Cernoziomul moldovenesc, vândut la felie

Autor: Mihaela Cibotaru

04/12/2023 9817

Aproximativ 15 la sută din terenurile arabile ale cetățenilor moldoveni nu le mai aparțin. Bucată cu bucată, acestea sunt cumpărate de cetățeni străini care, în lipsa unor pârghii legale, își asumă riscul să investească în agricultura din Republica Moldova apelând la firme locale sau persoane de încredere. În timp ce unii experți declară că ponderea capitalului străin pe sol moldovenesc n-are șanse să dea rădăcini, alții bat un semnal de alarmă și spun că în câțiva ani moldovenii s-ar putea transforma din stăpâni în argați la ei acasă. Există și o a treia voce care subliniază că cei care au bani să-i „planteze” în cernoziomul moldovenesc încearcă să evite o altă greblă ascuțită, și anume fărâmițarea excesivă a suprafețelor arabile. Pentru a-și consolida un teren, au de negociat nu numai eventuale tranzacții de vânzare/cumpărare, dar și de schimb. Iar de la tocmeală până în instanță e doar un mic pas.

Schimb... fără nimic în schimb

De mai mulți ani, un grup de proprietari de pământuri din raionul Briceni încearcă să-și întoarcă pământurile care... le aparțin. Oamenii dețin toate actele de proprietate pe pământ, se folosesc de acesta, au achitat impozitele în fiecare an, dar la un moment dat au aflat că aceleași loturi sunt înregistrate la Cadastru pe numele unei întreprinderi. Anii, trec, oamenii așteaptă o decizie definitivă privind dreptul de proprietate asupra pământului lor și își pun speranța în justiție, dar incertitudinea persistă atât timp cât Serviciul Cadastral nu le confirmă că ei sunt singurii proprietari. La începutul lunii iulie, întreprinderea, care susține că este proprietara loturilor de pământ, le-a adresat o scrisoare în care le cere să elibereze terenul. Mai mult, reprezentanții acesteia s-au adresat în judecată, astfel încercând să-i scoată de pe pământuri. Acum, oamenii riscă să rămână fără pământ. Unul dintre proprietarii de loturi a scris o sesizare pe Anticoruptie.md.

Valerii Jitari toată viața și-a asigurat traiul din prelucrarea pământului. Pe lângă grădina din jurul casei, el deținea și două cote de pământ în afara satului Mihăileni, unde locuiește, pe care voia să le dăruiască fiilor săi. Prin 2010, i s-a propus să-și vândă terenurile, dar așa cum nu a vrut, a primit o ofertă de schimb de cote cu o întreprindere, care avea loturi de pământ în aceeași zonă.

„Ei au mult pământ acolo și cotele noastre erau cumva printre ale lor și ne-au propus să facem schimb de cote, ca ei să-și poată uni pământurile”, spune Valerii Jitari. Tranzacțiile cu două cote pe care le deținea au fost făcute la sfârșitul anului 2010 și începutul anului 2011 și două loturi de pământ de cca 3 ha au fost înregistrate pe fiii săi. „Unul dintre fii era minor și am înregistrat așa, ca atunci când va împlini majoratul să fie al lui. Pământurile erau în paragină, noi le-am curățat și am început să semănăm pe ele. În fiecare an am achitat impozitele”, spune gospodarul.

Un singur teren... patru proprietari

„Prin 2015 sau 2016 la mine au venit de la Anticorupție de la Bălți, să mă întrebe dacă am documente pe pământ – le-am arătat actele, totul înregistrat la notar, totul legal”, spune omul. Atunci el a aflat că la Serviciul Cadastral cele două loturi de pământ sunt înregistrate pe o întreprindere și de atunci nu-și găsește liniștea. „Cum e posibil așa ceva? Este pământul nostru, dacă eu dețin documentele pe pământ din anul 2011, cum se poate că pământul a fost înregistrat pe altcineva fără ca eu să cunosc? Eu nu am vândut pământul și nici nu l-aș vinde vreodată. Eu nu fac afaceri cu loturi, eu mă hrănesc prelucrând pământul”, spune Valerii Jitari. În scurt timp, el a aflat că în aceeași situație mai sunt alte 3 persoane din sat, care nu au vrut să vândă loturile de pământ, dar au acceptat să facă schimb de loturi cu aceeași întreprindere.

Valerii Jitari spune că atunci registratoarea de la Oficiul Cadastral Teritorial Briceni, Djema Gojinețchi, a venit în Mihăileni și s-a întâlnit cu oamenii la Primărie și a recunoscut că ea a comis eroarea la introducerea datelor în Registrul electronic și le-a promis că va corecta această eroare, însă el așa și nu a avut certitudinea că subiectul s-a epuizat. Valerii Jitari a încercat să găsească pe cineva care să-l ajute, să-i spună care este calea legală pe care trebuie să meargă pentru a fi sigur că la pământul lui nu pretinde nimeni. „Am mers la un avocat din Briceni, dar el a ținut documentele și nu a făcut nimic, nu ne-a ajutat”, spune Valerii.

El a reușit să afle că, din momentul în care a cumpărat loturile de pământ, acestea au schimbat câțiva proprietari. Conform certificatului eliberat de Serviciul Cadastral, în 2011 lotul este înregistrat pe numele Jitari, în baza contractului de vânzare/cumpărare, vânzători fiind SRL „Mavicom-Nord”, care era în proces de insolvabilitate. În anul 2014, lotul este înregistrat pe SRL „Crown” din Edineț, în baza unei încheieri a executorului judecătoresc, peste doar 2 săptămâni, pe 18.12.2014, lotul a fost vândut către SRL „Eco-Mondial” din aceeași localitate, iar în noiembrie 2015, peste aproape un an, a fost iar vândut către întreprinderea „Girosol-Agro”. Peste 8 ani, în 2023, anume „Girosol-Agro”, a anunțat că este proprietara lotului de pământ.

O greșeală. De 5 ori.

Îngrozit de perspectiva de a-și pierde pământul, Valerii Jitari s-a adresat la procuratură. În 2018, el a primit răspuns de la Procuratura Anticorupție, oficiul Nord, care a stabilit că Djema Gojinețchi, „fiind persoană cu funcție de răspundere în cadrul OTC Briceni filiala ÎS „Cadastru” responsabilă de înregistrarea în Registrul bunurilor imobile” a săvârșit fapta de „înregistrare incorectă în registrul electronic al bunurilor imobile a terenurilor care în consecință au fost înstrăinate la alte persoane juridice, astfel cauzând daune materiale persoanelor vizate”. Ea ar fi aplicat parafa de înregistrare pe contractul prezentat de Jitari, însă în Registrul bunurilor imobile (formă electronică) a indicat ca proprietar SRL „Favoris-Grup”. Aceeași greșeală a fost comisă și în cazul celorlalți proprietari de loturi, când la înregistrarea drepturilor de proprietate, făcută în diferite perioade, drept proprietar în sistemul electronic a fost indicată aceeași întreprindere.

În 2015, când cei 5 proprietari de pământ s-au adresat cu cereri privind situația lor, Djema Gojinețchi a făcut corectări în registru, indicându-i pe ei ca proprietari ai loturilor, în locul întreprinderii indicate cu câțiva ani mai devreme. Procuratura notează că ea nu a fost sancționată disciplinar pentru înscrierea eronată a loturilor pe Crown, deoarece a expirat termenul de prescripție, prevăzut de Codul Muncii, însă i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară pentru modificarea neîntemeiată, în 2015, a „înscrierilor în filele stinse ale registrului bunurilor imobile”. „Conform art. 22 din Legea cadastrului bunurilor imobile, în varianta în vigoare în anul 2015, registrul pe fișier de hârtie prevala registrul în format electronic”, scrie în Ordonanța procuraturii. În urma cercetării, Procuratura a constatat că, prin acțiunile sale, registratorul OCT Briceni Gojinețchi Djema nu a încălcat prevederile Codului penal, ea nu a avut un interes unic, ci a săvârșit 5 fapte diferite, în perioade diferite și a încetat urmărirea penală în privința ei.

„Ea a greșit, dar noi cum rămânem? Acum iese că întreprinderea a rămas și cu loturile pe care le-am dat noi la schimb, dar și cu ale noastre, pentru care am documente?”, se întreabă confuz Valerii Jitari.

O altă vicitmă, aceeași schemă

Iulia Șerșun, în vârstă de 70 de ani, este în aceeași situație. „Am acceptat să facem schimb de loturi, iar acum trebuie să demonstrăm că pământul nostru este al nostru”, se plânge femeia, „Aceasta sunt eu și vedeți cum trăiesc, nu trăim bogat. Bogăția noastră este pământul. Soțul meu de zeci de ani este orb și toată gospodăria și pământurile le prelucrăm singuri – eu și feciorii”, spune femeia, care a trebuit să ia un credit pentru a putea achita serviciile avocatului.

În 2023, reprezentantul SRL „Girosol-Agro” a venit în satul Mihăileni pentru a-și delimita loturile de pământ. Atunci, povestește Valerii Jitari, și reprezentantul primăriei a venit la fața locului și au stopat executarea oricăror lucrări. Autoritatea locală confirmă că, de mai mulți ani, lotul de pământ este prelucrat de Jitari, care achită și impozitele pentru acesta.

„Cunoaștem că de mai mulți ani pământul aparține lui Jitari, dar nu știm cum a trecut pământul în alte mâini. Familia Jitari a avut mici loturi pe care le-au vândut și au cumpărat în schimb un teren integral, dar ce s-a întâmplat mai apoi nu cunoaștem”, spune Aurica Ceropita, responsabila de la Primăria Mihăileni. Ea menționează că până în acest an, întreprinderea care pretinde că este proprietar al lotului „nu s-a interesat de acest pământ și nu a întrebat unde este, doar în acest an a apărut”. Aurica Ceropita a mai adăugat că doar în ultimii trei ani, în luna ianuarie, Cadastru transmite primăriilor informații actualizare privind proprietarii pământurilor pe teritoriile administrate de acestea și administrațiile locale pot vedea dacă s-au produs careva schimbări.

„E dubios că mai multe persoane s-au pomenit în situație similară...”

Mai mulți specialiști cu care am discutat în procesul de investigare a materialului au spus că felul în care au derulat lucrurile ar indica asupra faptului că la mijloc ar fi o schemă, în urma căreia oamenii riscă să rămână fără pământ.

Igor Cristal, expertul Congresului Autorităților Locale din Moldova, consideră că lucrurile par să fie clare, în situația în care persoana deține actele pe pământ și poate demonstra dreptul de proprietate și, de mai mulți ani, se folosește nestingherit de acesta. El notează că e dubios că mai multe persoane s-au pomenit în situație similară, riscând să rămână fără proprietate, după ce au convenit să facă schimb de loturi cu întreprinderea. Totodată, el notează că tranzacția a fost făcută prin contract de vânzare-cumpărare și nu prin contract de schimb de bunuri, în care să fie indicate exact bunurile supuse schimbului. Expertul subliniază că proprietarii trebuie să dea dovadă de maximă diligență și responsabilitate în privința proprietății sale, inclusiv în tranzacțiile cu aceasta. „Nici statul, nici administrația locală, nu poate interveni în exercitarea dreptului de proprietate al persoanei, prespectiv ei îi aparține toată responsabilitatea”, subliniază expertul.

Compensații (ex)proprietarului pentru greșeala registratorului

Și Agenția Servicii Publice (ASP) recunoaște că la baza situației create cu cele cinci loturi de pământ din preajma satului Mihăileni este greșeala registratorului cadastral, care a înregistrat eronat bunurile după o întreprindere. Instituția a stabilit că dreptul de proprietate asupra acestora „a fost eronat înregistrat de către registrator după SRL „Crown”, în temeiul Încheierii executorului judecătoresc nr. 151-44/2014 din 03.12.2014, prin care s-a transmis creditorului SRL „Crown” în contul achitării datoriei, imobilele ce aparțin cu drept de proprietate debitorului SRL „Favoris Grup”. Ulterior, terenurile au fost înstrăinate consecutiv terțelor persoane, în temeiul actelor autentificate notarial”.

Autoritatea subliniază că persoanele interesate își pot recupera dreptul de proprietate și obține rectificarea registrului bunurilor imobile doar înaintând o acțiune în instanță. Totodată, dacă bunul imobil nu poate fi recuperat, persoana care a fost prejudiciată în urma unei „înscrieri sau modificării incorecte în registrul bunurilor imobile, săvîrșite cu vinovăție de către registrator, beneficiază de o compensație”, care se achită din Fondul de garanție, în temeiul unei hotărârii judecătorești.

Autoritățile au modificat periodic cadrul legislativ și normativ pentru a reglementa mai bine diverse aspecte ale domeniului funciar. Un șir de modificări adoptate în 2019 includ și obligativitatea autentificării contractelor de vânzare-cumpărare a pământului, excepție fiind terenurile agricole proprietate privată cu suprafața de până la 0,25 ha, încât și aici micii proprietari rămân mai puțin protejați.

La întrebarea privind numărul cazurilor în care loturile de pământuri sunt disputate de mai mulți proprietari, ASP spune că știe doar despre cele cinci loturi din Mihăileni, dar menționează că „înscrierile eronate se identifică fie în cazul unor adresări ale cetățenilor, fie în cazul unor verificări sporadice interne. Pe parcursul anului 2022, în cadrul verificărilor nu a au fost identificate asemenea cazuri”.

„Procuratura este organul care trebuie să cerceteze de ce o întreprindere se trezește peste noapte cu niște loturi de pământ scrise eronat pe numele ei...”

În situația în care persoana are un contract de vânzare cumpărare a loturilor de pământ, a prelucrat pământul din momentul procurării și a achitat toate impozitele pentru acesta, singurul detaliu diferit este înregistrarea făcută în sistemul electronic al Cadastru, însă „înregistrarea la Cadastru nu poate fi determinanta în dreptul de proprietate”, consideră expertul Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, juristul Sergiu Bozianu.

„Procuratura este organul care trebuie să cerceteze de ce o întreprindere se trezește peste noapte cu niște loturi de pământ scrise eronat pe numele ei – fapt recunoscut de Agenția Servicii Publice, dar ulterior le vinde. Cum întreprinderea putea să nu conteste faptul că pe ea s-au înregistrat anumite proprietăți, asupra cărora nu are acte?”.

Juristul consideră că, reieșind din informațiile de care dispunem, se poate presupune că la mijloc este o schemă, în rezultatul căreia oamenii au fost deposedați de bunurile lor. Lucrurile arată „prea perfect” pentru ca aceasta să fie o greșeală. Totodată, dacă lucrurile sunt lăsate așa cum sunt, se creează un pericol al precedentului, subliniază Bozianu.

Trei zile și... începutul războiului în instanță

La începutul lui iulie 2023, SRL „Girosol-Agro”, compania care figurează drept posesor al lotului de pământ asupra căruia deține documente de proprietate Valerii Jitari, îl acuză pe acesta de „deposedare ilegală” și creare de obstacole în folosirea lotului de pământ și i-a cerut să elibereze, în decurs de trei zile, pământurile sale.

Faptul că întreprinderea nu dă în arendă cele cinci loturi ar fi fost depistat în cadrul unei inventarieri a terenurilor companiei, la începutul anului 2023, ne-a comunicat inginerul cadastru al „Girosol-Agro”, Oleg Zabica. „Pe documente compania este proprietar de mai mult de cinci ani de zile, dar de facto, nu le deținea”, ne-a spus el, iar atunci când a încercat, la fața locului, să pună hotarele în teren, a fost avertizat că nu va fi lăsat să o facă, respectiv compania s-a adresat în judecată.

Disperați și confunzi, cei cinci proprietari de pământ s-au adresat din nou după asistența unui avocat. Avocatul Ghenadie Odobescu, care se ocupă de situația celor 5 proprietari de pământ, notează că în toate cazurile este aplicată aceeași schemă. „Omul cumpără pământul și în câțiva ani pământul se înregistrează pe o întreprindere, de pe întreprindere, prin vânzare-cumpărare, pământul trece pe altă firmă, iar a treia firmă îi spune omului să elibereze pământul”, constată avocatul. Atunci când avocatul a început a studia cazul celor cinci proprietari ai loturilor de pământ, încă două persoane, tot din satul Mihăileni, s-au adresat la el cu situații similare legate de loturile lor.

Pe 11 septembrie curent însă, Judecătoria Edineț a admis pretențiile srl-ului, iar cei cinci proprietari, alături de apărătorul lor, au în față o luptă grea în instanță.

Parcelarea excesivă, teren pentru... abuzuri

După destrămarea URSS, țăranii moldoveni au primit cote mici din pământurile care aparțineau cândva colhozurilor. Astfel, din aproape 400 de gospodării colective, care gestionau terenurile, ciornoziomul moldovenesc s-a pomenit împărțit în circa 2,7 milioane de parcele. Mulți deținători și-au vândut cotele, alții le dau în arendă liderilor din localități, iar unele loturi, odată înfloritoare și roditoare, sunt lăsate pur și simplu neprelucrate. Totuși, datele Biroului Național de Statistică arată că suprafețele terenurilor deținute de gospodăriile țărănești s-au redus de la 609,7 mii ha până la 586,9 mii hectare doar în perioada anilor 2019-2022. Și gospodăriile populației au pierdut în suprafețe de teren, în această perioadă - de la 335,9 la 331,8 mii ha. Totodată, datele acumulate arată reducerea ponderii suprafeței terenurilor agricole sub 10 ha în suprafața totală a terenurilor agricole deținute de gospodăriile țărănești – de la 73,6%, în 2019, la 65,3%, în 2022.

De altă parte, experții spun că agenții economici mari vor continuă să cumpere masiv pământuri arabile, inclusiv pentru faptul că prețul de achiziție este unul cât se poate de atractiv și va crește considerabil odată cu inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Totodată, asociațiile de fermieri avertizează că acest „comerț cu cernoziomul moldovenesc” ar putea fi un teren deschis pentru... speculanți.

Odată cu integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană (UE) în mod evident se vor schimba prețurile la terenuri agricole și acestea vor crește mult, așa cum s-a întâmplat și cu alte țări, inclusiv România, susține Alexandr Slusari, directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor.

„Prețul la terenuri agricole este într-o creștere lentă, iar după aderarea Moldovei la UE este inevitabil și normal că prețul va crește și mai mult și totul depinde de cum vor gestiona autoritățile această situație. Riscul major, despre care putem spune reieșind și din exemplul României, este cumpărarea terenurilor agricole în scop de speculații – pentru a le vinde în câțiva ani cu un preț mai mare”, spune expertul.

Alexandr Slusari susține că nu sunt informații oficiale despre suprafețele de terenuri care ar aparține cetățenilor străini, însă nu crede că aceștia ar fi foarte interesați de procurarea terenurilor în Republica Moldova.

„Pentru afaceri este nevoie de terenuri foarte mari, care acum pot fi procurate doar prin persoane interpuse, ceea ce este foarte riscant pentru investitorii străini. Cetățenii străini care vor să investească în Republica Moldova nu trebuie neapărat să procure terenuri, ei pot să le ia în arendă pentru 49 de ani și să-și dezvolte afaceri”, consideră expertul. Respectiv, în cazul în care legislația ar fi modificată și cetățenii străini ar putea procura terenuri în Moldova, aici se vor îndrepta nu investitorii, ci speculanții dornici ce a-și majora veniturile, punctează expertul.

Experții notează că prețul mediu pentru un hectar de teren arabil în Republica Moldova este mic, comparativ cu cel înregistrat în Uniunea Europeană, ceea ce poate prezenta o perspectivă de creștere a prețurilor și în Moldova, odată cu apropierea țării de spațiul comunitar.

În UE, în 2021, prețul unui hectar de teren arabil a variat de la un minim de 3 661 de euro în Croația până la 47 290 de euro în Luxemburg. Totodată, diferența de prețuri poate fi și mai mare, cum ar fi, de exemplu Țările de Jos, unde, în 2020, a fost înregistrat prețul mediu de 71 225 de euro pentru un hectar de teren arabil.

Potrivit unei analize a prețurilor terenurilor agricole, realizate anual de Agrobiznes.md, portal specializat pe domeniul agriculturii, un lot de pământ în Republica Moldova poate varia între minimul de 15 de mii de lei și 100 de mii de lei per hectar.

Anticorupție a discutat cu Tatiana Caraman, care a efectuat o analiză a prețurilor terenurilor agricole din cele trei regiuni ale Republicii Moldova. În condițiile în care informații oficiale privind prețul terenurilor agricole nu sunt sau sunt greu de obținut, jurnalista a discutat cu producătorii agricoli și i-a întrebat cu ce prețuri se operează atunci când se discută vânzarea terenurilor. „Am discutat cu mai mulți fermieri mijlocii, care au terenuri în jur de 1000 de hectare, din toate regiunile republicii și avem răspunsurile privind ofertele de preț de la ei”, spune jurnalista.

Ea a specificat că prețul poate varia în funcție de ofertele existente și este influențat de mai multe criterii precum bonitatea, amplasarea terenului, accesul la irigare, dacă a fost sau nu prelucrat, infrastructura, căile de acces.

Conform analizei în teren, în anul curent în raionul Briceni, în funcție de localitate, prețul unui hectar de teren agricol variază de la 60-100 de mii de lei moldovenești, cele mai mari prețuri fiind înregistrate în localități cum ar fi Larga.

În zona de nord, raionul Drochia, pentru o cotă de 1,25-1,3 hectare de pământ se solicită circa 60 de mii de lei. În raionul Soroca, prețul pentru o cotă este de circa 40-100 de mii de lei, iar cel mai mult costă terenul care are acces la irigare, ajungând și la peste 115 mii de lei pentru o cotă. Și în raionul Dondușeni, pentru o cotă de 1,2 ha de pământ se cere de la 60 de mii de lei până la 100 de mii de lei.

De la 30 de mii de lei până la 80 de mii de lei este costul unui ha de pământ din raionul Edineț, iar un producător agricol din satul Cupcini a menționat că în această localitate se solicită 70-80 de mii de lei pentru un hectar. Și la Glodeni prețul variază mult în funcție de bonitatea terenului și aspectele menționate anterior, astfel că o cotă (1,2-1,7 hectare de teren) poate fi cumpărată cu un preț ce variază de la 80 la 120 de mii de lei moldovenești.

La Hâncești, prețul per ha variază de la 40-50 de mii de lei, în timp ce la Căușeni un hectar costă de la 25-35 de mii de lei, deși unii fermieri au spus că în anumite zone prețul poate ajunge și până la 100 000 de lei per ha. Aneta Ganenco, președinta Asociației obștești „Pomușoarele Moldovei”, susține că în raioanele Rezina, Șoldănești, prețul pentru o cotă, care are 1,16-,26 ha, ajunge să coste 20-24 de mii de lei. Aceasta a mai adăugat că, în anul curent, prețul a mai crescut puțin și a ajuns la 25-26 de mii de lei pentru un ha.

În raionul Orhei, producătorii au spus că un hectar costă în jur de 100 de mii de lei. 60-80 de mii de lei este prețul unui hectar de teren agricol în raionul Leova, iar în satul Colonița din municipiul Chișinău un ha ajunge și la 15-100 de mii de Euro.

În Cahul, după cum am menționat producătorii agricoli, prețul unui hectar de teren agricol este de circa 15-20 de mii de lei, dar acesta variază în dependență de bonitate și amplasare, astfel că poate ajunge și până la 50 de mii de lei/ha.

O analiză similară realizată de Agrobiznes.md în 2021, constata că în zona de nord a țării, prețul pentru o cotă de teren agricol ajunge până la 70-80 de mii de lei (45-50 de mii de lei pe hectar).

În zona Dondușeni, Drochia prețul este de aproximativ 45 de mii de lei per hectar.

În raionul Briceni prețul unei cote de teren este de 60-80 de mii de lei (un hectar 40-53 de mii de lei). La Soroca prețul unui hectar de teren este de aproximativ 50-60 de mii de lei. Cele mai mari prețuri sunt oferite pentru terenurile amplasate în apropierea râului Nistru, acestea terenuri pot fi irigate, respectiv, se vând cu prețuri de până la 100-150 de mii de lei per hectar. În zona raionului Florești prețul unui hectar este de aproximativ 25-35 de mii de lei. Prețul unui hectar de teren agricol la Ialoveni variază de la 60 la 100 de mii de lei, însă vânzările sunt realizate rar după un an anevoios.

În raionul Telenești prețul oferit per cotă este de 80 de mii de lei (pentru o cotă echivalentă a aproximativ 2,2 hectare). Respectiv, prețul per hectar este de puțin peste 35 de mii de lei. În raionul Leova, terenul arabil se vinde cu prețul 15-25 de mii de lei. Terenurile pentru cultivarea viței de vie se vând cu 30-40 de mii de lei pe hectar.

În zona de sud (Basarabeasca, Comrat) se oferă prețul maxim de 20-30 de mii de lei per hectar. Totuși, odată cu creșterea prețului până la 30 de mii de lei, s-au redus tranzacțiile.

Grafica -CIJM

„Gajarea pământurilor este posibilă și, de facto, străinul este proprietarul acestui pământ...”

Legislația actuală a Republicii Moldova interzice cetățenilor străini să dețină în proprietate terenuri. Autoritățile nu dispun de statistici privind terenurile de pământ arabil deținute de străini, însă, potrivit unor date neoficiale de care dispune Asociația Investitorilor Străini, cca 15% din terenurile agricole ar fi în proprietatea cetățenilor străini.

În condițiile în care legea le-a închis ușa, terenurile sunt procurate de aceștia prin modalități legale, care ocolesc interdicția, acționând prin fondarea rețelelor de companii locale sau o pot face prin cetățeni moldoveni.

„Dacă un agent economic străin fondează o companie în Republica Moldova și această companie, fiind una locală, chiar dacă e cu capital integral străin, fondează o altă companie și aceasta, a treia companie, este un agent economic sută la sută moldovenesc, care are dreptul să cumpere pământ”, explica Alexander Koss, președintele asociației, într-un interviu, în 2019.

O altă modalitate prin care cetățenii străini interesați de terenurile moldovenești le pot procura, este să apeleze la cetățeni moldoveni, care să procure terenuri pe bani împrumutați de la străini.

„Pentru a garanta întoarcerea împrumutului, ei pun în gaj terenurile achiziționate. Gajarea pământurilor este posibilă și, de facto, străinul este proprietarul acestui pământ”, spunea omul de afaceri. Anticoruptie a solicitat opinia lui Alexander Koss privind afacerile cu pământ în Republica Moldova pentru cetățenii străini și va reveni cu date actualizate.

Potrivit Cadastrului funciar, Republica Moldova are cca 2 mln de hectare de terenuri agricole. Cel mai mare proprietar de pământ în Republica Moldova este statul, cu 236.278 de hectare și autoritățile publice locale, care dețin 33.120,49 de hectare. Totodată, cea mai mare parte din terenurile agricole – 746.437 de hectare sunt prelucrate de SRL-uri, care arendează cca 87% din aceste terenuri și doar 100 mii de terenuri le aparțin. Alte 378.887 de hectare sunt prelucrate de gospodării țărănești, o treime dintre care au terenuri de sub un hectar și 207.237 de hectare sunt prelucrate de persoanele fizice.

Investigația a fost realizată în cadrul Proiectului „Consolidarea unei rețele de jurnaliști de investigație în Republica Moldova și creșterea capacității acestora de a investiga cazurile de corupție”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice și Asociația Presei Independente, cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Guvernul Marii Britanii, și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Investigaţii din aceeaşi categorie:

„Incineratorul de animale” de la Criuleni, zonă de conflict între viitorii vecini

Unitatea de procesare a subproduselor de origine animală, numită în popor incineratorul de animale, pe care autoritățile urmează să o construiască la distanță de 1500 de metri de orașul Criuleni și la 10 metri de drumul public, trezește îngrijorări în ceea ce privește eventualele riscuri. Unii localnici și deținători de terenuri din proximitatea viitorului incinerator cer identificarea unui alt teren, dar și estimarea mai concretă și corectă a unor posibile efecte nedorite asupra calității aerului și solului. Neînțelegerile au ajuns în instanță, după ce un agricultor s-a plâns că terenurile pe care le deține și în care a investit
„Brânza fără brânză”: cum ajunge la masa cea mare a moldovenilor

Cantitatea de „brânză falsă” care ajunge în Republica Moldova este de ordinul miilor de tone. Fără zare de grăsimi din lapte, dar cu un aspect de brânză naturală, amestecurile din proteine și grăsimi sunt greu de detectat cu ochiul liber, respectiv dacă un comerciant nu are un comportament tocmai ortodox în raport cu cumpărătorii săi, cei din urmă ajung să pună în coș și pe masa cea de toate zilele a familiei alimente care dăunează grav sănătății. Deocamdată, nu există un cadru legal care ar interzice utilizarea „brânzei fără brânză”, iar cei care propun această alternativă nesănătoasă pot fi sancționați doar
„DULCE” ILEGALITATE

Zeci, sute sau, poate, mii de cofetari amatori din Republica Moldova (nu există statistici) vând deserturi produse în „laboratoarele” improvizate în bucătăria de acasă. Unii nici nu bănuiesc că desfășoară o activitate ilegală; mulți știu, dar preferă să riște sancțiuni decât să-și deschidă o afacere, iar alții spun că au încercat, dar s-au împiedicat de legislația neclară, procesul anevoios, rigorile exagerate și costurile mari. La rândul lor, autoritățile afirmă că susțin micii producători, dar prioritară e protecția consumatorului, așa că legea interzice comercializarea alimentelor produse fără autorizații și în condiții casnice. Totodată, promit că vor relaxa legislația, după modele
Eșecul programului național „Pământ”: cum fermierii luptă de zeci de ani pentru proprietățile lor

Peste 40 de fermieri din satul Chirsova mun. Comrat au avut de suferit de pe urma programului național „Pământ”. De 12 ani, familia Fucedji își revendică în instanță dreptul de a deține proprietatea atribuită în urma lichidării colhozului la care muncea. În prezent, imobilele pentru care sunt în desfășurare proceduri judiciare au fost vândute și aparțin altor persoane. Agenția Proprietății Publice (APP) afirmă că în toată Moldova au apărut probleme în timpul realizării programului „Pământ”, iar unele bunuri au rămas chiar fără stăpân, așa că acum e dificilă înregistrarea lor. Citiți în materialul Anticorupție și BAStv cum a fost
Viață de la zero: moldovencele evacuate din Gaza, în fața unui război pentru supraviețuire

În luna decembrie 2023 a fost finalizată o operațiune dificilă și periculoasă de evacuare a cetățenilor Republicii Moldova prinși în capcana de foc din Fâșia Gaza. Astfel, zece familii numeroase, în total 30 adulți și 26 de copii minori, s-au întors la locul lor de baștină, cu speranța că „acasă te ajută și pereții”. Aici s-au pomenit însă în fața unui alt război, de supraviețuire, pentru că mulți dintre ei nu au o locuință, iar lipsa banilor îi determină să ducă un trai la limita existenței. Doar două familii au primit până-n prezent plăți unice pentru copiii minori, în valoare de
CAMPANIILE POLITICE DE ÎMPĂDURIRE A REPUBLICII MOLDOVA

Dintre cele 145 de mii de hectare de teren, împădurite în ultimii 22 de ani, aproape jumătate arată mai rău ca înaintea campaniilor lansate de autorități. Zeci de mii de bețe uscate și pământuri pârloagă țin locul pădurilor iluzorii care, la diferite etape, făceau parte din „pachetul de promisiuni” al celor care voiau sau veneau la putere. Astfel, zeci de milioane de lei din banii publici au fost aruncate în bătaia vântului, pentru că nimeni nu și-a bătut capul de ceea ce urmează după multrâvnita fotografie cu puietul în mână. Copacii de pe terenul din Costuleni, Ungheni, de exemplu,
Mașinăria de propagandă a lui Putin din „presa” românească

Propagandă. Dezinformare. Teorii ale conspirației. O adevărată armată de „jurnaliști”, de „experți”, de comentatori obscuri prezentanți drept „personalități”, persoane reale sau pur și simplu personaje fabricate cap-coadă, bombardează spațiul online românesc cu informații care servesc din plin intereselor Federației Ruse. Mașinăria de propagandă este alimentată de o serie de site-uri care se autointitulează, multe dintre ele, drept „de presă”, ba chiar de „presă liberă”, în condițiile în care informațiile sunt fie prezentate trunchiat, fie sunt false cu totul, astfel încât mesajele urmează până la virgulă agenda Kremlinului. Câteva exemple de site-uri care fac parte din această rețea de propagandă a Rusiei,
„Operațiunea specială” a lui Vladimir

● Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, Vladimir, participă activ la adoptarea deciziilor Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse cu privire la planurile Kremlinului în regiunile ucrainene ocupate și anexate de Federația Rusă. ● Conducătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova cochetează de 30 de ani cu regimul separatist de la Tiraspol și a binecuvântat decorarea unui preot militar al unei organizații paramilitare de cazaci care au luptat împotriva independenței Republicii Moldova în Războiul de pe Nistru. Deși și-a manifestat îngrijorarea față de intenția Patriarhiei Moscovei de a absorbi Mitropolia Moldovei în așa-numita „Lume Rusă”, mitropolitul Vladimir participă activ, în calitate de membru permanent din
Cum nu/a ajuns în stradă Societatea de Cruce Roşie din Moldova

Societatea de Cruce Roșie din Moldova a acționat în judecată instituțiile statului după aproape treizeci de ani în care încearcă (uneori mai vocal, alteori mai anemic) să convingă autoritățile că ar fi în drept să intre în posesia spațiului în care își desfășoară activitatea din anul 1977, în baza unui contract de investiții. Este vorba despre aproximativ 900 de metri pătrați din sediul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), situat pe strada Gheorghe Asachi din capitală. Conflictul a trecut din faza demersurilor în cea a confruntărilor în instanță, după ce administrația ANSP a solicitat eliberarea spațiilor, așa cum edificiul intra
ECOCID în Ucraina: Bomba cu ceas pentru Moldova

Ecocidul care se întâmplă în Ucraina, generat de războiul de agresiune din partea Rusiei, care durează de aproape doi ani, are repercusiuni și pentru țările vecine, Moldova și România fiind primele afectate. Planurile lui Putin nu se opresc la distrugerea infrastructurii și a punctelor industriale strategice din Ucraina, ci se țintește în mod deliberat în tot ce ține de mediu: sol, apă, ecosisteme. Apa, aerul, solul au înregistrat în anumite perioade concentrații sporite de agenți impurificatori. Animale și păsări au migrat din Ucraina către statele vecine, fugind din calea focului și a exploziilor. Ecologiștii spun că războiul asupra mediului
Investigațiile jurnalistice ale anului 2023: scheme, reacții și impact

Scheme de corupție, gestionarea frauduloasă a banilor publici, probleme de integritate în serviciul public și în Justiție, dar și războiul hibrid – cum funcționează propaganda rusă și dezinformarea, păpușarii și pionii din schemele de finanțare – acestea au fost temele dominante ale anchetelor de presă pe care le-a realizat în 2023 echipa Centrului de Investigații Jurnalistice în colaborare cu jurnaliști de la alte medii de informație din Moldova, dar și din alte țări între care Ucraina, Georgia și Armenia, cu care s-a lucrat la subiecte transfrontaliere. 60 de anchete jurnalistice au fost realizate în anul 2023, fiind publicate pe site-urile
Ucrainenii, de la statutul de refugiați la cel de contribuabili

De la începutul invaziei ruse, peste două sute de antreprenori ucraineni cu statut de refugiați și-au înregistrat companii în Republica Moldova, în special în comerț și tehnologiile informaționale, ceea ce a generat noi locuri de muncă, dar și surse financiare vărsate în vistieria publică. Astfel, peste 300 de milioane de dolari au intrat pe piața valutară prin intermediul refugiaților ucraineni, bugetul de stat primind totodată 1,8 miliarde de lei din partea vecinilor noștri apropiați, nevoiți să-și părăsească сasele. Deși partea leului provine deocamdată din plata taxelor și serviciilor, experții în economie au prognoze optimiste privind viitorul marilor investiții ucrainene, alături de micile afaceri care
„Tabla de șah” a propagandei rusești în Republica Moldova, Georgia și Armenia: regi, regine și pioni

Politicienii moldoveni apropiați Kremlinului și-au adaptat mesajele publice în funcție de evoluția evenimentelor din regiune. Dacă la începutul războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina, figurile de pe tabla de șah a Moscovei la Chișinău inoculau metodic ideea așa-numitei operațiuni militare a lui Vladimir Putin, în ultima perioadă narativul acestora a deviat spre... avantajele economice și sociale pe care le poate asigura o apropiere de Rusia. Schimbarea tactică este generată și de interesul tot mai crescut pentru integrarea europeană, exprimat la unison atât de autorități, cât și de simplii cetățeni. Sondajul realizat de National Democratic Institute (NDI), datele căruia
ECOCID: Animalele și păsările din Europa, ținta criminalilor de război ruși

Cel puțin 50.000 de cetacee din Marea Neagră au murit în 2022 în Ucraina, România și Bulgaria, în urma crimelor de război comise de agresorul rus, afirmă experții. Câteva cercetări efectuate de specialiști în domeniu arată că numărul delfinilor morți a ajuns la circa 1000. Părere exprimată și de profesorul Bayram Ozturk din Turcia: „Sunt multe ipoteze, cifra totală variază de la 10.000 la 50.000, dar există temei științific pentru a afirma că de la începutul războiului au murit aproape 1000 de delfini.” Prima parte a investigației pote fi citită aici. Primele luni de război la scară largă Primele animale moarte au apărut
Războiul lui Putin împotriva naturii în Ucraina: Bombă ecologică cu ceas pentru Europa

Putin duce un dublu război în Ucraina – unul împotriva poporului ucrainean și altul, la fel de crud și perfid, împotriva naturii. Zilnic apar noutăți triste despre faptul că militarii ruși distrug mediul înconjurător din Ucraina folosind arme extrem de toxice. În unele orașe bombardate mai intens nivelul de poluare a aerului și solului a atins niveluri critice. Este clar că războiul va avea consecințe grave, adânci și de durată asupra calității aerului, solului și apei din Ucraina. De la începutul agresiunii ruse în Ucraina, ecologiștii și activiștii care monitorizează impactul acțiunilor militare asupra naturii au raportat peste 2.900
ORFANI DE ȚARĂ

Cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, aduși „la sapă de lemn” de regimul separatist de la Tiraspol, nu beneficiază de protecție socială din partea Chișinăului. Ei nu se încadrează în nicio categorie de vulnerabilitate stipulată în legislația Republicii Moldova. Bătrâni cu pensii de sub limita de existență, familii numeroase sau victime ale torturii regimului separatist, cu toții sunt lăsați fie la mila lui Dumnezeu, fiepe mâna Tiraspolului. Domiciliul în stânga Nistrului îi descalifică automat de la protecție socială din partea autorităților constituționale. Însuși Chișinăul recunoaște acest lucru, prin motive obiective, potrivit lor, dar mai puțin pertinente pentru victimele circumstanțelor.
Mesager, 10: o nouă adresă pe harta bunurilor statului „donate” de funcționarii publici

Din unic proprietar al unei clădiri din strada Mesager, 10, din capitală, statul a ajuns să dețină nici 3 la sută. Totul, după ce edificiul, împreună cu terenul de 0,35 ha, a fost practic „dăruit” firmei Valina Logistic de către fostul director al CRIS Registru, Sergiu Răilean. Într-un timp record, srl-ul a transformat cei 90 de metri pătrați primiți în locațiune în peste 2000, construind mai multe edificii. După ce a finalizat șantierul, firma și-a adjudecat în instanță dreptul de a înregistra noile proprietăți, mai ales că o prevedere a contractului descria clar o astfel de perspectivă. Totodată, utilizând un spațiu de mii de metri
Moștenirea lui Renato Usatîi. Casa de milioane pe care o revendică în Chișinău

Administrația Chișinăului este pe cale să „piardă” în instanță o clădire de aproape 500 de metri pătrați. Deși este într-o stare dezolantă, aceasta pare înconjurată de un câmp magnetic puternic și asta pentru că se află chiar în buricul târgului, acolo unde fiecare metru pătrat de pământ este la mare căutare. Modesta casă cu un etaj, din strada Maria Cebotari, a fost primită drept moștenire de Renato Usatîi de la formațiunea pe ruinele căreia și-a constituit propriul partid și care deținea la acea vreme un contract de locațiune. Deși urma să fie transformat în sediu de partid, imobilul nu a mai
Canicula ante-electorală din Chișinău

Cu aproape trei luni înainte de scrutinul local, candidații desemnați de partide pentru funcția multrâvnită de primar al municipiului Chișinău s-au avântat în lupta electorală. Chiar dacă agitația nu este permisă în această perioadă, toate mijloacele sunt bune pentru a atrage viitorii votanți. Actualul primar, Ion Ceban, care aspiră la un nou mandat, uzează din plin de resursele admnistrative și își promovează proiectele în instituțiile subordonate, pe facturile emise cetăţenilor sau chiar... în spitale. Imaginea candidatului PAS, Lilian Carp, este parte a campaniei de raportare a rezultatelor formațiunii, la doi ani de guvernare. Astfel că, în corturile instalate în
Meta și mega-jocurile propagandistice pe facebook

Zilnic, pe facebook, sute de mii de persoane din Republica Moldova sunt asaltate de mesaje promovate cu bani. De obicei, acestea reprezintă chemări directe la proteste sau acțiuni de blam împotriva guvernării pro-occidentale sau a președintei Maia Sandu. Unele postări sunt eliminate doar după ce compania americană Meta, care deține rețeaua de socializare, este sesizată în acest sens. Dar procesul durează, așa că informațiile reușesc să ajungă la foarte mulți oameni. În majoritatea cazurilor însă, breșa prin care se strecoară cu succes agenții destabilizării este de ordin tehnic, și anume problemele în moderarea conținutului în alte limbi decât engleza.
Pactul Tăcerii. De ce se tem de represalii preoții Mitropoliei Moldovei

Biserica Ortodoxă din Moldova, subordonată trup și suflet Bisericii Ortodoxe Ruse, rămâne puternic influențată de directivele venite de la Moscova. Mai mult, pe Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kirill, declarat oficial în mai multe țări „agent al dezinformării și propagandei ruse”, îl leagă o prietenie de ani buni cu mitropolitul Vladimir. Ultimul a primit și un semn al acestei amiciții, Ordinul Patriarhal „Cuviosul Serafim de Sarov” de gradul I, pentru consolidarea societății moldovenești în jurul valorilor ortodoxe, la câteva luni de la declanșarea războiului în Ucraina. În situația în care ucrainenii îi scot din biserici și îi urmăresc penal
Milioane pentru lichidatorii „ЖЭК”-urilor

Ieri scriam despre cum ÎMGFL-urile din Chișinău au intrat în faliment în 2016-2017, în baza unei datorii fantomă, care nu are legătură cu primăria, însă a fost solicitată la acea vreme de către Veaceslav Eni, ex-director general al „Termoelectrica”. Precizăm că toate sursele din diferite instituții ale statului sau municipale, cu care am discutat realizând acest material, cu excepția lui Eni și a lichidatorilor ÎMGFL-urilor, își arată indignarea în legătură cu salariile uriașe pe care le ridică cei din urmă. Jurnal.md a aflat câți bani primesc lichidatorii, dar și cum povestea leului, achitat de chișinăuieni pentru deservirea blocurilor, ar putea
POVESTEA UNUI LEU sau Cum se câștigă milioane din ЖЭК-urile falite

Oricine a locuit în Moldova sovietică a cunoscut cuvântul „ЖЭК”. Așa se numeau odinioară actualele întreprinderi municipale de gestionare a fondului locativ sau, pe scurt, ÎMGFL-urile. Astăzi, multă lume nu prea înțelege rostul acestor întreprinderi, dar ele continuă să activeze, deși, conform legii, ar fi trebuit să dispară încă acum patru ani. Cercetând acest subiect, am aflat că povestea respectivă a început în timpul guvernării PD și că supraviețuirea ЖЭК-urilor din capitală, care o duc de azi pe mâine, ar aduce beneficii enorme cel puțin la șase persoane, trei dintre care sunt înrudite între ele. Cum s-a ajuns la
„Al doilea război” al veteranilor conflictului armat de pe Nistru

Peste 6 mii de veterani, dintre care mai mult de 4 mii de participanți ai războiului de apărare a integrității Republicii Moldova, practic nu există. Aceștia nu primesc alocații de la stat și nu figurează ca veterani cu acte în regulă. Asta, după ce, în anul 2018, a fost adoptată Hotărârea nr. 182/2018 cu privire la legitimațiile veteranilor de război. Ultimii au fost obligați să-și reperfecteze legitimațiile. În acest fel, spuneau autoritățile, urmau să fie identificați veteranii de război care au primit statutul pe merit, dar și să fie scoși din liste eventualii profitori. Totuși, „împușcătura de control” a lovit și în cei
INTERLOPI ȘI... FILANTROPI

Orașul Bălți, 15 mai, restaurantul Oscar. Este localul de fițe pe care l-au ales fostul ministru de Interne, Pavel Voicu, și activistul Maxim Moroșan pentru a marca Ziua Familiei. Ultimul, ca de obicei, a fost înconjurat de echipa sa, împreună cu care desfășoară acțiuni pe care le numește de caritate. Orașul Călărași, 20 mai. Fie că e vorba de suportul acordat sportivilor, copiilor sau veteranilor, există semne clare că sub umbrela „binelui universal” sunt camuflate campanii cu puternică tentă ideologică, începând de la promovarea panglicii „Sfântul Gheorghe” și încheind cu mesaje denigratoare în adresa celor care pledează pentru apropierea
PREOȚI FĂRĂ „VIZĂ DE REȘEDINȚĂ”

Curtea de Apel Chișinău a anulat două contracte semnate între Ministerul Culturii și Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove pentru dreptul de protecție și folosință asupra edificiilor de cult înscrise în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Totuși, nu se poate spune AMIN, pentru că instanța supremă a dispus de două ori rejudecarea cauzei în care Mitropolia Basarabiei luptă pentru egalitatea de șanse atunci când se decide cui îi revine un lăcaș sfânt. Asta, în situația în care practic 90 la sută din edificiile de cult sunt în gestiunea Mitropoliei Moldovei. Între timp, în comuna Dereneu, raionul Călărași, o parte din săteni luptă
Pacea nu este de genul masculin

Ziua internațională a forțelor ONU de menținere a păcii este marcată, anual, pe data de 29 mai. Prima misiune ONU de menținere a păcii a fost înființată în anul 1948, când Consiliul de Securitate a autorizat pentru prima dată plasarea unui număr mic de observatori militari ONU în Orientul Mijlociu pentru a forma Organizația Națiunilor Unite de Supraveghere a Armistițiului (UNTSO) care urma să monitorizeze Acordul de armistițiu dintre Israel și vecinii săi arabi. De atunci, peste 2 milioane de femei și bărbați din 125 de țări au servit în peste 70 de operațiuni de menținere a păcii ale ONU, ajutând
Blocul „milei” de la Călărași. De ce profesorii riscă să fie evacuați din apartamentele oferite de stat

Au primit spațiu locativ, dar nu au nicio certitudine că vor deveni proprietari cu acte în regulă. Este lecția amară a opt angajați ai Școlii Profesionale din orașul Călărași, care riscă să se pomenească în stradă, la distanță de nouă ani din momentul în care guvernarea democrată le-a înmânat cu fast cheile de la multrâvnitele apartamente. Profesorii s-au trezit peste noapte „neelegibili” și în imposibilitatea de a-și legaliza casele. Situația lor incertă a fost semnalată de Curtea de Conturi și de finanțatori, care au cerut la unison de la administrația raionului identificarea unei soluții. În timp ce autoritățile locale declară că încă de
„Spălătoria de creieri” a Găgăuziei: cine protejează canalele rusești de propagandă

În Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova, operatorii de televiziune prin cablu retransmit nestingherit posturi TV rusești, care difuzează emisiuni politice și știri de propagandă agresivă. Asta, deși din martie 2022, programele ce incită la ură, război și discriminare au fost INTERZISE, mai întâi prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale, iar ulterior printr-o lege, votată de Parlament în iunie, anul trecut. Atât distribuitorii tv, cât și funcționarii autonomiei, sfidează reglementările naționale, iar dacă sunt prinși pe picior greșit, invocă „specificul” local. Între timp, locuitorii din UTA Gagauz Yeri sunt zilnic asaltați de propagandiștii Kremlinului, care promovează deschis războiul și supremația rusă din... televizoarele lor de
BAȘCANIADA

La un an de la invazia Ucrainei, locuitorilor autonomiei găgăuze, deși se pronunță clar împotriva oricărei agresiuni, le vine greu să recunoască faptul că agresorul este însăși Federația Rusă. „Lumea rusă” a avut și are încă o influență puternică în regiune, iar majoritatea liderilor de opinie și politici nu-și ascund „legăturile periculoase” cu administrația de la Kremlin. Rusia apare ca un garant al binelui social și al viitorului sigur și în retorica aspiranților la fotoliul de bașcan. Opt la număr și aparent cu viziuni diferite, aceștia sunt pe aceeași undă atunci când e vorba despre relațiile autonomiei cu Federația Rusă. Și
„Matrioștele” propagandei ruse în Republica Moldova: păpuși și păpușari

Peste un miliard de ruble rusești, doar din surse oficiale, sunt cheltuite anual de Federația Rusă pentru activitățile Fundației „Russkii mir”, un veritabil centru de comandă pentru rețeaua de organizații-fiice din toată lumea, inclusiv Republica Moldova. În lista fondatorilor organizației non-profit, susținută din bugetul federal, dar și din donații ținute în secret, se regăsesc personaje dedicate propagandei rusești, dar și funcționari de rang înalt care, la diferite etape, și-au îndeplinit rolul de agenți activi ai intereselor ruse în spațiul moldovenesc. Prin intermediul centrelor de știință și cultură deschise la Comrat, Tiraspol, Bălți, dar și în capitală, „lumea rusă” mimează
TELEVIZIUNILE „CU NOUĂ VIEȚI” ALE PARTIDULUI ȘOR ȘI PSRM

Trei dintre cele șase televiziuni cu licențele suspendate de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) pentru lipsa unei informări corecte despre evenimentele naționale, dar și războiul din Ucraina, au migrat pe frecvențele altor posturi tv, cu tot cu echipele lor și, respectiv, cu politica editorială pentru care au fost taxate. Patronii și-au deschis cu mărinimie conturile și au finanțat pe larg promovarea noilor locații și identități, reclame în acest sens fiind publicate chiar pe facturile pentru serviciile comunale. Astfel, NTV Moldova s-a mutat pe EXCLUSIV TV, RTR Moldova – pe Cinema 1, iar TV6 – pe ORIZONT TV. Și portalul
Maternitatea care naște… pierderi: șantaj și epurări de cadre la Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”

Administrația uneia dintre cele mai mari maternități din țară taie din orele de muncă ale medicilor pentru a acoperi „gaura neagră” din bugetul instituției, de milioane de lei. Totodată, peste 50 de angajați nu au avut altă alternativă decât să plece în concedii, unii dintre ei chiar din cont propriu. O parte din cei expulzați „din circuit” evită să-și descopere identitatea, deoarece, spun ei, sunt supuși unui pressing continuu și se tem să nu provoace mânia angajatorului. Alții declară că au fost puși pe stop pentru faptul că au făcut parte din echipa fostului manager al instituției, dat afară
RĂZBOIUL DE DUPĂ RĂZBOI: GEORGIA ȘI MOLDOVA

Georgia și Moldova au în comun nu numai ospitalitatea și vinul bun, dar și răni adânci brăzdate în istoria ultimului sfert de veac. Două războaie în Georgia și unul în Moldova, susținute de Federația Rusă, au dezbinat teritorii, au frânt destine omenești, au despărțit familii și au învrăjbit oameni. După războaiele teribile au apărut entități autoproclamate: Abhazia și Osetia de Sud în Georgia și Transnistria în Moldova. Toate trei republici separatiste continuă să fie susținute, prin scheme dubioase de Federația Rusă, dar și prin propagandă și deziformare, o mașinărie puternică, alimentată de la Moscova. O echipă de jurnaliști din Georgia
Zece investigații cu impact, realizate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice în 2022

Investigarea schemelor de corupție, delapidare a banilor publici, trafic de influență și încălcarea drepturilor omului au fost prioritățile și pe parcursul anului 2022 pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice și a portalului www.anticoruptie.md. Unele investigații au avut impact, procurorii pornind câteva dosare penale, altele, deși deconspirau scheme și interese private asupra banilor publicii or încălcarea gravă a unor drepturi, au trecut neobservate de autorități. În lipsa reacțiilor din partea organelor de drept, au reacționat cei implicați în scheme, cărora echipa de jurnaliști a îndrăznit să le tulbure liniștea. Unii ne-au acționat în judecată, alții au depus plângeri la poliție, care pe lângă faptul
На чужбине. Истории украинок, бежавших от войны

10,5 млн — столько человек были вынужденно перемещены в пределах Украины или за границу только за месяц после начала полномасштабной войны, развязанной Россией в этой стране 24 февраля 2022 года. По состоянию на ноябрь того же года ООН зафиксировала более 15,8 млн случаев пересечения границ Украины. В ноябре в Европе было зарегистрировано 7,9 млн вынужденных переселенцев из Украины. При этом Молдова приняла самое большое число переселенцев из соседней страны по отношению к собственному населению – 570 тысяч человек, около 80 тысяч из которых остались здесь. Ситуация с украинскими переселенцами в Армении сильно отличается от той, которая сложилась в странах ЕС или
CU MAMA ȘI TATA, LA (NE)EGALITATE

Drepturile egale între femei și bărbați, mai ales în ceea ce privește creșterea și educarea copiilor, au devenit o piatră de încercare pentru țările post-sovietice. Forțați în mare măsură de partenerii externi să acționeze, legiuitorii din Republica Moldova, Ucraina și Armenia impun reguli bazate pe principii și standarde ale lumii civilizate. Astfel, tații s-au văzut în fața unei provocări noi - concediul de îngrijire a copiilor, pe care și-l pot adjudeca în rând cu mamele. Totuși, din cauza unor stereotipuri adânc implantate, aceste „inovații sociale” nu se bucură de mare popularitate. Dacă în Republica Moldova și Ucraina numărul bărbaților
Femeile rome refugiate din Ucraina, cum sunt discriminate în Moldova

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, a primit de la începutul războiului din Ucraina peste jumătate de milion de refugiați din statul vecin. Toți s-au mobilizat să-i ajute pe cei care au fugit din calea războiului. Guvernul, organizațiile neguvernamentale și locuitorii continuă să ofere sprijin, însă bunăvoința nu este la fel pentru toți refugiații din Ucraina, fiind exprimată și o atitudine preconcepută. Investigația noastră a scos la iveală faptul că cele mai discriminate sunt femeile rome, venite în Moldova după declanșarea războiului. Problema acestora este lipsa actelor necesare pentru a pleca mai departe. Nu este clar
Egalitatea de gen în sport: cât de sensibile la gen sunt bugetele școlilor sportive din municipiul Bălți

Sportul nu mai este demult un domeniu practicat doar de bărbați. În ultimii ani, tot mai multe femei s-au ambiționat să obțină performanțe sportive la probe care erau greu de imaginat că se vor feminiza vreodată. Astăzi, e ceva normal să vezi un meci de fotbal excelent între echipele de doamne sau o luptă aprigă între femei pe ringul de box. Totuși promovarea egalității de gen în sportul moldovenesc rămâne o problemă. De exemplu, în lista lotului național pentru anul 2022, la stiluri populare precum înotul, șahul sau fotbalul vedem mai mulți bărbați. Sunt puține fete și în școlile
MINUS ZECE ÎNTR-UN AN

Din an în an, în urma unor decizii tacite, școlile din Republica Moldova rămân tot mai puține. În mare parte motivate de numărul mic de elevi, dar și de optimizarea cheltuielilor, aceste hotărâri nu sunt prea mediatizate, iar o statistică oficială nu există. Se întâmplă și din cauza unor „reacții adverse”, care aproape întotdeauna au apărut, chiar dacă argumentele în favoarea acestei „terapii dure” erau obiective. Subiectul optimizării școlilor a fost folosit de-a lungul timpului ca pretext pentru bătăliile politice, dar și pentru lansarea unor promisiuni electorale populiste. Emblematic este moratoriul din anul 2017 impus de fostul lider PDM,
MAMELE - discriminate la angajare și lăsate în sărăcie la bătrânețe

Egale în drepturi, dar totuși discriminate și umilite atunci când sunt în căutarea unui job sau au ajuns în momentul în care le este calculată pensia. Deși nu este un fenomen generalizat, angajarea rămâne în Republica Moldova un teren plin de abuzuri și obstacole pentru femei. Împovărate și de grija familiei, având copii mici, acestea sunt nevoite să accepte joburi mai puțin plătite doar pentru a-și asigura un minim venit. Greul vine mai ales la vârsta de pre-pensionare, atunci când angajatorii ori renunță la serviciile lor, ori le trec în funcții ierarhic inferioare și, respectiv, cu o retribuire a
Femeia în beretă albastră

„A simțit, cum țeava unei arme i-a atins corpul. A urmărit cu ochii cum mai multe automate au fost îndreptate spre ea și colegii ei în căști albastre. Zeci de automate. Erau înconjurați de o groază de rebeli înarmați. Erau mulți. Foarte mulți. Și tare furioși. Strigau, înjurau, amenințau” - sunt crâmpeie din trăirile unei ofițere din Armata Națională a Moldovei, aflată în misiune de pacificare în trupele ONU. În misiunile internaționale femeile sunt la egal cu bărbarții, dar ca să reușească ele trebuie să fie de două ori mai bune decât colegii lor. Ele trebuie să combată stereotipuri, să
Strigăte, discriminare și sexism în fotbal – abuz sau metodă de a „căli” sportivii

Doi copii - Vasile și Ion, se ceartă pe terenul de fotbal, din cauză că primul a ratat ocazia de a înscrie un gol. Ion îl învinovățește pentru eșec și-l împinge… Andrei plânge din cauză că echipa lui a pierdut meciul, iar antrenorul strigă către el: „Nu plânge, că nu ești muiere”… Ana se antrenează pe teren, băieții din jur râd de ea, îi spun că fotbalul nu este un sport pentru fete și că ea va avea picioarele strâmbe. Sunt cazuri reale care se întâmplă la lecțiile de educație fizică sau la antrenamente, pe terenul de fotbal al liceului,
ZÎMBRENI via CHIȘINĂU: DE CE PRIMARII SE RĂZVRĂTESC ÎMPOTRIVA CONSILIILOR RAIONALE

Anual, aproximativ 4 miliarde de lei sunt cheltuite doar pentru retribuirea muncii personalului consiliilor raionale. Autoritățile publice locale de nivelul I spun că, de fapt, consiliile raionale au devenit un lux în perioada de criză pe care o traversează Republica Moldova și că nici banii nu se împart pe principii tocmai ortodoxe. Nemulțumirea edililor locali izbucnește pe ici-colo în adevărate acte de nesupunere. Șase localități din raionul Ialoveni, de exemplu, vor să iasă din componența raionului și să se alipească municipiului Chișinău. De altă parte, soluțiile rămân pe regim stanby. În timp ce autoritățile declară că evaluează starea de lucruri,
„AFACERI UNSUROASE” CU ULEI DE PALMIER

Folosit inițial în calitate de lubrifiant pentru echipamente industriale, uleiul de palmier a ajuns pe neobservate chiar în capul mesei noastre cea de toate zilele. Secretul acestei popularități fără precedent se ascunde în prețul său mic care, respectiv, micșorează și cheltuielile de producție. Totuși, institute întregi de cercetare au descoperit că uleiul de palmier, în special cel hidrogenat, e pericol real în fiecare îmbucătură, deoarece poate provoca boli cardiovasculare grave și chiar cancer. Unele țări, mai avansate și mai prudente în ceea ce privește sănătatea populației, au limitat drastic utilizarea acestui produs și chiar i-au impus pe producători să
VIDEO // Dreptul la muncă pentru femeile refugiate din Ucraina: între istorii de succes și speranțe ratate

De la declanșarea războiului din Ucraina, Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați raportat la numărul populației. Majoritatea celor care au găsit refugiu sunt femei și copii. Pentru a se întreține și a-și crește copiii, multe dintre refugiate ar vrea să-și găsească un loc de muncă. Deși autoritățile au adoptat o serie de măsuri menite să asigure accesul la piața forței de muncă, numărul femeilor refugiate care au reușit să se angajeze este destul de mic. Experții afirmă că, de multe ori, dreptul la angajare există doar pe hârtie. De mai bine de două luni, Republica Moldova
„NO ROMA, NO PROBLEMS!?”

Le-au etichetat, bruscat verbal și agresat fizic. Două femei rome acuză polițiștii din Glodeni de abuz și povestesc cum oamenii legii le-ar fi organizat percheziții ilegale la domiciliu, speriindu-le copiii. Comunitatea romă le susține la fiecare etapă, și asta pentru că puțini romi au curajul să înfrunte sistemul și să-și apere drepturile. Deși polițiștii nu-și recunosc vina și spun că femeile au fost agresive, acestea pot bifa prima reușită - Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a constatat în cazul lor elementele de discriminare. Acest caz nu este însă singular, în Republica Moldova anual 1 din
REVOLUȚIA DE GEN

Prăbușirea Uniunii Sovietice, un imperiu cu o construcție ideologică rigidă, a însemnat pentru republicile post-sovietice o veritabilă „gură de aer curat” și, deopotrivă, un start râvnit pentru ca să-și poată construi propriul sistem de valori. Deja suverane, dar conectate mai strâns la principiile lumii deschise, țările din componența fostei uniuni încearcă, de multe ori timid și tardiv, să combată practicile vicioase și stereotipurile din trecut. Nu întotdeauna le reușește însă. Femeile continuă să se confrunte cu dificultăți dacă decid să-și aleagă profesii sau meserii considerate „bărbătești”, iar dacă ajung să lucreze cot la cot cu bărbații, pot vor avea
Femeile şi copiii romi – „forţă de muncă” pentru afacerea cu cerşetori din Odesa

Femeile de etnie romă din Republica Moldova şi copiii lor reprezintă o sursă de cadre pentru organizatorii reţelelor de cerşetori atât din ţară cât şi de peste hotare. Cerşetoare de etnie romă pot fi întâlnite peste tot: în statele UE, precum şi statele postsovietice. O destinaţie preferată a traficanţilor şi celor care practică benevol cerşetoria este Odesa, în special regiunea portuară, unde există un flux continuu de potenţiali donatori. O altă locaţie preferată este renumita piaţă cunoscută ca „kilometrul 7”. Războiul declanşat de Rusia în Ucraina le-a dat în mare parte planurile peste cap organizatorilor reţelelor de cerşetori în
„Al doilea Cernobîl”

Mașina rusă de război a mutilat deja peste 80 de mii de km pătrați din teritoriul Ucrainei. Grupurile multidisciplinare de monitorizare a stării naturii au semnalat peste 300 de cazuri de ecocid. Crimele împotriva naturii au fost documentate, iar dosarele vor ajunge pe masa tribunalelor internaționale pentru a fi obține despăgubiri. Unele „răni” ale naturii sunt însă practic incurabile, avertizează ecologiștii din întreaga lume. În Bulgaria și România, care au frontieră comună cu Ucraina, Marea Neagră aduce deja la mal mărturii clare ale unei catastrofe ecologice iminente, iar în Republica Moldova, care se află la doar câteva zeci de kilometri
VIDEO// Corupţie pe timp de război: Cum ajung în Moldova ucrainenii care nu vor să lupte pe front

Sute de bărbaţi din Ucraina au reuşit să treacă frontiera cu Republica Moldova şi să scape de o posibilă înrolare pe front. Cei mai mulți au trecut frontiera ilegal, întrucât decretul privind mobilizarea generală în Ucraina, semnat de Volodimir Zelenski, la 25 februarie, interzice bărbaţilor cu vărsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani să părăsească ţara. Echipa Anticoruptie.md a reușit să documenteze mai multe cazuri în care cetățeni ucraineni spun că au plătit bani grei pentru a reuși să iasă din țară. Sunt câteva scheme prin care poți să „ieși cu acte în regulă”, acum, pe timp de război, din Ucraina.
Războiul informațional în Moldova: agenți și modus operandi al Kremlinului

● Canalele platformei nemoderate Telegram au devenit laboratoare de știri false pentru posturile media tradiționale controlate de forțele pro-Kremlin ● Noua componență a Consiliului Audiovizualului nu are o politică coerentă pentru a contraca activitatea nelicențiată a Sputnik Moldova pe teritoriul a trei state – Republica Moldova, Ucraina și România Moldova este de departe unul dintre cele mai vulnerabile state din spațiul fost sovietic la propaganda rusă, fapt semnalat frecvent în rapoartele internaționale ale Freedom House și alte centre de analiză care urmăresc acest fenomen. Propaganda se face masiv în media tradiționale – televiziuni, ziare și site-uri web – și, mai nou, pe rețelele
VIDEO/ Agenții poluării

Râul Bîc, care traversează capitala, este puternic poluat de mai mulți afaceriști care fac bani în preajma apei. Din controale efectuate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, 21 de întreprinderi au primit indicații obligatorii de construcție a stațiilor de preepurare. Deșeurile care plutesc de-a lungul albiei râului provoacă deseori un miros urât care se face simțit în mai multe sectoare ale Chișinăului. Cei vinovați scapă ușor de oamenii legii și revin la afacerile lor de pe Bîc. Poluarea râului Bîc nu se rezumă doar la flora și fauna râului care au de suferit, ci ne influențează direct și indirect sănătatea fiecăruia. Deversările
REPORTAJ// Provocările unei sarcini cu gemeni în pandemie, între bucurii, frică, speranță și incertitudini

Elena Crihan din Chișinău este însărcinată pentru prima oară și în curând urmează să aducă pe lume doi băieți gemeni. A ales să devină mamă în pandemie, într-o perioadă plină de restricții și incertitudine. Elena a trecut prin Covid, a făcut față complicațiilor pe care le-a provocat infecția, dar și-a păstrat optimismul, energia și pofta de viață. Am amânat de câteva ori interviul pe care îl stabilisem cu Elena Crihan. Prima oară mă anunțase că are febră și urmează să facă un test la Covid. Ulterior, am aflat că a ieșit pozitiv. A doua încercare a fost după ce a
Reportaj// O mamă singură, patru copii și un telefon cu ecranul spart: povestea educației online în pandemie dintr-un sat al Moldovei

La mai puțin de 20 de kilometri de pretinsa frontieră cu regiunea separatistă transnistreană, în satul Roșcani, raionul Anenii Noi, o mamă singură își crește cei patru copii. Toți cinci locuiesc cu chirie în cele două camere ale anexei unei case vechi, acoperită cu tablă, de pe una din ulițele desfundate ale satului. Chiar dacă le este greu, cu toții țin curtea și casa curate. Înauntru, în camera de zi, pe tapetul alb-negru scorojit se plimbă ca prin vis toate capitalele lumii pe care toți cei patru copiii le-ar putea vizita într-o zi. Este o familie monoparentală, dar Natalia Bîrcă,
Video // Șapte scenarii de învățare pe timp de criză sanitară, sau cum s-a descurcat școala în noua normalitate Covid-19

Pandemia de coronavirus a dat peste cap procesul de studii al elevilor și studenților. Instituțiile de învățământ au fost puse în situația să se adapteze din mers pentru a face față condițiilor dificile. Liceul Spiru Haret din Chișinău este un caz fericit. Dotarea tehnică a instituției a permis elevilor să studieze fără probleme, inclusiv de la distanță. Foto: CIJM Instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal au avut de ales, la începutul anului curent de studii, unul dintre cele șapte scenarii propuse de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Primul scenariu presupune prezența fizică la școală a tuturor elevilor și poate fi aplicat în
REPORTAJ VIDEO// Necesitatea imunizării la copii pe timp de pandemie

Bolile infecțioase nu cunosc frontiere. Pandemia de Convid-19 a reconfirmat acest adevăr. Dreptul la o sănătate protejată pentru mulți copii este asigurat de imunizarea contra unor boli grave, care începe chiar din primele luni după naștere. În Republica Moldova, toți copiii sunt asigurați de stat cu vaccinuri de calitate, verificate de UNICEF, prin Programul național de imunizare, iar medicii dau asigurări părinților indeciși, că chiar și pe timp de pandemie, imunizarea se face în condiții de siguranță. „Imunizarea este un proces foarte important în creșterea sănătoasă a generației tinere și a copilașilor din motivul că protejează de o multitudine de
REPORTAJ// Vigilență dublă în pandemie: și la frontieră de stat și acasă cu familia

Victoria Sinighin-Starasciuc este una dintre polițistele de frontieră care verifică veridicitatea actelor de călătorie și autorizează trecerea frontierei de stat a persoanelor și a mijloacelor de transport la Punctul de trecere Sculeni. Activează de zece ani în sistem și educă împreună cu soțul Ion două fetițe. Familia a trecut peste numeroase încercări din cauza pandemiei. Frica de infectare face parte din rutină, dar cu respectarea regulilor antiepidemice familia reușește să facă față necontenitelor schimbări. Soțul Victoriei, Ion, este și el polițist de frontieră, iar actualmente e profesor la Centrul de Excelență în Securitatea Frontierei din Ungheni. Pentru că pandemia a
REPORTAJ// Strigătul de ajutor al părinților elevilor cu deficiențe de auz în pandemia de COVID-19: „Copiii noștri au dreptul să învețe”

Incluziunea socială și dezinstituționalizarea elevilor cu nevoi speciale presupune ca toți școlarii să locuiască și să studieze într-un mediu comun, unde să le fie respectate drepturile. În acest sens, au fost închise școlile speciale de nivel regional. Copiii care studiau în aceste instituții rezidențiale învață acum în școlile generale din satele și orașele de baștină. Acomodarea a fost anevoioasă, deoarece a coincis cu perioada pandemică. Măsurile de distanțare socială impuse din cauza pandemiei Covid-19 au perturbat sistemele de educație din întreaga lume: începând cu primăvara anului 2020, școlile generale au fost închise în 189 de țări, elevii continuând să învețe
Romii nimănui

Maria (prenume schimbat), 27 de ani, este cetățeană a Moldovei care locuiește în Batumi, Georgia. Tânăra spune că este blocată în orașul de pe malul Mării Negre, la hotarul cu Turcia, din cauză că nu are documente de identitate pentru fiul ei de nouă ani. „Plătim 400 de lari [150 de dolari] pentru chirie. Am vândut tot din casă – mașină de spălat, pat… Totul!... Am vândut tot ca să îi pot cumpăra de mâncare copilului meu. Frigiderul este gol”, spune ea despre problemele cu care confruntă. Pandemia de coronavirus i-a complicat și mai mult situația din cauza că nu poate să
REPORTAJ // Bullying-ul și cicatricele emoționale adânci pe care le poate lăsa asupra copiilor

Fenomenul de bullying în rândul copiilor și tinerilor a ajuns la un nivel alarmant în ultimii ani în Republica Moldova. Situația în cauză preocupă din ce în ce mai mult atât părinții și profesorii, precum și psihologii. Toți aceștia caută împreună soluții pentru a opri și a ridica nivelul de conștientizare asupra acestui fenomen care poate să lase cicatrici emoționale adânci încă de la nivelul copilăriei și care poate să modeleze ulterior comportamentul copilului ajuns la maturitate. Odată cu tehnologizarea, bullying-ul a căpătat noi valențe, evoluând la fenomenul de „cyberbullying”, care definește hărțuirea online. „În prima jumătate a anului 2020,
Reportaj multimedia // Persoanele cu deficiențe de auz, lipsite de informare în pandemie

Informarea în pandemie a fost și este încă mai degrabă o îndeletnicire sisifică pentru persoanele cu deficiențe de auz și de vorbire. Mai ales că statul nu asigură pe deplin informarea tuturor cetățenilor, astfel sunt lezate drepturile a cel puțin 5.000 de persoane, conform datelor Asociației Surzilor. Într-o asemenea situație se află și Olga Soltan, care face parte din comunitatea persoanelor cu deficiențe de auz și de vorbire din Republica Moldova. Pliantele din troleibuze și știrile difuzate la Moldova 1 și TVR Moldova, care au și translator mimico-gestual, dar și pagina de facebook/web a Asociației Surzilor se numără printre sursele
REPORTAJ // Când a devenit Google Classroom mai popular printre copii decât de-a v-ați ascunselea

La lumina unei veioze în formă de glob, înconjurată de cărți și caiete, Paula, o copilă de 11 ani din Chișinău, își face temele. Nu întocmai pe cele pe care le-am primit cu toții, ci pe cele pe care copila le-a primit online, pe platforma Google Classroom, de la profesorii săi. Pisica Foxy îi ține companie aproape zilnic, urmărind curioasă fiecare mișcare de stilou. În spatele Paulei, sora ei, Anișoara, care are șase ani, exersează concentrată o piesă la sintetizator. Este noua lor rutină, adaptată la condițiile impuse de pandemie, spune Aliona, mama celor două fete. Pisica Foxy îi
DEȘEURILE MEDICALE DE LA TRATAMENTUL CU COVID-19: Ce se întâmplă cu ele la Spitalul Clinic din Bălți

Pandemia de coronavirus a pus la grea încercare întreg sistemul sanitar și a generat mai multe probleme în sistemul medical, care, de ani buni, este afectat puternic de corupție. Bugetele de milioane ale spitalelor raionale constituie și acum bani râvniți pentru companiile dubioase. Un grup de activiști de la Bălți a încercat să vadă cum sunt depozitate și eliminate deșeurile medicale, în special cele de la departamentele de boli infecțioase, care rămân sursa de infecție în masă cu coronavirus. De la începutul anului 2020, moldovenii au aflat despre faptul că COVID-19 este extrem de contagios, iar măsurile preventive stabilite de Comisia Excepțională prevăd
VIDEO // DOCTORII ÎN PANDEMIE: CINE LE APĂRĂ DREPTURILE?

Surmenați din cauza volumului mare de lucru, mereu nevoiți să muncească pentru doi, trei și mai mulți colegi care s-au îmbolnăvit, mereu expuși la contaminare, din cauza nesiguranței la locul de muncă, medicii, asistentele medicale și personalul tehnic din spitale fac cu dârzenie față situației impuse de pandemia de coronavirus, chiar dacă sistemul nu întotdeauna le-a apărat drepturile. Insecuritatea la locul de muncă, lipsa echipamentelor de protecție de bună calitate, testarea tardivă, stresul, dar și sarcina mult prea mare de muncă sunt printre sursele de încălcare a drepturilor de care ar trebui să beneficieze personalul medical. Odată ce pandemia
Megalomania energetică a Ucrainei și consecințele fatale pentru Moldova

●‌ Chișinăul riscă să piardă complet accesul la principala sursă de apă potabilă, Nistrul. ●‌ Moldova face parte din categoria statelor cu insuficiență de apă și cu risc sporit la impactul schimbărilor climatice. ●‌ Ucraina ignoră impactul ecologic al proiectului energetic Novodnestrovsk asupra Moldovei. Un stol de lebede albe înoată liniștite pe apa extrem de cristalină a Nistrului, în dreptul localității Naslavcea, la hotar cu Ucraina. În această zonă, Nistrul arată mai degrabă ca un lac mare și neclintit. Este ora prânzului, pe celălalt mal, un cuplu de grăniceri ucraineni, în costume de camuflaj, fac rondul obișnuit pe sub coasta unui deal. Cu
VIDEO // CÂT COSTĂ VIAȚA UNUI OM după reforma Guvernului Filip

O reformă, începută în 2016, de Guvernul condus de Pavel Filip, a distructat Inspectoratul Muncii, lăsând necercetare zeci de accidente de muncă în ultimii doi ani. În noiembrie 2020, Parlamentul a întors o parte din competențe Inspectoratului Muncii. Refacerea rețelei de inspectori ai muncii distructată de reforma gândită în cabinete va fi anevoiasă, va dura în timp și încă nu se știe când va fi pe deplin funcțională. Costurile reformei se măsoară deja în vieți omenești. Urmăriți la această temă un documentar video realizat de Centrul de Investigații Jurnalistice în colaborare cu Fundația „Friedrich
CÂT COSTĂ VIAȚA UNUI OM?

Patru angajați ai Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei au decedat, în ianuarie 2018, într-un cumplit accident, pe un traseu din raionul Râșcani. Toți se aflau la muncă, transportau colete poștale. În urma cruntului accident au rămas patru familii îndurerate și un copil orfan de tată la nici trei ani împliniți. Cercetat cu multă întârziere, accidentul de muncă a ajuns în instanță, fiind constatată vina angajatorului. La aproape trei ani de la accident, chiar dacă există o decizie irevocabilă a instanței de judecată, familiile celor patru victime încă mai așteaptă ca statul să le achite indemnizațiile ce li se cuvin. Cazul
Pandemia crește numărul de cazuri de violență în familie. Ce soluții au autoritățile

Criza pandemică declanșată de COVID-19 vine nu doar cu restricții de ordin social și economic, dar și cu o creștere semnificativă a cazurilor de violență în familie. Regimul de carantină, izolarea și îndemnul „Stai acasă!” devin adevărate capcane pentru multe femei, care rămân singure în fața agresorului. Ionuț, Lenuța și Anișoara (nume schimbate pentru a asigura protecția anonimatului) sunt trei copii dintr-o familie social-vulnerabilă din centrul țării, pentru care perioada de pandemie a coincis cu un adevărat calvar prin care au fost nevoiți să treacă. Cei trei minori trăiau cu mama lor, în condiții precare. Fiind mai tot timpul în stare de ebrietate, trecând
DOCTORII DIN LINIA ÎNTÂI: Cine le apără drepturile

Cadrele din sistemul sanitar au fost printre primele din plin lovite de pandemia de coronavirus. Surmenați din cauza volumului mare de lucru, mereu nevoiți să muncească pentru doi, trei și mai mulți colegi care fie s-au îmbolnăvit, fie au plecat definitiv din sistem, mereu expuși la contaminare, din cauza nesiguranței la locul de muncă, medicii, asistentele medicale și personalul tehnic din spitale fac cu dârzenie față situației impuse de pandemia de coronavirus, chiar dacă sistemul nu întotdeauna le-a apărat drepturile. Zilnic statisticile oficiale abundă de cazuri de îmbolnăviri printre angajații sistemului sanitar. Ultimele date, la șapte luni de pandemie, arată că circa
Moldova/Transnistria: Politicile unilaterale provoacă discordie în Zona de Securitate

O investigație marca BIRN dezvăluie modul în care legile transnistrene de urgență, impuse sub pretextul sănătății publice, au pus în pericol sănătatea a mii de oameni, restricționându-le accesul la medicamente și servicii medicale. La 17 martie, când Europa intra în izolare, comuna Molovata Nouă din estul Moldovei s-a pomenit rupt de lume de intervenția unor forțe militare necunoscute. Acestea au apărut aparent peste noapte, instalând un punct de control pe singurul drum care leagă localitatea de orașele din apropiere și de capitala Moldovei, Chișinău. Vestea l-a prins pe primarul Oleg Gazea în biroul său în timp ce supraveghea pregătirile pentru pandemie,
Copiii abuzați: cine le asigură dreptul la justiție prietenoasă?

Pentru copiii bătuți sau violați calea spre dreptate trece prin mai multe proceduri deloc ușoare. Însoțiți de părinți sau reprezentanți legali, ei sunt nevoiți să bată pragurile a cel puțin 4-5 instituții diferite și să povestească de nenumărate ori drama prin care au trecut. Specialiștii cu care interacționează nu sunt de fiecare dată pregătiți să lucreze cu copiii în așa fel încât să nu îi retraumatizeze, iar camerele de audiere nu corespund standardelor în domeniu. Situația se va schimba radical după ce în Republică Moldova vor fi deschise trei centre regionale de asistență integrată a copiilor victime sau martori
Persoanele cu dizabilități: Acces (ne)îngrădit la transport public

Sute de persoane dependente de scaunul rulant sunt nevoite să apeleze la servicii de taxi atunci când trebuie să se deplaseze la distanțe mai mari de casă, de exemplu atunci când merg la medic. Transportul public încă nu este adaptat la necesitățile acestor persoane, asta deși mai multe acte normative în vigoare îi obligă pe transportatori să creeze condiții pentru toate categoriile de călători. Servicii de taxi achitate din pensia de dizabilitate Olga Cebotari. Foto: ea.md Olga Cebotari are 47 de ani și locuiește într-un sat din raionul Drochia. Femeia suferă de dizabilități locomotorii, la fel ca și cei trei frați pe
MATERNITATEA

Decizia femeilor cu dizabilități de a deveni mame este, de multe ori, neacceptată de societate, dar și de medici. Stigma merge mână în mână cu problemele care apar din cauza că nu toate maternitățile sunt adaptate pentru accesul persoanelor în scaun rulant. Unele femei sunt îndemnate să se ferească de o posibilă sarcină, iar altele se confruntă cu situații că sunt impuse să avorteze. În timp ce ministerul de resort dă asigurări că situația e sub control, experții spun că medicii nu au pregătirea necesară pentru a interacționa cu această categorie de paciente. Maria Malcoci Maria Malcoci, o femeie cu dizabilități
Mitul calității apei din Nistru. Beneficiarii poluării

● Nistrul este foarte poluat și prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor; conține droguri, pesticide, preparate farmaceutice și substanțe chimice. ● Autoritățile ucrainene și cele moldovenești nu efectuează constant controale privind calitatea apei râului. ● Stația de Epurare a SA Apă-Canal Chișinău este cel mai mare focar de poluare a Nistrului pe teritoriul Republicii Moldova. ● Corupția și managementul defectuos afectează semnificativ calitatea apei râului în ambele țări. Un pensionar de 67 de ani, Vasili, stă deja de trei ore pe o insulă mică, în mijlocul râului Nistru, lângă Moghiliov–Podolsk, Ucraina. În stânga sa, este malul ucrainean, iar în dreapta – teritoriul Moldovei. Bazinul Nistrului
DREPTUL LA VOT

Perioada electorală este o provocare pentru persoanele utilizatoare de un scaun rulant, pentru cele cu deficiențe locomotorii, dizabilități intelectuale sau de învățare, de văz sau de auz. Amplasate în grădinițe, școli, primării sau spitale, cele mai multe secții de votare din Moldova nu sunt adaptate necesităților tuturor alegătorilor. Clădirile, de cele mai multe ori, nu au rampe de acces, lift, pavaj tactil sau trepte vopsite în culori contrastante, așa cum prevede legea. Autoritățile se angajează înainte de fiecare scrutin să asigure dreptul la vot tuturor persoanelor, dar de fiecare dată sute de persoane rămân în afara procesului electoral. Experimentul Pentru a înțelege cât sunt
Condamnați la închisoare, fără drept la sănătate

Odată ce ajung în închisorile din Republica Moldova, cei mai mulți deținuți sunt privați nu doar de libertate, dar și de dreptul la servicii medicale. Astfel, unii își pierd sănătatea și chiar viața între pereții închisorilor. Asta deoarece majoritatea penitenciarelor din țara noastră nu dispun de medici, iar internarea în spitale se face doar în cazurile extrem de grave. În timp ce experții afirmă că în raport cu aceste persoane se admit încălcări grave, reprezentanții sistemului penitenciar spun că deținuții au parte de tratament în condiții bune. Cu stoma în spital Vlad Antonișen este singurul copil al unei familii de
VENDETA ROMILOR

Cel puțin 30 de persoane din satul Vulcănești din raionul Nisporeni și-au abandonat casele, fiind nevoite să apuce calea pribegiei. Oamenii au fost izgoniți din sat, după ce o rudă de-a lor l-a împușcat pe un consătean. Pentru că autoritățile locale nu se prea implică în soluționarea problemelor din această localitate, romii își fac singuri dreptate, după legea lor. Casele celor izgoniți au fost vandalizate, incendiate, iar oamenilor le este frică să se apropie de sat, de răzbunarea rudelor bărbatului ucis. Autoritățile locale au reacționat doar după ce reporterii CIJM au început să investigheze cazul. Vulcănești face parte din comuna Ciorești, raionul Nisporeni, și numără puțin
În așteptarea unui scaun rulant

Sute de persoane cu dizabilităţi aşteaptă luni sau chiar ani în şir un scaun rulant de care au nevoie ca să se poată deplasa. Deși cadrul normativ garantează fiecărei persoane cu dizabilitate locomotorie dreptul la un scaun rulant o dată la patru ani, autoritățile responsabilie nu alocă finanţare nici pentru jumătate din necesităţi. Salvarea vine din partea unor organizaţii de caritate care aduc scaune la mâna a doua sau donează piese de schimb pentru asamblare, însă acestea, în cele mai multe cazuri, nu corespund parametrilor tehnici și necesităților persoanei. Cine poate beneficia de scaune rulante? Foto: CIJM Regulamentului cu privire la modul
Presa pro-moscovită din Republica Moldova

Favorizarea televiziunilor rusești în dauna celor din România, a influențat negativ de-a lungul anilor politica internă și procesele democratice din Republica Moldova. Autoritățile moldovenești au manifestat o deschiderea totală, din anii 90 până în prezent, față de presa de la Moscova, pe care au admis-o pe piața informațională din Republica Moldova în calitate de investitor dominant, menținând, astfel, populația în zona de influența a politicilor promovate de Federația Rusă. Presa finanțată din Rusia, pe căi nebuloase, promovează, prin programe vădit propagandistice și manipulatorii, o retorică ostilă față de Uniunea Europeană și NATO și o optică trunchiată asupra evenimentelor din
VIDEO// Statul care își ucide cetățenii

Două accidente grave, soldate cu șapte morți, au tras linia dintre ani: în noiembrie 2017, trei muncitori de la mina de piatră din Pașcani, Criuleni, au fost striviți de un tavan prăbușit peste ei, iar în ianuarie 2018 patru angajați de la Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” au decedat într-un grav accident rutier, produs în apropierea satului Mihăilenii Vechi, raionul Râşcani. Toți cei șapte se aflau la muncă. Alte 16 persoane și-au pierdut viața la locul de muncă, în ultimele cinci luni, iar câteva zeci de angajați au fost accidentați grav. Niciunul dintre cazuri nu a fost cercetat sub aspectul accidentelor
VIDEO // „Made in Moldova”

Pe rafturile marilor magazine din țările europene tot mai des poți găsi haine produse în Moldova. Mari producători de branduri, dar și investitori cu importante resurse financiare din Vest își îndreaptă în ultimii ani afacerile către Estul Europei, atrași de forța de muncă ieftină și salariul minim extrem de mic. Însă eticheta „Made in Moldova” nu înseamă întotdeauna și muncă decentă: în unele fabrici din Republica Moldova angajații, în cea mai mare parte femei, sunt plătiți cu salarii mizere, iar condițiile de muncă sunt departe de standardele țărilor dezvoltate. Opt ore de muncă pe zi pentru un salariu lunar de doar 2.500 de lei Silvia Statnic.
În „buzunarul” cui a ajuns postul de televiziune Vocea Basarabiei?

Postul de televiziune Vocea Basarabiei ar putea reapărea pe piaţa media din Republica Moldova. Relansarea canalului este precedată de cesionarea licenţei de la Canal X SRL, fondată de administratorul Caravita, (firmă despre care procurorii spun că ar fi fost implicată în fraudele bancare) către o companie creată în 2017 şi administrată de o persoană care se ocupă de chestiuni organizatorice şi la Noroc TV. Acest post a ajuns încă la sfârşitul anului 2016 în proprietatea consilierului lui Iurie Topală, director general al Căii Ferate din Moldova. Între timp, 12 ex-angajaţi de la Vocea Basarabiei s-au judecat cu fosta administraţie a postului de televiziune,
Proprietarii site-urilor de ştiri şi interesele pe care le promovează

Începând cu anul 2009, în spaţiul informaţional din Republica Moldova au apărut zeci de portaluri de ştiri care, prin politica lor editorială, sunt afiliate unor grupuri de interese. Cele mai multe par să fie apropiate PD. Adesea, ele joacă rolul de sursă primară pentru publicarea unor articole compromiţătoare despre anumiţi politicieni sau persoane publice care critică guvernarea sau pe liderul formaţiunii democraților, Vlad Plahotniuc. Aceste texte sunt ulterior preluate şi de presa care oficial face parte din trustul media al preşedintelui PD. Şi socialiştii au propriile portaluri de ştiri, unele fiind chiar recomandate pe site-ul PSRM. Şi unii, şi
Video // Parcurile din Chişinău, sub lama intereselor

În ultimii ani, terenurile din parcurile Capitalei sau cele din imediata apropiere sunt la mare căutare. În unele zone verzi din Chişinău au fost înălţate hoteluri, restaurante sau blocuri de locuinţe. Au tăiat copaci şi au intrat cu buldozere şi macarale ca să facă loc noilor imobile. Cum ajung terenurile publice pe mâini private? Care sunt schemele puse în aplicare? De ce admit autorităţile ciopârţirea parcurilor? Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au depistat zeci de cazuri şi vi le prezintă doar pe câteva dintre acestea. Schema pe care au identificat-o reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice în mai multe cazuri funcţionează
Moldova aruncă în mormânt organe care ar putea salva vieți

În timp ce sute de moldoveni dependenți de dializă așteaptă o șansă la viață, din neglijență și nepăsare, contrar obligației pe care o au instituțiile medicale cu secții ori centre de dializă de a introduce pacienți cu insuficiență renală în „Registrul pacienților dializați” și ulterior în lista de așteptare pentru transplant de rinichi, donatorii aflați în moarte cerebrală sunt deconectați de la aparate și înmormântați cu tot cu organe. Constantin era unul dintre bolnavii cu insuficiență renală cronică. Și-a petrecut aproape 30 de ani din viață prin centre de dializă. A suportat inclusiv un transplant de rinichi cu mulți ani
Corupție și ilegalități la acordarea gradelor de dizabilitate în UTA Găgăuzia

Cu fiecare an, gradul de dizabilitate este tot mai greu de obținut sau confirmat fără dare de mită. Sumele pe care le achită oamenii variază între 100 și 300 de dolari, potrivit unor date neoficiale. Cu toate acestea, atât medicii, cât și pacienții preferă să nu vorbească despre practicile care predomină în cadrul instituțiilor medicale responsabile de determinarea dizabilității și capacității de muncă. Chiar și fără un rinichi se poate munci... Maria N. (numele a fost schimbat), o femeie de 50 de ani din Comrat, a rămas fără un rinichi. A suportat două intervenții chirurgicale după care și-a revenit cu greu. Medicii i-au recomandat
Copii cu dizabilităţi riscă să rămână fără un centru de reabilitare

Mai mulţi copii cu nevoi speciale, beneficiari ai Centrului de Reabilitare şi Integrare Socială „Cultum” din localitatea Stăuceni, ar putea să rămână fără asistenţa gratuită de care au avut parte până acum. Motivul este conflictul dintre conducerea „Cultum” şi agape e.V., o organizaţie finanţatoare din Germania, care vrea să devină coproprietar al clădirii în care activează centrul. Cazul ne-a fost sesizat pe Harta Corupţiei de un grup de părinţi, ai căror copii beneficiază de serviciile centrului. Edificiul este pus sub sechestru încă din vara anului trecut, iar directoarea „Cultum”, Ala Fodor, riscă să fie condamnată la ani grei de puşcărie sub acuzația de escrocherie.
Video // Afacere ilegală cu nunţi şi cumetrii la complexul muzeal Orheiul Vechi

Pe teritoriul Complexului muzeal Orheiul Vechi, aflat sub protecţia specială a statului, alături de sala unde sunt expuse vestigiile descoperite de arheologi, de mai bine de trei ani se joacă nunţi şi cumetrii. Beneficiarul afacerii este vicedirectoarea Complexului, Lilia Colţa, care până în luna martie 2016 a deţinut funcţia de director. Pe de altă parte, oficialii de la Ministerul Culturii se spală pe mâini şi spun că nu au avut pârghii să intervină. Sala unde sunt organizate petrecerile este chiar în aceeaşi clădire şi are uşă comună cu sala de expoziţii, construită din banii donaţi de Ambasada SUA la Chişinău. Mai
Copii puși față în față cu agresorul pentru că nu mai au 14 ani

Copiii care au fost bătuți sau violați nu mai beneficiază de audiere în condiții prietenoase după ce ating vârsta de 14 ani, deși legea conține o prevedere în acest sens. De multe ori ei sunt puși față în față cu abuzatorul, fiind nevoiți să povestească în detalii calvarul prin care au trecut. „Este o experiență care îi poate traumatiza pe viață”, spun psihologii. De cealaltă parte, procurorii cred că adolescenții ar putea fi audiați în camere special amenajate cel mult până la 16 ani, făcând trimitere la experiența altor țări. „Toți se uitau la mine și așteptau să le povestesc...” poză-simbol
Istoria a două piese de patrimoniu dispărute fără urmă și a unui dosar penal fără vinovați

Arheologii din Moldova încearcă de mai mulţi ani să găsească două piese de patrimoniu antice descoperite acum jumătate de secol în satul Tvardiţa, raionul Taraclia, şi dispărute fără urmă. Istoricii cred că vestigiile - două falere de argint poleite cu aur - au fost vândute pe piața neagră cu bani grei. Între timp, fostul președinte al cooperativei de producție din Tvardița, singura persoană acuzată în cadrul dosarului penal pornit acum câțiva ani, a scăpat nevinovat. Nu este însă singurul caz. Autoritățile și arheologii admit că multe piese de patrimoniu s-au strecurat peste hotare, acesta fiind unul dintre motivele pentru care reprezentanții Ministerului Culturii au propus un nou
Bisericile din Moldova și Ucraina - business de succes

Din lăcaș sfânt, în afacere de succes. Sute de biserici ortodoxe din Republica Moldova și Ucraina au devenit adevărate surse de profit pentru preoți. Din banii obținuți de la enoriași unii slujitori ai bisericii reușesc să-și înalțe case luxoase, să-și cumpere automobile scumpe și să trăiască pe picior larg. Această investigaţie a fost realizată ca parte a proiectului "Iniţiativa anticorupţie Moldova-Ucraina", implementat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Institutul de Informaţii în Masă şi Freedom House, cu suportul financiar al Guvernului
Cum "forțează" ucrainenii poarta spre Vest falsificând pașapoartele Republicii Moldova

Criza economică din Moldova și Ucraina ce persistă de mulți ani pe de o parte, și salariile pe care le oferă piața europeană pe de alta, i-au făcut pe mulți să ia calea străinătății. Pentru moldovenii care și-au redobândit cetățenia României, iar mai apoi au beneficiat de regimul liberalizat de vize, poarta spre Vest a fost deschisă. Ucrainenii recurg însă la diferite scheme pentru a obține pașapoartele Republicii Moldova ce i-ar ajuta să ajungă în UE. Atâta timp cât este cerere, “ofertele” sunt pe măsură. Unii recurg la falsificarea documentelor din arhive care să certifice originea basarabeană a solicitanților. Alții au contrafăcut pașapoarte
Scaune rulante de pomană pentru copiii din Moldova

În timp ce autoritățile se laudă cu progrese în educația incluzivă, pentru sute de copii dependenți de scaunul rulant școala rămâne un vis neîmplinit. Majoritatea nu dispun de cărucioare cu care să poată ieși din casă. Statul, cel care ar trebui să îi ajute în primul rând, a lăsat această problemă în grija unor organizații de caritate sau religioase. VIDEO: Elena Moldoveanu, Marin Bogonovschi Moldova nu produce și nici nu cumpăra scaune rulante. În bugetul de stat nu sunt prevăzute, de ani buni, mijloace în acest scop. Persoanele cu dizabilități sunt lăsate la discreția donatorilor străini. Și dacă scaunele pentru maturi
Dosarul țevilor furate și cuscra din Parlament

Un tânăr din raionul Cahul riscă să stea opt ani după gratii pentru că s-a încumetat să ia de pe câmp niște țevi de irigații ruginite, scoase din pământ de un consilier. Deși sunt probă la dosar, conductele sunt păstrate pe terenul alesului local, motivând că acestea sunt ale Primăriei. De partea cealaltă, Agenția „Apele-Moldovei” pretinde că țevile îi aparțin și numai întreprinderea avea dreptul să le scoată. În satul Cucoara însă sute de metri de conducte de apă s-au „evaporat” de parcă nici nu au fost sub pământ, spune administratorul de atunci al întreprinderii. El susține că s-a
Cum a ajuns un bărbat să fie condamnat la nouă ani de închisoare pentru un teren cu viţă-de-vie

Un teren pe care a fost plantată viţă-de-vie a devenit mărul discordiei pentru doi cumetri din satul Heleşteni, raionul Nisporeni. Unul a fost condamnat de magistraţii Curţii de Apel Chişinău la nouă ani de închisoare cu executare pentru delapidarea averii străine, deşi prima instanţă l-a achitat. Recent Poliţia din Nisporeni l-a anunţat în urmărire generală. Celălalt aşteaptă decizia definitivă a Curţii Supreme de Justiţie pentru a intra în posesia lotului. Fiecare pretinde că este parte vătămată şi se acuză reciproc de acţiuni de corupţie. Afanasie Izbaş, condamnat recent de magistraţii Curţii de Apel Chişinău, povesteşte că s-a înţeles în 2004 cu un cumătru
Averile şi afacerile liderilor cu aspiraţii politice ai Platformei DA

Acum două săptămâni, într-o conferinţă de presă, mai mulţi reprezentanţi ai Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” (DA) au anunţat despre edificarea unei noi forţe politice. Anunţul a fost făcut de Andrei Năstase, aşa-numitul preşedinte al Consiliului Marii Adunări Naţionale, ales în cadrul protestelor din ultimele luni. Alături de Năstase, de organizarea viitorului partid ar urma să se ocupe alţi şase reprezentanţi ai Platformei DA: Valentin Dolganiuc, Stanislav Pavlovschi, Alexandru Cozer, Inga Grigoriu, Liviu Vovc şi Dinu Plângău. O investigație a Ziarului de Gardă, semnată de Victor Moșneag și Anatolie Eșanu, scoate la iveală averea şi afacerile pe care le au
O femeie se bate de 30 de ani cu sistemul, ca să îşi facă dreptate după un accident de muncă

Avea 21 de ani când s-a produs tragedia care i-a marcat viaţa. Exact cu 31 de ani în urmă. Natalia Dîru muncea la fabrica de vin din satul Bozieni, raionul Hînceşti. O substanţă periculoasă i-a nimerit în ochi şi de atunci şi-a pierdut aproape de tot capacitatea de muncă. A dat în judecată întreprinderea la care lucra, s-a plâns pe judecători că sunt corupţi, iar acum vede o singură cale unde şi-ar putea găsi liniştea – la CEDO. „Accidentul de la fabrică mi-a îngropat viitorul” Foto: CIJM Natalia spune că nu va renunţa niciodată să lupte cu cei care au lăsat-o aproape
20 de ani pe întuneric sau cum sunt discriminate mamele necăsătorite

Ecaterina Ciurea, din satul Tohatin, suburbie a municipiului Chişinău, locuieşte de 20 de ani împreună cu tatăl pensionar şi cele trei fiice ale sale într-o casă gata să se prăbușească, fără curent electric. În 1995, în urma alunecărilor de teren din apropiere, autoritățile locale au constatat că locuința este avariată, fiind radiată din Registul bunurilor imobile. Aleșii locali nu i-au oferit însă o alternativă. Ecaterina Ciurea a crescut singură trei fete. Cea mai mică are acum 15 ani. Fetele Ecaterinei au crescut pe întuneric, într-o casă gata să se prăbușească. De-a lungul anilor, și-au făcut temele la lumina opaiţului.
Momeală în avocatură. Cum a fost trasă pe sfoară breasla

Circa 300 de apărători au fost traşi pe sfoară de niște persoane care, pretinzând că reprezentantă o firmă, le-au promis că-i includ în aşa-numita carte de onoare a avocaţilor, în schimbul a câteva mii de lei de fiecare. Alături de fosta şi actuala conducere a Uniunii Avocaţilor, în paginile albumului au ajuns şi persoane controversate, ceea ce a nemulţumit breasla. Cazul a ajuns în vizorul oamenilor legii. În timp ce autorul schemei este căutat de Poliţie, şefii de la Uniune neagă orice implicare. Cartea de onoare a avocaţilor, tipărită în luna iulie 2015, include numele a 300 de apărători din
„Huliganismul”, bâta din mâna procurorilor sau cum să demonstrezi că nu ai fost „deosebit de obraznic”

O lacună rămasă în legislație este folosită de oamenii legii drept bâtă împotriva persoanelor incomode, dar și ca instrument de presiune asupra bănuiților. Este vorba despre faptul că și articolul 287 din Codul Penal şi articolul 354 din Codul Contravenţional prevăd pedepse pentru huliganism, iar cazurile când se aplică unul sau altul nu sunt clar stabilite. Cazul actorului Sergiu Voloc, condamnat recent, a readus problema în atenția opiniei publice. Alineatul 1 din articolul 287 al Codului Penal defineşte huliganismul drept „acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică, însoţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe,
Ministerul Educaţiei, ameninţat cu judecata după evaluarea externă a facultăţilor de Drept

După ce au fost anunţaţi că ar urma să rămână fără Facultatea de Drept, reprezentanţii Institutului Nistrean de Economie şi Drept din Bălţi ameninţă Ministerul Educaţiei cu un proces de judecată, acuzând instituţia de ilegalităţi şi lipsă de transparenţă. De cealaltă parte, autorităţile susţin că evaluarea s-a desfăşurat conform unei metodologii aprobate de comun acord cu instituţiile supuse verificărilor. În decembrie 2013, Ministerul Educaţiei anunţa că cele 17 facultăţi de Drept ale instituţiilor superioare de învăţământ din ţară vor fi evaluate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Instituţia de peste Prut a fost selectată printr-o
Femeile violate, singure împotriva sistemului şi a agresorilor

Victimele violurilor, în mare parte femeile, se pomenesc adesea singure nu doar în faţa agresorilor, ci şi a sistemului care ar trebui să le asigure protecţie. Descurajate, multe renunţă să-şi caute dreptatea, de teama dispreţului societăţii, dar şi din cauza anchetelor dubioase efectuate în baza unor noţiuni discriminatorii, incluse în normele legale de care se conduc poliţiştii şi procurorii. Prea puţine luptă până-n pânzele albe, iar cele care decid să mergă până la capăt sunt târâte cu anii prin instanţe unde povestesc iar şi iar cum le-au fost „jefuite” corpurile. Silite fie de agresori, fie de propria frică, o
Ignorați de stat după ce nu mai au bani pentru polițele de asigurare

Sistemul de asigurări în medicină a devenit obligatoriu acum 10 ani. Deși a fost instituit pentru a garanta cetăţenilor acces echitabil la asistenţa medicală, acesta încă nu şi-a demonstrat pe deplin eficienţa. Cazul lui Vladimir Duplinschi (50 de ani), şomerul băgat la închisoare după ce s-a opus sistemului şi a refuzat să plătească amenda pentru că nu şi-a cumpărat poliţa medicală, i-a făcut pe mulţi să tragă o singură concluzie: Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) este o instituţie care strânge bani, dar nu oferă nici drepturi egale, nici calitatea serviciilor pe care oamenii sunt obligaţi să le achite.
Industria tutunului face bani pe sănătatea oamenilor

Noua lege antitutun, document ce urmează a fi aprobat astăzi de legiuitorii moldoveni, vine să impună reguli drastice pentru producătorii și importatorii de produse din tutun. Publicitatea și fumatul în spațiile publice vor fi interzise în totalitate, iar pachetele de ţigări vor conține mesaje privind riscurile fumatului pe cel puțin 75 la sută din suprafață. De asemenea, ar urma să fie interzise culorile aprinse și caracteristicile lights, slim, superslim, mild care creează falsa impresie că unele țigări sunt mai puțin dăunătoare. Şi amenzile pentru nerespectare acestor prevederi vor fi usturătoare. Astfel, Moldova speră să se ralieze ţărilor, care, după
Secretul de la “Moldsilva”

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a constatat că un funcţionar din conducerea Agenţiei „Moldsilva”, fiind concomitent şi membru al comisiei de licitaţie, a dat în arendă un teren forestier unei rude. Conducerea „Moldsilva” refuză să furnizeze informaţii despre concursul de atribuire a terenului, invocând faptul că informaţia respectivă ar conţine date cu caracter personal. Experţii susţin însă că directorul „Moldsilva” ascunde informaţia publică, iar aceste date trebuiau să fie publicate pe pagina web a instituţiei. La mijlocul lunii decembrie 2013, auditorii Curţii de Conturi au prezentat într-un raport public mai multe deficienţe depistate în gestionarea fondului forestier de către Agenţia
Adevărul despre codrii Moldovei: Bani, tupeu şi pile-n Parlament

Asta pare a fi reţeta succesului pusă în aplicare de fraţii Andrei şi Victor Toacă, în aparenţă nişte tineri de afaceri obişnuiţi, care au reuşit să arendeze zeci de hectare de pădure şi să-şi ridice vile la marginea Chişinăului. În realitate, aceştia sunt doar un paravan pentru funcţionarii de rang înalt şi pentru deputaţii din Legislativ. Chiar sub nasul autorităţilor şi cu dosare pe masa Procuraturii, unii şmecheri îşi ridică ilegal vile în pădure. La Durleşti, dinspre şoseaua Balcani, de dimineaţă până seara târziu, muncitorii lucrează de zor la acoperişul unei cabane imense. Oficial, lucrările au fost stopate în luna
Pădurea de la Dănceni-Sociteni, „Ţiganca“ actualei guvernări

Dacă credeaţi că doar Vladimir Voronin are o slăbiciune pentru odihna în codrii Moldovei, vă înşelaţi. Demnitarii din actuala guvernare, aflată pe final de mandat, s-au inspirat de la liderul comunist şi s-au pricopsit cu loturi de pădure la doar cinci kilometri de Chişinău. Atunci când au venit la putere, liderii partidelor de la guvernare au promis că vor întoarce statului pădurea de la Trebujeni, raionul Orhei, arendată de familia Voronin în 2008. Nu s-au ţinut de cuvânt. Mai mult chiar, în ultimii ani, ministri, deputaţi, funcţionari publici, deopotrivă cu oameni de afaceri, au pus mâna pe toate pădurile din
Adevărul despre codrii Moldovei. Cum au devenit băieții deștepți proprietari de pădure la Durlești

În Moldova, pădurile se vând ca-n codru. Chiar în coasta Chişinăului, în locul copacilor răsar vile de lux, şi asta cu girul autorităţilor. Formal, afaceriştii obţin fâşii forestiere pentru dezvoltarea turismului, dar, de fapt, schema este folosită pentru a face bani frumoşi. Debandada din codrii Moldovei nu are limite. Neregulile au început din momentul în care familia Voronin a avut ambiţia de a pune mâna pe mii de hectare de pădure și pentru care a fost făcută special o lege, în 2008. Portița legislativă spre fondul forestier al statului a trezit apetitul pentru astfel de proprietăţi şi altor demnitari şi
Avocatul copilului sau al firmelor de adopţii? Tamara Plămădeală, suspectată că a promovat înfierea cu încălcări a unui băieţel moldovean în Italia

Un băieţel suspectat că ar fi infectat cu HIV/SIDA urma să fie înfiat de un cuplu din Italia. Deşi avea la bază doar o bănuială, diagnosticul a fost utilizat ca paravan pentru adopţia peste hotare, promovată de Tamara Plămădeală, avocatul copilului. Protagonistul acestei istorii, Vlăduţ (nume schimbat), nu are decât trei ani şi e prea mic ca să înţeleagă ce lupte înverşunate s-au dat pentru soarta lui. Băiatul din nordul ţării figurează într-un proces de judecată pe care avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului l-a intentat împotriva Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Ombudsmanul acuză autorităţile că tărăgănează adopţia lui

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii