Social

REPORTAJ // Când a devenit Google Classroom mai popular printre copii decât de-a v-ați ascunselea

Autor: Mariana Colun
03/03/2021 6247

La lumina unei veioze în formă de glob, înconjurată de cărți și caiete, Paula, o copilă de 11 ani din Chișinău, își face temele. Nu întocmai pe cele pe care le-am primit cu toții, ci pe cele pe care copila le-a primit online, pe platforma Google Classroom, de la profesorii săi. Pisica Foxy îi ține companie aproape zilnic, urmărind curioasă fiecare mișcare de stilou. În spatele Paulei, sora ei, Anișoara, care are șase ani, exersează concentrată o piesă la sintetizator. Este noua lor rutină, adaptată la condițiile impuse de pandemie, spune Aliona, mama celor două fete.

Pisica Foxy îi ține companie Paulei. Foto: CIJM

Aliona și Adrian Ermurache sunt părinții Paulei și ai Anișoarei. Aliona este contabil de profesie. În plină pandemie, ea și-a schimbat locul de muncă, iar acum este angajată în cadrul unei organizații internaționale acreditate în Republica Moldova. Adrian este ofițer de program în cadrul misiunii OSCE în Kosovo, iar pandemia l-a prins la mii de kilometri distanță de casă.

Paula este elevă în clasa a cincea la un liceu din Capitală. În perioada pandemiei fiecare instituție de învățământ și-a ales programul individual de activitate. Conducerea liceului în care învață Paula a decis să adopte Modelul 2 de învățare, propus de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, care presupune organizarea activităţii educaţionale în două schimburi, cu prezența fizică. Astfel, o parte din elevi are ore de dimineață, iar alta – după prânz. Cu toate acestea, în cazul unor materii lecțiile au fost trecute exclusiv online, iar dacă în clasă se depistează mai mult de două-trei cazuri de infectare cu Covid-19, toți elevii din clasa respectivă trec la Modelul 6 - Învățarea la distanță online, pentru două săptămâni.

„Paula începe orele la 7:45 dimineața. Lecția durează 35 de minute, iar la 11:50 elevii pleacă acasă. Pe zi au maxim cinci lecții, la majoritatea materiilor, dar online, după-amiază, fac educația muzicală și educația tehnologică”, ne spune mama fetei.

Noua realitate, derutantă pentru cei mici

Google Classroom, o platformă de comunicare oarecum necunoscută până la pandemie este acum nou mod de comunicare pentru Paula și colegii ei pentru lecțiile online. „Fiecare copil intră cu adresa sa de e-mail sau cu cea a părintelui. Este obligatoriu să pui camera, să închizi microfonul și să-l deschizi numai când răspunzi sau când ai vreo întrebare. Dar nu toți respectă aceste condiții. De asemenea, profesorii de la diferite materii – științe, matematică, educația muzicală – plasează aici sarcinile și elevii pot să încarce înapoi tema pentru acasă. Fiecare profesor poate să o vadă doar în privat”, ne elucidează Paula misterul funcționării Google Classroom.

Foto: CIJM

Ea spune că e derutată de schimbările impuse de pandemie: „E mai greu să înțelegi tema online. Mulți profesori reușesc să se conecteze abia la sfârșitul lecțiilor. Putem să avem trei lecții și una nu. Se creează microfonie sau se întrerupe des conexiunea și e dificil să înțelegi tema”. În plus, spune ea, unii colegi scriu zeci de comentarii care nu sunt legate de subiectul lecției și ne distrag atenția.

Dar noile aplicații și soft-uri online au devenit noul „normal”, odată cu pandemia.

„Copiii nu prea înțeleg că orele online sunt treabă serioasă. Ei trimit o sumedenie de mesaje care nu sunt la temă. Sunt copii care provoacă, nici nu vor să se concentreze, ei vor să se manifeste în grupul acesta. Ei comentează chiar în timpul orelor și asta foarte mult sustrage și derutează”, povestește Aliona, mama fetei.

Foto: CIJM

În timpul lecțiilor online, menționează copila, elevii nu reușesc să însușească materia în profunzime, iar orele de la școală, fiind mai scurte decât înainte de pandemie, nu sunt la fel de eficiente.

„Dacă la o lecție însușim o temă și la lecția viitoare altă temă, și nu o mai repetăm pe aceea, uiți ce ai învățat. Asta se întâmplă din cauza lecțiilor online și a scurtării orelor cu prezența fizică. În 35 de minute profesorii reușesc numai să predea tema nouă, nu avem timp pentru repetare sau altceva. În alte cazuri, toată lecția verificăm tema pentru acasă și în ultimele două minute profesorul ne predă pe scurt tema și ne dă altă temă pentru acasă. Unii profesori verifică tema pentru acasă doar pe Classroom, alții iau caietele la control”, mai spune Paula.

„Îmi lipsesc colegii și comunicarea pe viu”

În luna noiembrie, Paula, Anișoara și părinții lor au fost diagnosticați cu Covid-19. „Până la urmă tot ne-am îmbolnăvit, dar nu știm de unde am luat virusul, de la școală sau de la grădiniță. Am înțeles că foarte mulți copii lipsesc de la școală și ei spun nu că au fost testați pozitiv, ci că se autoizolează, pentru că apropiații au contactat cu bolnavi confirmați. Atunci când a lipsit Paula, au absentat și alți circa 10 copii. Ne-am dat seama că acolo era focarul. Eu sunt sigură că părinții nu pur și simplu își țin copiii acasă, să lipsească de la ore, pentru că, dacă absentează, nu le explică nimeni temele. Ei singuri recuperează, individual. Nu știu care este motivul de ce ar ascunde că sunt infectați, dar probabil le e frică de o eventuală stigmatizare”, presupune Aliona, mama fetelor.

Anișoara exersează la sintetizator. Foto: CIJM

După ce s-a făcut bine, Paula nu a reușit să mai meargă la școală să-și vadă fizic colegii, pentru că deja au trecuți toți la Modelul 6 - Învățarea la distanță online.

Ea spune că îi lipsesc mult colegii și comunicarea pe viu. „Îmi lipsește starea pe care o simți când ești la școală, că faci parte dintr-un colectiv. Acum atmosfera e diferită față de cum era înainte”, subliniază copila.

Și preșcolarii primesc sarcini online dacă lipsesc de la grădiniță

Mezina Anișoara are șase ani și frecventează o grădiniță din sectorul Ciocana al Capitalei. Programul adoptat de conducerea instituției este de două săptămâni frecvență la grădiniță, două săptămâni, acasă. Doar câțiva copii de medici, profesori sau polițiști frecventează grădinița fără pauze. Printre ei, și Anișoara, a cărei bunică este angajată a grădiniței și beneficiază de privilegii.

„Inițial erau 30 de copii în grupă, dar cu timpul s-au rărit, din cauza schimbărilor provocate de pandemie. Foarte mulți părinți stau acasă și a fost pusă condiția că, dacă un părinte stă acasă, copilul n-are ce căuta la grădiniță, el poate sta acasă cu părintele. În cazul nostru, pentru că bunica lucrează la grădiniță, ne-au dat privilegiul acesta”, recunoaște mama fetei.

La fel ca și sora sa, în perioada în care a stat în autoizolare, și Anișoara a avut sarcini de la grădiniță, primite online de la educatoare. Acestea au ținut-o ocupată, însă nu pe mult timp.

„Ea este un copil foarte activ, e obișnuită să iasă afară, pe ea nu o poți ocupa așa simplu. În carantină făceam fișele primite de la educatoare, coloram, scriam, calculam și desenam împreună. Raportam totul la educatoare și la sfârșitul zilei, ea făcea un mic colaj cu pozele trimise de noi și era tare frumos. Peste o perioadă însă, asta deja a început să nu mai funcționeze, Anișoara s-a plictisit.

Atunci am început să ieșim câte un pic afară, foloseam scările în loc de ascensor, ca să-și consume energia. Am făcut rost de tot felul de jocuri, în care ne implicăm toată familia. Găteam împreună. Ne plimbam mai mult prin pădure.

Odată, după o perioadă lungă în care am stat în casă, le-am permis să se joace prin ploaie. Au sărit în toate bălțile de apă, au venit ude acasă, dar asta le-a lăsat amintiri frumoase”, spune Aliona.

„Cât am lipsit de la grădiniță, îmi era dor de colegii mei și de prietena mea, Cristina. Mie îmi place la grădiniță, iar Covidul nu îmi place”, își completează rapid mama Anișoara cu inocența sa de copil.

Cum fac față părinții: „Nu am fost suficient de pregătiți tehnic”

Anișoarei îi place să coloreze. Foto: CIJM

Aliona spune că noile realități instituite de pandemie le-au dat viața peste cap, dar i-au adus mai aproape unii de ceilalți, pentru că Adrian a revenit acasă, iar acum lucrează de la distanță. Ceea ce părea să fie o pauză de o săptămână, s-a transformat în luni de zile petrecute alături de familie.

„Perioada de adaptare a fost un pic tensionată, atât pentru noi, cât și pentru copii. Noi am încercat să le explicăm că trebuie să ne protejăm de acest virus. Nu știu dacă am reușit foarte bine…

Observ că le lipsește foarte mult socializarea și implicarea fizică în activități. Anterior ele frecventau lecțiile de înot, odată cu pandemia am renunțat la ele. După cum reacționează Paula, înțeleg că e foarte obositor. Copiilor le lipsește foarte mult comunicarea cu colegii. Cât a stat în autoizolare, ea atât de mult a așteptat să revină la școală”, mărturisește Aliona.

Întrebată cum reușește să îmbine activitățile la noul job cu ajutatul copiilor, femeia spune că face cu greu față provocărilor, în primul rând, pentru că nu erau pregătiți din punct de vedere tehnic.

„La noi în familie, cel care nu are nicio ședință pe Zoom, acela și merge să ajute copiii sau le spunem să aștepte. Pentru noi una dintre probleme este că nu avem tehnica necesară. Eu am calculatorul de acasă și soțul are laptopul de la birou. Lucrăm pe rând. Adrian se străduiește să lucreze noaptea sau seara și ne uităm la ce ore nu avem programate ședințe online.

Când Paula are 10 minute de pauză, el verifică repede poșta. Dacă se suprapun orele ei cu ședințele noastre, îi dăm telefonul, dar pe telefon sunetul e foarte prost și dacă profesoara arată o temă oarecare și distribuie fișiere, acolo nimic nu se vede.

Noi nu am fost pregătiți să facem față acestor provocări, dar îmi dau seama că nu suntem singurii în această situație”, menționează Aliona.

„Am înțeles că virusul a venit ca un prieten, să ne unească”

Dar totuși femeia nu-și pierde optimismul și încearcă să vadă și lucruri pozitive în schimbările impuse de pandemie. Ea subliniază că acestea au contribuit la dezvoltarea sectorului IT în țara noastră. „Cred că Moldova niciodată n-ar fi evoluat atât de mult în domeniul IT într-un timp atât de scurt, dacă nu ar fi venit situația asta așa de complicată. Anume astfel situații și dezvoltă așa țări. Bunăoară, acum este foarte ușor să găsești tot felul de cursuri online, lucru dificil de imaginat înainte de criză.”

Oricât ar fi de greu de imaginat, acum, în familia Ermurache, pandemia are denumirea de „sfântul Covid”. „Dacă n-ar fi fost pandemia, Adrian era să fie în Kosovo, iar noi, aici. Acesta este specificul familiei noastre. Nu că tare ne-ar plăcea situația, dar încercăm să găsim părți pozitive și în situația asta. Covidul ne-a oferit nouă șansa să fim mai mult timp împreună. Eu am înțeles că virusul acesta a venit mai mult ca un prieten, ca să ne unească, să ne întoarcă în familie și la noi înșine, la eu-l nostru, să ne privim pe noi cum suntem”, mărturisește Aliona.

Ce recomandă experții

Grupul Operaţional pentru Educație coordonat de ONU a elaborat un studiu intitulat „Învăţământul și situația COVID-19 în Republica Moldova: Transformată în oportunitate, criza învățământului poate conduce la dezvoltarea unui sistem educațional mai rezistent” în care sunt prezentate mai multe efecte negative ale pandemiei.

Potrivit documentului, închiderea școlilor cauzată de COVID-19 tinde să afecteze nu doar învățarea, dar și alte aspecte sociale precum sănătatea mintală, violența sau inegalitățile sociale pronunțate.

Autorii studiului mai scriu că educația tradițională trebuie nu doar să fie adaptată și reformată, dar acest proces reformator trebuie să cuprindă oportunitățile de inovare și astfel să devină mai deschisă pentru a răspunde cerințelor actuale ale copiilor, tinerilor, inclusiv celor din grupurile vulnerabile și membrilor societății pe larg.

„Situaţia se poate transforma într-o oportunitate de regândire a curriculumului, proceselor de predare-învățare-evaluare și dezvoltare a competențelor elevilor în vederea consolidării abilităților de învățare online și susținerii motivației lor”, spun experții.

Aceștia recomandă autorităților din țara noastră să-și concentreze eforturile asupra construcției unui sistem de învățământ rezistent pentru viitor care presupune un sistem ce nu este doar mai robust și mai bine echipat pentru a face față potențialelor crize noi, dar și mai flexibil și mai agil, oferind astfel o gamă mai largă de modalități și tehnologii alternative de învățare pentru toți elevii, astfel încât studiile să aibă loc în medii sigure, cu sprijin corespunzător pentru învățarea și bunăstarea lor.

Studiul mai sugerează că factorii de decizie ar trebui să depună eforturi pentru depășirea decalajelor mari (inclusiv în domeniul digital) și concentrarea intensă asupra flexibilității, echității și incluziunii, consolidând, în același timp, capacitățile de gestionare a riscurilor și de implementare a soluțiilor inovatoare.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii