarea informării acestea. 

Cifrele prezentate la TV duceau în eroare comunitatea surzilor, astfel că reprezentanții de la Asociație au început să traducă datele. 

„Asociația Surzilor a fost nevoită să traducă în limbajul mimico-gestual informația, pentru că oamenii erau derutați. Mai ales când au apărut în orașul Chișinău acele tancuri [ma;ini blindate -n.r.] și creștea numărul de carabinieri și polițiști în stradă. Oamenii erau speriați de tot ce vedeau și nu găseau un răspuns”, a precizat Munteanov.

Situația nu s-a schimbat nici până în ziua de azi. Membrii asociației au scris o scrisoare către Președinție pentru a fi folosit un interpret mimico-gestual care să prezinte deciziile Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică. Nici după zece luni de pandemie Asociația nu a primit nici un răspuns, iar autoritățile au lăsat toată responsabilitatea informării comunității pe umerii Asociației Surzilor.  

CIJM

Macovei: „Statul trebuie să răspundă intereselor oamenilor”

Directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, este de părere că statul încalcă drepturile persoanelor cu deficiențe de auz și de vorbire, pentru că acești oameni de obicei își doresc să fie activi. 

Ei se pot implica, au capacitățile necesare ca să participe la toate procesele democratice. În lipsa informației, deseori, ei nu pot să facă acest lucru. Aceste persoane au de suferit, dar în același timp are de suferit și statul, pentru că nu exploatează în  sensul bun  al cuvântului potențialul acestor oameni, crede expertul. 

„Dacă statul lasă responsabilitate de informare pe umerii Asociației Surzilor, atunci ne confruntăm cu o problemă a regimurilor pseudo-democratice sau a democrației fragile. Transferul acesta de responsabilități reprezintă o auto-înlăturare a autorităților de la îndeplinirea misiunii publice de bază -  să răspundă intereselor oamenilor”, a mai spus Petru Macovei.

Instituțiile statului sunt întreținute din banii contribuabililor, iar neimplicarea lor nu înseamnă altceva decât parazitarea instituțiilor statului, crede Macovei. 

„Statul R. Moldova a adoptat legi, care din păcate nu se respectă, a semnat convenții internaționale și tot felul de declarații și documente de politici publice la nivel european și național  prin care și-a asumat  anumite obligațiuni. În practică, însă, aceste obligațiuni, deseori, nu sunt respectate”, a conchis expertul. 

 

„Ghicitul” mesajelor de pe buze

Alla Bargan

Alla Bargan, directoarea Casei de Cultură a Surzilor din Moldova, interpret mimico-gestual este unul dintre cei 17 translatori autorizați din R. Moldova. Din propria inițiativă, la început de pandemie, traducea în limbajul mimico-gestual briefing-urile de presă cu informația actualizată despre situația epidemiologică. Aceasta era o muncă intensă, dar necesară, mai ales că Alla Bargan primea sute de mesaje de la persoanele cu deficiențe de auz și de vorbire ca să le spună care e situația în țară. 

„Când este un mesaj în situații de criză, iar pandemia e o situație excepțională, cel puțin un buletin de știri trebuie să fie prezentat dublu, pe jumătate de ecran să fie prezentatorul, iar pe cealaltă jumătate interpretul mimico-gestual. Așa se întâmplă în SUA și UE, mai ales că persoanele cu nevoi speciale au nevoie de informare și nu prea au alte oportunități”, a spus Alla Bargan.

Chiar dacă este acel buletin de știri la postul public de televiziune, persoanele cu deficiențe de vorbire și auz duc lipsa de informare, iar dacă apare o necesitatea stringentă de a afla noutăți, persoanele contactează interpretul mimico-gestual pe care-l cunosc. 

De facto, persoanele cu deficiențe de auz și de vorbire sunt lipsite de informarea cotidiană și trebuie să „ghicească” după mimica prezentatorului și ciferele de la ecran care e situația din țară. Cel mai mult au de suferit persoanele în etate de la Asociația Surzilor, pentru că nu au și nu pot utiliza gadget-uri, nu pot merge individual la medic fără un interpret mimico-gestual și pe deasupra sunt și cele mai vulnerabile în fața pandemiei. 

Alla Bargan spune cu o bucurie în voce că această pandemie, pe lângă toate greutățile și impedimentele a adus și unele realizări pentru persoanele cu deficiențe de auz și vorbire. Unele au început să practice scrisul mesajelor și să înregistreze întrebările și nedumeririle video. În acest sens, munca interpretului mimico-gestual a devenit mai aranjată, dar încă cu diverse probleme ce țin de sistem. 

Call-center pe model din Cehia

Victor Koroli
Victor Koroli

Victor Koroli de la Asociația Infonet a subliniat că persoanele cu nevoi speciale au acces limitat la informare, mai ales în pandemie. Soluția propusă de Koroli este crearea unui call-center după modelul din Cehia, unde ar activa interpreții mimico-gestuali și ar discuta prin apeluri video cu persoanele cu deficiențe de auz și vorbire. 

Această soluție este una relativ ieftină la nivel de implementare și ar putea ajuta comunitatea persoanelor cu nevoie speciale ca să se informeze, dar și să se integreze în comunitate. 

Cu toate că au fost create unele videouri în colaborare cu un agent economic pentru informarea comunității persoanelor cu deficiențe de auz și de vorbire, posturile tv nu le-au preluat cu titlu gratuit ca să le facă publice. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Plângeri pentru neasigurarea accesului la informație

Vitalie Meșter

Centrul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități este asociația care ajută persoanele cu nevoi speciale să își apere drepturile. 

Vitalie Meșter, directorul executiv al organizației spune că persoanele cu nevoi speciale se adresează pentru asistență juridică și respectarea dreptului de acces la informație. Plângerile sunt pe neasigurarea accesului la informație în pandemie corespunzător necesităților persoanelor, în special declarațiile, briefingurile, conferințele de presă realizate de către demnitarii de stat și activitatea CNESP, restricții, măsurile de protecție. 

„Informația nu este accesibilă pentru persoanele cu nevoi speciale și așa persoanele sunt excluse.  Persoanele nu au acces la informație și nu știu cum să se comporte în anumite situații și acest lucru este grav. Avem și o plângere la Consiliul de Egalitate în privința Prim-ministrului. În faptele lui a fost constatate acțiuni discriminatorii în raport cu persoanele cu deficiențe de auz, prin neoferirea informației accesibile. Aparatul prim-ministru trebuie să asigure traducerea în limbajul semnelor, iar acest lucru, din păcate, încă nu este realizat”, a spus Vitalie Meșter.

Meșter spune că asigurarea unui interpret mimico-gestual nu necesită cheltuieli exorbitante, iar inacțiunile statului se rezumă la lipsa priorității pentru Republica Moldova ca toți cetățenii să aibă acces la informare.

Reprezentantul Centrului pentru drepturile persoanelor cu dizabilități crede că atunci când societatea civilă va fi și mai activă, iar presa va scrie mai mult despre aspectele de discriminare în raport cu persoanele cu deficiențe, atunci aceste probleme vor ajunge și pe agenda guvernanților și vor fi respectate pe deplin drepturile omului. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii