Arheologii din Moldova încearcă de mai mulţi ani să găsească două piese de patrimoniu antice descoperite acum jumătate de secol în satul Tvardiţa, raionul Taraclia, şi dispărute fără urmă. Istoricii cred că vestigiile - două falere de argint poleite cu aur - au fost vândute pe piața neagră cu bani grei. Între timp, fostul președinte al cooperativei de producție din Tvardița, singura persoană acuzată în cadrul dosarului penal pornit acum câțiva ani, a scăpat nevinovat. Nu este însă singurul caz. Autoritățile și arheologii admit că multe piese de patrimoniu s-au strecurat peste hotare, acesta fiind unul dintre motivele pentru care reprezentanții Ministerului Culturii au propus un nou proiect al Legii muzeelor ce ar urma să responsabilizeze angajații muzeelor din țară.
Casa de cultură din Tvardița unde a fost amenajat muzeul din localitate. Fotografie făcută în 1973 de I. Z. Dulghier. Sursa: tvarditsa-md.ucoz.ru
Piesele antice unice au fost găsite de un tractorist încă în 1965, în timpul unor lucrări agricole. Este vorba despre două falere de argint poleite cu aur, un fel de ornamente în formă de medalie purtate de soldaţii romani sau greci, ori prinse la harnașamentul cailor, datate din secolul III-II înainte de Hristos. Accesoriile, lucrate cu multă fineţe, au înfrumuseţat mult timp o fântână din sat, fiind agăţate acolo de localnicii care nu ştiau ce reprezintă acestea. Specialiştii de la Muzeul de Arheologie şi Etnografie din perioada sovietică au aflat de ele abia în 1989 şi s-au deplasat pentru săpături arheologice la locul unde au fost descoperite vestigiile.
Potrivit arheologului Serghei Agulnikov, la începutul anilor 1990, arheologul Victor Beilicci, care s-a născut în Tvardiţa şi care este stabilit în Rusia de mai mulţi ani, a începutut săpăturile acolo. A găsit un mormânt distrus în vechime. Tot acolo se aflau două amfore mari din secolele III-II înainte de Hristos, dar şi alte piese unice. Autorităţile publice locale au condiţionat atunci ca toate piesele găsite să rămână în muzeul din localitate, pentru că acestea ar fi mândria localnicilor. Doar că falerele aşa şi nu au mai ajuns în muzeu. „Nu am avut condiţii pentru a păstra aceste obiecte valoroase. Nu am avut niciodată safeu, iar uşile şi ferestrele pot fi sparse cu uşurinţă", explica anterior Zaharii Iazadji, directorul muzeului din Tvardița. Bărbatul spunea că din 2010 nu a mai auzit despre aceste piese.
Un dosar penal, pornit cu întârziere
Acum câţiva ani, şefii de la Ministerul Culturii au trimis o scrisoare autorităților publice locale din Tvardița în care cereau să afle unde au dispărut falerele. Primarul Ivan Jeleapov nu a putut oferi însă un răspuns clar. Ulterior, în noiembrie 2012 Agenţia Națională Arheologică a trimis o sesizare la Ministerul de Interne prin care solicita să fie investigate circumstanţele dispariţiei pieselor antice, precum şi cine se face vinovat de acest fapt. La scurt timp, Secţia urmărire penală a Direcției Urmărire Penală a MAI a demarat o anchetă, iar peste câteva săptămâni cauza penală a fost transmisă Inspectoratului de Poliție Taraclia. “Urmărirea penală a fost tergiversată de către Poliţia din Taraclia, iar la demersurile Agenţiei către Inspectoratul General al Poliţiei n-au fost furnizate informaţii despre etapa la care se afla dosarul”, spune Ana Sarivan, jurista care reprezintă Agenția Națională Arheologică în acest dosar.
În iulie 2013, în urma unei sesizări expediate de Agenţie în adresa Procuraturii Generale, cauza penală a fost retrasă de la Taraclia, fiind preluată de procurorii Secției conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului de Interne şi Serviciului Vamal. Abia atunci, după aproape un an de la deschiderea dosarului penal, au fost audiaţi martorii şi dispusă efectuarea percheziţiilor.
Sursa foto: basarabiarheologica.blogspot.md
În cadrul anchetei, specialiștii au constatat că piesele, care împreună cântăreau cam 400 de grame, valorează aproximativ 60.000 de euro ceea ce în prezent ar fi echivalent cu peste 1,3 milioane de lei.
"Agenţia a fost înştiinţată de procuror că această cauză penală este examinată în instanţa de judecată. Până atunci, parte vătămată în dosar era doar Muzeul din Tvardiţa, iar potrivit procurorului reprezentanții muzeului nu au înaintat niciun fel de pretenţii pe dosar. Ținând cont de faptul că patrimoniul arheologic mobil aparţine domeniului public al statului, aflat în gestiunea Ministerului Culturii, în baza împuternicirilor acordate de Minister, Agenţia a obţinut statutul de reprezentant al părţii vătămate, iar Ministerul Culturii a fost recunoscut parte vătămată în acest dosar penal", explică Ana Sarivan.
Declarații ce se contrazic, în instanța de judecată
Singura persoană acuzată de procurori a fost Gheorghe Cara, fostul șef al cooperativei de producție din Tvardița. Bărbatul a fost învinuit de delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari. În prima instanță de judecată, care l-a scos nevinovat, Gheorghe Cara a explicat că în 2011, vara, casiera cooperativei, Sofia Dimova, instituție care la acel moment se afla în proces de insolvabilitate, i-a spus că predecesorul ei, fostul casier Nicolae Glavcev, împreună cu șeful muzeului, Zaharii Iazadji, i-au cerut falerele. "I-au spus să le scoată din dulap. Piesele erau într-o pungă de culoare neagră, învelite în pagini de ziar. În următoarea zi, casiera l-a întrebat pe Gheorghe Cara ce să facă cu aceste piese, iar el nu a știut ce să-i răspundă, așa că i-a cerut să aducă piesele în biroul său, iar fostul casier împreună cu șeful muzeului ar fi trebuit să-i explice ce semnifică falerele și ce ar trebui să facă cu ele în continuare. (...) I s-a părut că piesele seamănau cu o scrumiere, una dintre ele fiind găurită. Peste circa 10-30 de minute în biroul acestuia a intrat administratorul filialei bancare din localitate (Banca Socială - n.r.). (...) Bărbatul i-a spus că fostul casier al cooperativei l-a rugat pe ex-administratorul băncii să ia piesele la păstrare în bancă, întrucât la acel moment clădirea cooperativei era deja deconectată de la electricitate, iar pază nu exista”, se arată în decizia primei instanțe.
Gheorghe Cara a mai spus în instanță că nu știa că cele două piese reprezentau o valoare, iar contabila i-ar fi explicat că nu trebuie eliberată nicio factură sau vreun alt document întrucât falerele oricum nu erau la evidența cooperativei. Așa că șeful întreprinderii i le-a dat reprezentantului băncii. Bărbatul a mai precizat că discuția despre cele două piese antice nu a mai continuat întrucât au apărut probleme legate de insolvabilitatea cooperativei, iar între timp administratorul băncii la care au ajuns falerele a decedat.
Declarațiile altor martori indică asupra faptului că falerele au ajuns la Gheorghe Cara în 2010, și nu în 2011, așa cum pretinde șeful cooperativei. De exemplu, Nicolae Glavcev, fostul casier al cooperativei, le-a explicat judecătorilor că cele două falere i-au fost transmise spre păstrare încă în iulie 1992. Tot atunci le-a pus în safeu, unde au fost păstrate până la eliberarea lui din funcție - anul 2009, potrivit documentelor (în deciziile instanțelor este indicat anul 2010, iar juriștii consideră că această eroare a fost strecurată intenționat - n.r.). Și-a amintit de ele peste un an, atunci când directorul muzeului din Tvardița a întrebat de ele. Chiar a doua zi, cei doi au mers la cooperativă. Au dorit să le ia, dar contabila Sofia Dimova nu le-a permis. Ulterior, Gheorghe Cara, i-a spus că cele două piese se află în filiala Băncii Sociale.
Ana Sarivan susține că instanţa a ignoat anumite probe din dosar, inclusiv declaraţiile martorilor şi a luat-o în consideraţie doar pe cea a inculpatului - care afirmă că falerele i-au fost transmise în 2011, și nu în 2010 aşa cum arată alte mijloace de probă. “Reiese că în decurs de aproximativ 20 de minute după ce i-au fost transmise el le-a predat administratorului filialei BC Banca Socială care întâmplător a intrat la el în birou şi le-a solicitat spre păstrate. Gheorghe Cara spune că nu a întocmit niciun act de predare-primire pentru că nu a considerat necesar. Administratorul filialei a decedat la 1 noiembrie 2011, respectiv a fost făcut ţap ispăşitor în toată povestea asta. În urma verificărilor la BC Banca Socială nu au fost descoperite spre păstrare falerele, iar conform procedurilor acestea nici nu puteau fi primite spre păstrare fără act de predare-primire”, susține Ana Sarivan.
Procurorii: Inculpatul se contrazice
Atât Agenția Națională Arheologică, cât și procurorii au contestat sentința de achitare la Curtea de Apel Cahul. Procurorii au invocat de exemplu că declarațiile martorilor indică asupra faptului că Gheorghe Cara și-a însușit falerele, trasformându-le într-un bun propriu. "Mai mult, versiunea inculpatului precum că nu știa despre valoarea istorică și pecuniară a acestor falere și le-a văzut doar în ziua în care le-a transmis răposatului în biroul său de serviciu, vine în contradicție cu însăși declarațiile lui în care face referire la faptul că a decis transmiterea lor pentru păstrare răposatului pentru a asigura paza și integritatea lor", potrivit apelului depus de procurori.
Tot în instanța de apel, arheologul Valeriu Bubulici, care a participat la întocmirea primului act de expertiză al falerelor încă prin 1989, a relatat că în 2011 a fost contactat de o femeie pentru a face o evaluare a acestor piese de patrimoniu, în baza unor fotografii făcute cel mai probabil după restaurarea lor. Tot atunci specialiștii din domeniu au bănuit că falerele au dispărut pe piața neagră.
Magistrații Curții de Apel Cahul au respins însă cele două apeluri ca nefondate, și au constatat că declarațiile martorilor nu sunt suficient de relevante. În schimb, sentința primei instanțe a fost calificată drept întemeiată. "Niciun martor, inclusiv reprezentanții părții vătămate (Agenția Națională Arheologică – n.r.) cât și persoane care au investigat cauza nu au declarat că familia inculpatului a fost menționată în careva mod la încercările de realizare a falerelor pe piața neagră, inclusiv prin internet", se arată, între altele, în decizia instanței de apel.
"Am contestat această decizie la Curtea Supremă de Justiție și am solicitat rejudecarea cazului. Am adus suficiente argumente în acest sens așa că așteptăm decizia", ne-a spus procurorul Dumitru Calendari. Dacă Gheorghe Cara va fi achitat și de magistrații CSJ, oamenii legii vor fi obligați să caute în continuare fătuitorul.
Potrivit arheologilor, cele două falere reprezentau piese rarisime, iar în spaţiul fostei URSS există circa zece obiecte asemănătoare. "Obiectele scumpe de tipul acestor falere trebuie păstrate la Chișinău, asta având în vedere că prin țară sunt o sumedenie de muzee de tipul celui de la Tvardița unde sunt obiecte prețioase. Aceste instituții nu sunt dotate cu sisteme de securizare performante", este de părere arheologul Sergiu Popovici, director adjunct al Agenției Naționale Arheologice.
Reprezentanți ai Miniterului Culturii: "Nu avem pârghii"
Potrivit actualelor prevederi legale, muzeele de stat sunt obligate să țină un registru de evidență în care trebuie să fie trecute toate piesele pe care le au în gestiune. În cazul în care aceste piese au fost furate, trebuie intentat un dosar penal, organele de drept să se ocupe de căutarea acestora, iar Ministerul Culturii să fie informat despre lipsa lor. "Acum nu avem nicio pârghie legală: să luăm piese din colecția unui muzeu și să le transferăm în colecția altuia. Fiind înregistrate în documentele de evidență a unei instituții, bunurile nu mai pot face parte din colecțiile alteia. Se poate întâmpla doar în cazul unor schimburi intermuzeale de valoare similară. Niciun muzeu local, unde lucrează oameni conștienți, care știu ce valoare dețin, nu va vrea să cedeze piesele Muzeului Național, acesta semnificând singurul moment de atracție. Dar atunci când obiectele sunt puse în pericol, da, eu cred că este cazul de a examina situația, de a o discuta la o ședință a Comisiei naționale a muzeelor și colecțiilor, unde să fie identificată o soluție", explică Svetlana Pociumban, șefa Direcției generală politici culturale a Ministerului Culturii.
Reprezentanții Ministerului Culturii vin cu un nou proiect al Legii muzeelor unde este introdusă procedura obligatorie de evaluare și acreditare a muzeelor. "Cu Legea muzeelor în forma actuală, Ministerul Culturii nu are nicio pârghie de a monitoriza și de a pedepsi în cazul în care au fost identificate abateri, erori, nereguli. Există Legea descentralizării, iar toate aceste muzee sunt finanțate de autoritățile tutelare. Noul proiect prevede clar: procedura de înregistrare în registrul muzeelor este obligatorie, iar neînregistrarea se consideră o încălcare. În acest sens, ar urma să fie intrudese modificări și în Codul Penal. Din păcate, foarte multe bunuri se strecoară ușor peste hotarele țării, ajung în colecții private", precizează Svetlana Pociumban.
Specialiști din domeniu susțin însă că, potrivit actualelor prevederi legale, Registrul de stat al patrimoniului cultural mobil (unde trebuiau să fie înregistrate și cele două falere - n.r.) este instituit în cadrul Ministerului Culturii, doar că documentul așa și nu a fost întocmit, iar din această cauză nu se cunoaște câte piese de valoare au dispărut până în prezent. Registrul ar permite autorităților centrale să știe ce vestigii există în țară, unde sunt păstrate acestea, iar eventuala lor dispariție să fie semnalată imediat Ministerului Culturii. Pe de altă parte, registrele interne ale muzeelor din țară pot dispărea în orice moment, lucru care s-ar fi întâmplat și la Tvardița.
Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.
Investigaţii din aceeaşi categorie:
VIDEO // DOCTORII ÎN PANDEMIE: CINE LE APĂRĂ DREPTURILE?
Surmenați din cauza volumului mare de lucru, mereu nevoiți să muncească pentru doi, trei și mai mulți colegi care s-au îmbolnăvit, mereu expuși la contaminare, din cauza nesiguranței la locul de muncă, medicii, asistentele medicale și personalul tehnic din spitale fac cu dârzenie față situației impuse de pandemia de coronavirus, chiar dacă sistemul nu întotdeauna le-a apărat drepturile. Insecuritatea la locul de muncă, lipsa echipamentelor de protecție de bună calitate, testarea tardivă, stresul, dar și sarcina mult prea mare de muncă sunt printre sursele de încălcare a drepturilor de care ar trebui să beneficieze personalul medical.
Odată ce pandemia
Megalomania energetică a Ucrainei și consecințele fatale pentru Moldova
● Chișinăul riscă să piardă complet accesul la principala sursă de apă potabilă, Nistrul.
● Moldova face parte din categoria statelor cu insuficiență de apă și cu risc sporit la impactul schimbărilor climatice.
● Ucraina ignoră impactul ecologic al proiectului energetic Novodnestrovsk asupra Moldovei.
Un stol de lebede albe înoată liniștite pe apa extrem de cristalină a Nistrului, în dreptul localității Naslavcea, la hotar cu Ucraina. În această zonă, Nistrul arată mai degrabă ca un lac mare și neclintit.
Este ora prânzului, pe celălalt mal, un cuplu de grăniceri ucraineni, în costume de camuflaj, fac rondul obișnuit pe sub coasta unui deal. Cu
VIDEO // CÂT COSTĂ VIAȚA UNUI OM după reforma Guvernului Filip
O reformă, începută în 2016, de Guvernul condus de Pavel Filip, a distructat Inspectoratul Muncii, lăsând necercetare zeci de accidente de muncă în ultimii doi ani. În noiembrie 2020, Parlamentul a întors o parte din competențe Inspectoratului Muncii. Refacerea rețelei de inspectori ai muncii distructată de reforma gândită în cabinete va fi anevoiasă, va dura în timp și încă nu se știe când va fi pe deplin funcțională. Costurile reformei se măsoară deja în vieți omenești.
Urmăriți la această temă un documentar video realizat de Centrul de Investigații Jurnalistice în colaborare cu Fundația „Friedrich
CÂT COSTĂ VIAȚA UNUI OM?
Patru angajați ai Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei au decedat, în ianuarie 2018, într-un cumplit accident, pe un traseu din raionul Râșcani. Toți se aflau la muncă, transportau colete poștale. În urma cruntului accident au rămas patru familii îndurerate și un copil orfan de tată la nici trei ani împliniți. Cercetat cu multă întârziere, accidentul de muncă a ajuns în instanță, fiind constatată vina angajatorului. La aproape trei ani de la accident, chiar dacă există o decizie irevocabilă a instanței de judecată, familiile celor patru victime încă mai așteaptă ca statul să le achite indemnizațiile ce li se cuvin. Cazul
Pandemia crește numărul de cazuri de violență în familie. Ce soluții au autoritățile
Criza pandemică declanșată de COVID-19 vine nu doar cu restricții de ordin social și economic, dar și cu o creștere semnificativă a cazurilor de violență în familie. Regimul de carantină, izolarea și îndemnul „Stai acasă!” devin adevărate capcane pentru multe femei, care rămân singure în fața agresorului.
Ionuț, Lenuța și Anișoara (nume schimbate pentru a asigura protecția anonimatului) sunt trei copii dintr-o familie social-vulnerabilă din centrul țării, pentru care perioada de pandemie a coincis cu un adevărat calvar prin care au fost nevoiți să treacă. Cei trei minori trăiau cu mama lor, în condiții precare. Fiind mai tot timpul în stare de ebrietate, trecând
DOCTORII DIN LINIA ÎNTÂI: Cine le apără drepturile
Cadrele din sistemul sanitar au fost printre primele din plin lovite de pandemia de coronavirus. Surmenați din cauza volumului mare de lucru, mereu nevoiți să muncească pentru doi, trei și mai mulți colegi care fie s-au îmbolnăvit, fie au plecat definitiv din sistem, mereu expuși la contaminare, din cauza nesiguranței la locul de muncă, medicii, asistentele medicale și personalul tehnic din spitale fac cu dârzenie față situației impuse de pandemia de coronavirus, chiar dacă sistemul nu întotdeauna le-a apărat drepturile.
Zilnic statisticile oficiale abundă de cazuri de îmbolnăviri printre angajații sistemului sanitar. Ultimele date, la șapte luni de pandemie, arată că circa
Moldova/Transnistria: Politicile unilaterale provoacă discordie în Zona de Securitate
O investigație marca BIRN dezvăluie modul în care legile transnistrene de urgență, impuse sub pretextul sănătății publice, au pus în pericol sănătatea a mii de oameni, restricționându-le accesul la medicamente și servicii medicale.
La 17 martie, când Europa intra în izolare, comuna Molovata Nouă din estul Moldovei s-a pomenit rupt de lume de intervenția unor forțe militare necunoscute. Acestea au apărut aparent peste noapte, instalând un punct de control pe singurul drum care leagă localitatea de orașele din apropiere și de capitala Moldovei, Chișinău.
Vestea l-a prins pe primarul Oleg Gazea în biroul său în timp ce supraveghea pregătirile pentru pandemie,
Copiii abuzați: cine le asigură dreptul la justiție prietenoasă?
Pentru copiii bătuți sau violați calea spre dreptate trece prin mai multe proceduri deloc ușoare. Însoțiți de părinți sau reprezentanți legali, ei sunt nevoiți să bată pragurile a cel puțin 4-5 instituții diferite și să povestească de nenumărate ori drama prin care au trecut. Specialiștii cu care interacționează nu sunt de fiecare dată pregătiți să lucreze cu copiii în așa fel încât să nu îi retraumatizeze, iar camerele de audiere nu corespund standardelor în domeniu.
Situația se va schimba radical după ce în Republică Moldova vor fi deschise trei centre regionale de asistență integrată a copiilor victime sau martori
Persoanele cu dizabilități: Acces (ne)îngrădit la transport public
Sute de persoane dependente de scaunul rulant sunt nevoite să apeleze la servicii de taxi atunci când trebuie să se deplaseze la distanțe mai mari de casă, de exemplu atunci când merg la medic. Transportul public încă nu este adaptat la necesitățile acestor persoane, asta deși mai multe acte normative în vigoare îi obligă pe transportatori să creeze condiții pentru toate categoriile de călători.
Servicii de taxi achitate din pensia de dizabilitate
Olga Cebotari. Foto: ea.md
Olga Cebotari are 47 de ani și locuiește într-un sat din raionul Drochia. Femeia suferă de dizabilități locomotorii, la fel ca și cei trei frați pe
VIAȚA DE DUPĂ RĂZBOI: GEORGIA ȘI MOLDOVA
Georgia și Moldova au în comun nu numai ospitalitatea și vinul bun, dar și răni adânci brăzdate în istoria ultimului sfert de veac. Două războaie în Georgia și unul în Moldova, susținute de Federația Rusă, au dezbinat teritorii, au frânt destine omenești, au despărțit familii și au învrăjbit oameni. După războaiele teribile au apărut entități autoproclamate: Abhazia și Osetia de Sud în Georgia și Transnistria în Moldova. Toate trei republici separatiste continuă să fie susținute, prin scheme dubioase de Federația Rusă, dar și prin propagandă și deziformare, o mașinărie puternică, alimentată de la Moscova. O echipă de jurnaliști din Georgia
MATERNITATEA
Decizia femeilor cu dizabilități de a deveni mame este, de multe ori, neacceptată de societate, dar și de medici. Stigma merge mână în mână cu problemele care apar din cauza că nu toate maternitățile sunt adaptate pentru accesul persoanelor în scaun rulant. Unele femei sunt îndemnate să se ferească de o posibilă sarcină, iar altele se confruntă cu situații că sunt impuse să avorteze. În timp ce ministerul de resort dă asigurări că situația e sub control, experții spun că medicii nu au pregătirea necesară pentru a interacționa cu această categorie de paciente.
Maria Malcoci
Maria Malcoci, o femeie cu dizabilități
Mitul calității apei din Nistru. Beneficiarii poluării
● Nistrul este foarte poluat și prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor; conține droguri, pesticide, preparate farmaceutice și substanțe chimice.
● Autoritățile ucrainene și cele moldovenești nu efectuează constant controale privind calitatea apei râului.
● Stația de Epurare a SA Apă-Canal Chișinău este cel mai mare focar de poluare a Nistrului pe teritoriul Republicii Moldova.
● Corupția și managementul defectuos afectează semnificativ calitatea apei râului în ambele țări.
Un pensionar de 67 de ani, Vasili, stă deja de trei ore pe o insulă mică, în mijlocul râului Nistru, lângă Moghiliov–Podolsk, Ucraina. În stânga sa, este malul ucrainean, iar în dreapta – teritoriul Moldovei.
Bazinul Nistrului
DREPTUL LA VOT
Perioada electorală este o provocare pentru persoanele utilizatoare de un scaun rulant, pentru cele cu deficiențe locomotorii, dizabilități intelectuale sau de învățare, de văz sau de auz. Amplasate în grădinițe, școli, primării sau spitale, cele mai multe secții de votare din Moldova nu sunt adaptate necesităților tuturor alegătorilor. Clădirile, de cele mai multe ori, nu au rampe de acces, lift, pavaj tactil sau trepte vopsite în culori contrastante, așa cum prevede legea. Autoritățile se angajează înainte de fiecare scrutin să asigure dreptul la vot tuturor persoanelor, dar de fiecare dată sute de persoane rămân în afara procesului electoral.
Experimentul
Pentru a înțelege cât sunt
Condamnați la închisoare, fără drept la sănătate
Odată ce ajung în închisorile din Republica Moldova, cei mai mulți deținuți sunt privați nu doar de libertate, dar și de dreptul la servicii medicale. Astfel, unii își pierd sănătatea și chiar viața între pereții închisorilor. Asta deoarece majoritatea penitenciarelor din țara noastră nu dispun de medici, iar internarea în spitale se face doar în cazurile extrem de grave. În timp ce experții afirmă că în raport cu aceste persoane se admit încălcări grave, reprezentanții sistemului penitenciar spun că deținuții au parte de tratament în condiții bune.
Cu stoma în spital
Vlad Antonișen este singurul copil al unei familii de
VENDETA ROMILOR
Cel puțin 30 de persoane din satul Vulcănești din raionul Nisporeni și-au abandonat casele, fiind nevoite să apuce calea pribegiei. Oamenii au fost izgoniți din sat, după ce o rudă de-a lor l-a împușcat pe un consătean. Pentru că autoritățile locale nu se prea implică în soluționarea problemelor din această localitate, romii își fac singuri dreptate, după legea lor. Casele celor izgoniți au fost vandalizate, incendiate, iar oamenilor le este frică să se apropie de sat, de răzbunarea rudelor bărbatului ucis. Autoritățile locale au reacționat doar după ce reporterii CIJM au început să investigheze cazul.
Vulcănești face parte din comuna Ciorești, raionul Nisporeni, și numără puțin
În așteptarea unui scaun rulant
Sute de persoane cu dizabilităţi aşteaptă luni sau chiar ani în şir un scaun rulant de care au nevoie ca să se poată deplasa. Deși cadrul normativ garantează fiecărei persoane cu dizabilitate locomotorie dreptul la un scaun rulant o dată la patru ani, autoritățile responsabilie nu alocă finanţare nici pentru jumătate din necesităţi. Salvarea vine din partea unor organizaţii de caritate care aduc scaune la mâna a doua sau donează piese de schimb pentru asamblare, însă acestea, în cele mai multe cazuri, nu corespund parametrilor tehnici și necesităților persoanei.
Cine poate beneficia de scaune rulante?
Foto: CIJM
Regulamentului cu privire la modul
Presa pro-moscovită din Republica Moldova
Favorizarea televiziunilor rusești în dauna celor din România, a influențat negativ de-a lungul anilor politica internă și procesele democratice din Republica Moldova. Autoritățile moldovenești au manifestat o deschiderea totală, din anii 90 până în prezent, față de presa de la Moscova, pe care au admis-o pe piața informațională din Republica Moldova în calitate de investitor dominant, menținând, astfel, populația în zona de influența a politicilor promovate de Federația Rusă. Presa finanțată din Rusia, pe căi nebuloase, promovează, prin programe vădit propagandistice și manipulatorii, o retorică ostilă față de Uniunea Europeană și NATO și o optică trunchiată asupra evenimentelor din
VIDEO// Statul care își ucide cetățenii
Două accidente grave, soldate cu șapte morți, au tras linia dintre ani: în noiembrie 2017, trei muncitori de la mina de piatră din Pașcani, Criuleni, au fost striviți de un tavan prăbușit peste ei, iar în ianuarie 2018 patru angajați de la Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” au decedat într-un grav accident rutier, produs în apropierea satului Mihăilenii Vechi, raionul Râşcani. Toți cei șapte se aflau la muncă. Alte 16 persoane și-au pierdut viața la locul de muncă, în ultimele cinci luni, iar câteva zeci de angajați au fost accidentați grav. Niciunul dintre cazuri nu a fost cercetat sub aspectul accidentelor
VIDEO // „Made in Moldova”
Pe rafturile marilor magazine din țările europene tot mai des poți găsi haine produse în Moldova. Mari producători de branduri, dar și investitori cu importante resurse financiare din Vest își îndreaptă în ultimii ani afacerile către Estul Europei, atrași de forța de muncă ieftină și salariul minim extrem de mic. Însă eticheta „Made in Moldova” nu înseamă întotdeauna și muncă decentă: în unele fabrici din Republica Moldova angajații, în cea mai mare parte femei, sunt plătiți cu salarii mizere, iar condițiile de muncă sunt departe de standardele țărilor dezvoltate.
Opt ore de muncă pe zi pentru un salariu lunar de doar 2.500 de lei
Silvia Statnic.
În „buzunarul” cui a ajuns postul de televiziune Vocea Basarabiei?
Postul de televiziune Vocea Basarabiei ar putea reapărea pe piaţa media din Republica Moldova. Relansarea canalului este precedată de cesionarea licenţei de la Canal X SRL, fondată de administratorul Caravita, (firmă despre care procurorii spun că ar fi fost implicată în fraudele bancare) către o companie creată în 2017 şi administrată de o persoană care se ocupă de chestiuni organizatorice şi la Noroc TV. Acest post a ajuns încă la sfârşitul anului 2016 în proprietatea consilierului lui Iurie Topală, director general al Căii Ferate din Moldova. Între timp, 12 ex-angajaţi de la Vocea Basarabiei s-au judecat cu fosta administraţie a postului de televiziune,
Proprietarii site-urilor de ştiri şi interesele pe care le promovează
Începând cu anul 2009, în spaţiul informaţional din Republica Moldova au apărut zeci de portaluri de ştiri care, prin politica lor editorială, sunt afiliate unor grupuri de interese. Cele mai multe par să fie apropiate PD. Adesea, ele joacă rolul de sursă primară pentru publicarea unor articole compromiţătoare despre anumiţi politicieni sau persoane publice care critică guvernarea sau pe liderul formaţiunii democraților, Vlad Plahotniuc. Aceste texte sunt ulterior preluate şi de presa care oficial face parte din trustul media al preşedintelui PD. Şi socialiştii au propriile portaluri de ştiri, unele fiind chiar recomandate pe site-ul PSRM. Şi unii, şi
Video // Parcurile din Chişinău, sub lama intereselor
În ultimii ani, terenurile din parcurile Capitalei sau cele din imediata apropiere sunt la mare căutare. În unele zone verzi din Chişinău au fost înălţate hoteluri, restaurante sau blocuri de locuinţe. Au tăiat copaci şi au intrat cu buldozere şi macarale ca să facă loc noilor imobile. Cum ajung terenurile publice pe mâini private? Care sunt schemele puse în aplicare? De ce admit autorităţile ciopârţirea parcurilor? Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au depistat zeci de cazuri şi vi le prezintă doar pe câteva dintre acestea.
Schema pe care au identificat-o reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice în mai multe cazuri funcţionează
Moldova aruncă în mormânt organe care ar putea salva vieți
În timp ce sute de moldoveni dependenți de dializă așteaptă o șansă la viață, din neglijență și nepăsare, contrar obligației pe care o au instituțiile medicale cu secții ori centre de dializă de a introduce pacienți cu insuficiență renală în „Registrul pacienților dializați” și ulterior în lista de așteptare pentru transplant de rinichi, donatorii aflați în moarte cerebrală sunt deconectați de la aparate și înmormântați cu tot cu organe.
Constantin era unul dintre bolnavii cu insuficiență renală cronică. Și-a petrecut aproape 30 de ani din viață prin centre de dializă. A suportat inclusiv un transplant de rinichi cu mulți ani
Corupție și ilegalități la acordarea gradelor de dizabilitate în UTA Găgăuzia
Cu fiecare an, gradul de dizabilitate este tot mai greu de obținut sau confirmat fără dare de mită. Sumele pe care le achită oamenii variază între 100 și 300 de dolari, potrivit unor date neoficiale. Cu toate acestea, atât medicii, cât și pacienții preferă să nu vorbească despre practicile care predomină în cadrul instituțiilor medicale responsabile de determinarea dizabilității și capacității de muncă.
Chiar și fără un rinichi se poate munci...
Maria N. (numele a fost schimbat), o femeie de 50 de ani din Comrat, a rămas fără un rinichi. A suportat două intervenții chirurgicale după care și-a revenit cu greu. Medicii i-au recomandat
Copii cu dizabilităţi riscă să rămână fără un centru de reabilitare
Mai mulţi copii cu nevoi speciale, beneficiari ai Centrului de Reabilitare şi Integrare Socială „Cultum” din localitatea Stăuceni, ar putea să rămână fără asistenţa gratuită de care au avut parte până acum. Motivul este conflictul dintre conducerea „Cultum” şi agape e.V., o organizaţie finanţatoare din Germania, care vrea să devină coproprietar al clădirii în care activează centrul. Cazul ne-a fost sesizat pe Harta Corupţiei de un grup de părinţi, ai căror copii beneficiază de serviciile centrului.
Edificiul este pus sub sechestru încă din vara anului trecut, iar directoarea „Cultum”, Ala Fodor, riscă să fie condamnată la ani grei de puşcărie sub acuzația de escrocherie.
Video // Afacere ilegală cu nunţi şi cumetrii la complexul muzeal Orheiul Vechi
Pe teritoriul Complexului muzeal Orheiul Vechi, aflat sub protecţia specială a statului, alături de sala unde sunt expuse vestigiile descoperite de arheologi, de mai bine de trei ani se joacă nunţi şi cumetrii. Beneficiarul afacerii este vicedirectoarea Complexului, Lilia Colţa, care până în luna martie 2016 a deţinut funcţia de director. Pe de altă parte, oficialii de la Ministerul Culturii se spală pe mâini şi spun că nu au avut pârghii să intervină.
Sala unde sunt organizate petrecerile este chiar în aceeaşi clădire şi are uşă comună cu sala de expoziţii, construită din banii donaţi de Ambasada SUA la Chişinău. Mai
Copii puși față în față cu agresorul pentru că nu mai au 14 ani
Copiii care au fost bătuți sau violați nu mai beneficiază de audiere în condiții prietenoase după ce ating vârsta de 14 ani, deși legea conține o prevedere în acest sens. De multe ori ei sunt puși față în față cu abuzatorul, fiind nevoiți să povestească în detalii calvarul prin care au trecut. „Este o experiență care îi poate traumatiza pe viață”, spun psihologii. De cealaltă parte, procurorii cred că adolescenții ar putea fi audiați în camere special amenajate cel mult până la 16 ani, făcând trimitere la experiența altor țări.
„Toți se uitau la mine și așteptau să le povestesc...”
poză-simbol
Bisericile din Moldova și Ucraina - business de succes
Din lăcaș sfânt, în afacere de succes. Sute de biserici ortodoxe din Republica Moldova și Ucraina au devenit adevărate surse de profit pentru preoți. Din banii obținuți de la enoriași unii slujitori ai bisericii reușesc să-și înalțe case luxoase, să-și cumpere automobile scumpe și să trăiască pe picior larg.
Această investigaţie a fost realizată ca parte a proiectului "Iniţiativa anticorupţie Moldova-Ucraina", implementat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Institutul de Informaţii în Masă şi Freedom House, cu suportul financiar al Guvernului
Cum "forțează" ucrainenii poarta spre Vest falsificând pașapoartele Republicii Moldova
Criza economică din Moldova și Ucraina ce persistă de mulți ani pe de o parte, și salariile pe care le oferă piața europeană pe de alta, i-au făcut pe mulți să ia calea străinătății. Pentru moldovenii care și-au redobândit cetățenia României, iar mai apoi au beneficiat de regimul liberalizat de vize, poarta spre Vest a fost deschisă. Ucrainenii recurg însă la diferite scheme pentru a obține pașapoartele Republicii Moldova ce i-ar ajuta să ajungă în UE. Atâta timp cât este cerere, “ofertele” sunt pe măsură. Unii recurg la falsificarea documentelor din arhive care să certifice originea basarabeană a solicitanților. Alții au contrafăcut pașapoarte
Scaune rulante de pomană pentru copiii din Moldova
În timp ce autoritățile se laudă cu progrese în educația incluzivă, pentru sute de copii dependenți de scaunul rulant școala rămâne un vis neîmplinit. Majoritatea nu dispun de cărucioare cu care să poată ieși din casă. Statul, cel care ar trebui să îi ajute în primul rând, a lăsat această problemă în grija unor organizații de caritate sau religioase.
VIDEO: Elena Moldoveanu, Marin Bogonovschi
Moldova nu produce și nici nu cumpăra scaune rulante. În bugetul de stat nu sunt prevăzute, de ani buni, mijloace în acest scop. Persoanele cu dizabilități sunt lăsate la discreția donatorilor străini. Și dacă scaunele pentru maturi
Dosarul țevilor furate și cuscra din Parlament
Un tânăr din raionul Cahul riscă să stea opt ani după gratii pentru că s-a încumetat să ia de pe câmp niște țevi de irigații ruginite, scoase din pământ de un consilier. Deși sunt probă la dosar, conductele sunt păstrate pe terenul alesului local, motivând că acestea sunt ale Primăriei. De partea cealaltă, Agenția „Apele-Moldovei” pretinde că țevile îi aparțin și numai întreprinderea avea dreptul să le scoată. În satul Cucoara însă sute de metri de conducte de apă s-au „evaporat” de parcă nici nu au fost sub pământ, spune administratorul de atunci al întreprinderii. El susține că s-a
Cum a ajuns un bărbat să fie condamnat la nouă ani de închisoare pentru un teren cu viţă-de-vie
Un teren pe care a fost plantată viţă-de-vie a devenit mărul discordiei pentru doi cumetri din satul Heleşteni, raionul Nisporeni. Unul a fost condamnat de magistraţii Curţii de Apel Chişinău la nouă ani de închisoare cu executare pentru delapidarea averii străine, deşi prima instanţă l-a achitat. Recent Poliţia din Nisporeni l-a anunţat în urmărire generală. Celălalt aşteaptă decizia definitivă a Curţii Supreme de Justiţie pentru a intra în posesia lotului. Fiecare pretinde că este parte vătămată şi se acuză reciproc de acţiuni de corupţie.
Afanasie Izbaş, condamnat recent de magistraţii Curţii de Apel Chişinău, povesteşte că s-a înţeles în 2004 cu un cumătru
Averile şi afacerile liderilor cu aspiraţii politice ai Platformei DA
Acum două săptămâni, într-o conferinţă de presă, mai mulţi reprezentanţi ai Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” (DA) au anunţat despre edificarea unei noi forţe politice. Anunţul a fost făcut de Andrei Năstase, aşa-numitul preşedinte al Consiliului Marii Adunări Naţionale, ales în cadrul protestelor din ultimele luni. Alături de Năstase, de organizarea viitorului partid ar urma să se ocupe alţi şase reprezentanţi ai Platformei DA: Valentin Dolganiuc, Stanislav Pavlovschi, Alexandru Cozer, Inga Grigoriu, Liviu Vovc şi Dinu Plângău. O investigație a Ziarului de Gardă, semnată de Victor Moșneag și Anatolie Eșanu, scoate la iveală averea şi afacerile pe care le au
O femeie se bate de 30 de ani cu sistemul, ca să îşi facă dreptate după un accident de muncă
Avea 21 de ani când s-a produs tragedia care i-a marcat viaţa. Exact cu 31 de ani în urmă. Natalia Dîru muncea la fabrica de vin din satul Bozieni, raionul Hînceşti. O substanţă periculoasă i-a nimerit în ochi şi de atunci şi-a pierdut aproape de tot capacitatea de muncă. A dat în judecată întreprinderea la care lucra, s-a plâns pe judecători că sunt corupţi, iar acum vede o singură cale unde şi-ar putea găsi liniştea – la CEDO.
„Accidentul de la fabrică mi-a îngropat viitorul”
Foto: CIJM
Natalia spune că nu va renunţa niciodată să lupte cu cei care au lăsat-o aproape
20 de ani pe întuneric sau cum sunt discriminate mamele necăsătorite
Ecaterina Ciurea, din satul Tohatin, suburbie a municipiului Chişinău, locuieşte de 20 de ani împreună cu tatăl pensionar şi cele trei fiice ale sale într-o casă gata să se prăbușească, fără curent electric. În 1995, în urma alunecărilor de teren din apropiere, autoritățile locale au constatat că locuința este avariată, fiind radiată din Registul bunurilor imobile. Aleșii locali nu i-au oferit însă o alternativă.
Ecaterina Ciurea a crescut singură trei fete. Cea mai mică are acum 15 ani. Fetele Ecaterinei au crescut pe întuneric, într-o casă gata să se prăbușească. De-a lungul anilor, și-au făcut temele la lumina opaiţului.
Momeală în avocatură. Cum a fost trasă pe sfoară breasla
Circa 300 de apărători au fost traşi pe sfoară de niște persoane care, pretinzând că reprezentantă o firmă, le-au promis că-i includ în aşa-numita carte de onoare a avocaţilor, în schimbul a câteva mii de lei de fiecare. Alături de fosta şi actuala conducere a Uniunii Avocaţilor, în paginile albumului au ajuns şi persoane controversate, ceea ce a nemulţumit breasla. Cazul a ajuns în vizorul oamenilor legii. În timp ce autorul schemei este căutat de Poliţie, şefii de la Uniune neagă orice implicare.
Cartea de onoare a avocaţilor, tipărită în luna iulie 2015, include numele a 300 de apărători din
„Huliganismul”, bâta din mâna procurorilor sau cum să demonstrezi că nu ai fost „deosebit de obraznic”
O lacună rămasă în legislație este folosită de oamenii legii drept bâtă împotriva persoanelor incomode, dar și ca instrument de presiune asupra bănuiților. Este vorba despre faptul că și articolul 287 din Codul Penal şi articolul 354 din Codul Contravenţional prevăd pedepse pentru huliganism, iar cazurile când se aplică unul sau altul nu sunt clar stabilite. Cazul actorului Sergiu Voloc, condamnat recent, a readus problema în atenția opiniei publice.
Alineatul 1 din articolul 287 al Codului Penal defineşte huliganismul drept „acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică, însoţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe,
Ministerul Educaţiei, ameninţat cu judecata după evaluarea externă a facultăţilor de Drept
După ce au fost anunţaţi că ar urma să rămână fără Facultatea de Drept, reprezentanţii Institutului Nistrean de Economie şi Drept din Bălţi ameninţă Ministerul Educaţiei cu un proces de judecată, acuzând instituţia de ilegalităţi şi lipsă de transparenţă. De cealaltă parte, autorităţile susţin că evaluarea s-a desfăşurat conform unei metodologii aprobate de comun acord cu instituţiile supuse verificărilor.
În decembrie 2013, Ministerul Educaţiei anunţa că cele 17 facultăţi de Drept ale instituţiilor superioare de învăţământ din ţară vor fi evaluate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Instituţia de peste Prut a fost selectată printr-o
Femeile violate, singure împotriva sistemului şi a agresorilor
Victimele violurilor, în mare parte femeile, se pomenesc adesea singure nu doar în faţa agresorilor, ci şi a sistemului care ar trebui să le asigure protecţie. Descurajate, multe renunţă să-şi caute dreptatea, de teama dispreţului societăţii, dar şi din cauza anchetelor dubioase efectuate în baza unor noţiuni discriminatorii, incluse în normele legale de care se conduc poliţiştii şi procurorii. Prea puţine luptă până-n pânzele albe, iar cele care decid să mergă până la capăt sunt târâte cu anii prin instanţe unde povestesc iar şi iar cum le-au fost „jefuite” corpurile. Silite fie de agresori, fie de propria frică, o
Ignorați de stat după ce nu mai au bani pentru polițele de asigurare
Sistemul de asigurări în medicină a devenit obligatoriu acum 10 ani. Deși a fost instituit pentru a garanta cetăţenilor acces echitabil la asistenţa medicală, acesta încă nu şi-a demonstrat pe deplin eficienţa.
Cazul lui Vladimir Duplinschi (50 de ani), şomerul băgat la închisoare după ce s-a opus sistemului şi a refuzat să plătească amenda pentru că nu şi-a cumpărat poliţa medicală, i-a făcut pe mulţi să tragă o singură concluzie: Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) este o instituţie care strânge bani, dar nu oferă nici drepturi egale, nici calitatea serviciilor pe care oamenii sunt obligaţi să le achite.
Industria tutunului face bani pe sănătatea oamenilor
Noua lege antitutun, document ce urmează a fi aprobat astăzi de legiuitorii moldoveni, vine să impună reguli drastice pentru producătorii și importatorii de produse din tutun. Publicitatea și fumatul în spațiile publice vor fi interzise în totalitate, iar pachetele de ţigări vor conține mesaje privind riscurile fumatului pe cel puțin 75 la sută din suprafață. De asemenea, ar urma să fie interzise culorile aprinse și caracteristicile lights, slim, superslim, mild care creează falsa impresie că unele țigări sunt mai puțin dăunătoare. Şi amenzile pentru nerespectare acestor prevederi vor fi usturătoare. Astfel, Moldova speră să se ralieze ţărilor, care, după
Secretul de la “Moldsilva”
Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a constatat că un funcţionar din conducerea Agenţiei „Moldsilva”, fiind concomitent şi membru al comisiei de licitaţie, a dat în arendă un teren forestier unei rude. Conducerea „Moldsilva” refuză să furnizeze informaţii despre concursul de atribuire a terenului, invocând faptul că informaţia respectivă ar conţine date cu caracter personal. Experţii susţin însă că directorul „Moldsilva” ascunde informaţia publică, iar aceste date trebuiau să fie publicate pe pagina web a instituţiei.
La mijlocul lunii decembrie 2013, auditorii Curţii de Conturi au prezentat într-un raport public mai multe deficienţe depistate în gestionarea fondului forestier de către Agenţia
Adevărul despre codrii Moldovei: Bani, tupeu şi pile-n Parlament
Asta pare a fi reţeta succesului pusă în aplicare de fraţii Andrei şi Victor Toacă, în aparenţă nişte tineri de afaceri obişnuiţi, care au reuşit să arendeze zeci de hectare de pădure şi să-şi ridice vile la marginea Chişinăului. În realitate, aceştia sunt doar un paravan pentru funcţionarii de rang înalt şi pentru deputaţii din Legislativ. Chiar sub nasul autorităţilor şi cu dosare pe masa Procuraturii, unii şmecheri îşi ridică ilegal vile în pădure. La Durleşti, dinspre şoseaua Balcani, de dimineaţă până seara târziu, muncitorii lucrează de zor la acoperişul unei cabane imense. Oficial, lucrările au fost stopate în luna
Pădurea de la Dănceni-Sociteni, „Ţiganca“ actualei guvernări
Dacă credeaţi că doar Vladimir Voronin are o slăbiciune pentru odihna în codrii Moldovei, vă înşelaţi. Demnitarii din actuala guvernare, aflată pe final de mandat, s-au inspirat de la liderul comunist şi s-au pricopsit cu loturi de pădure la doar cinci kilometri de Chişinău. Atunci când au venit la putere, liderii partidelor de la guvernare au promis că vor întoarce statului pădurea de la Trebujeni, raionul Orhei, arendată de familia Voronin în 2008. Nu s-au ţinut de cuvânt. Mai mult chiar, în ultimii ani, ministri, deputaţi, funcţionari publici, deopotrivă cu oameni de afaceri, au pus mâna pe toate pădurile din
Adevărul despre codrii Moldovei. Cum au devenit băieții deștepți proprietari de pădure la Durlești
În Moldova, pădurile se vând ca-n codru. Chiar în coasta Chişinăului, în locul copacilor răsar vile de lux, şi asta cu girul autorităţilor. Formal, afaceriştii obţin fâşii forestiere pentru dezvoltarea turismului, dar, de fapt, schema este folosită pentru a face bani frumoşi.
Debandada din codrii Moldovei nu are limite. Neregulile au început din momentul în care familia Voronin a avut ambiţia de a pune mâna pe mii de hectare de pădure și pentru care a fost făcută special o lege, în 2008. Portița legislativă spre fondul forestier al statului a trezit apetitul pentru astfel de proprietăţi şi altor demnitari şi
Avocatul copilului sau al firmelor de adopţii? Tamara Plămădeală, suspectată că a promovat înfierea cu încălcări a unui băieţel moldovean în Italia
Un băieţel suspectat că ar fi infectat cu HIV/SIDA urma să fie înfiat de un cuplu din Italia. Deşi avea la bază doar o bănuială, diagnosticul a fost utilizat ca paravan pentru adopţia peste hotare, promovată de Tamara Plămădeală, avocatul copilului.
Protagonistul acestei istorii, Vlăduţ (nume schimbat), nu are decât trei ani şi e prea mic ca să înţeleagă ce lupte înverşunate s-au dat pentru soarta lui. Băiatul din nordul ţării figurează într-un proces de judecată pe care avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului l-a intentat împotriva Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Ombudsmanul acuză autorităţile că tărăgănează adopţia lui
Articolul precedent la aceeaşi temă
Articolul următor la aceeaşi temă
Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.