Social

„Al doilea război” al veteranilor conflictului armat de pe Nistru

Colaj CIJM
Autor: Tatiana Gherța
28/06/2023 11445

Peste 6 mii de veterani, dintre care mai mult de 4 mii de participanți ai războiului de apărare a integrității Republicii Moldova, practic nu există. Aceștia nu primesc alocații de la stat și nu figurează ca veterani cu acte în regulă. Asta, după ce, în anul 2018, a fost adoptată Hotărârea nr. 182/2018 cu privire la legitimațiile veteranilor de război.  Ultimii au fost obligați să-și reperfecteze legitimațiile. În acest fel, spuneau autoritățile, urmau să fie identificați veteranii de război care au primit statutul pe merit, dar și să fie scoși din liste eventualii profitori. Totuși, „împușcătura de control” a lovit și în cei care, cu arma în mână, în vara anului 1992, au apărat țara. Mulți veterani și în prezent, pe timp de pace, încearcă să-și apere demnitatea de veteran și să obțină dreptul de purtător al legitimației de război de tip nou. În cazul unora, insistența a avut efect, alții însă au pus armele în cui și au renunțat să mai lupte cu „morile de vânt”.  Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) a deconspirat în repetate rânduri scheme prin care beneficiari ai programelor de sprijin destinate veteranilor, așa cum ar fi creditele preferențiale pentru procurarea/construcția locuințelor, deveneau persoane întâmplătoare, iar cei care au luptat în prima linie erau tratați cu indiferență de sistemul birocratic și dați uitării de autorități, înfruntând o viață plină de lipsuri.

Avântul patriotic l-a împins în luptă

În perioada 1989 – 1990, Alexandru Cenușă din orașul Ghindești, raionul Florești,  a fost unul dintre promotorii valorilor renașterii naționale. În acele momente de cumpănă și asumare  se număra printre membrii cenaclului „Alexei Mateevici”, iar alături de colegi, dar și de alți peste 700.000 de participanți, a scris istoria independenței la Marea Adunare Națională, dar și la Podul de Flori.

Ținea pulsul conflictului politic dintre Republica Moldova și autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană și urmărea ciocnirile dintre separatiști reprezentați de formațiuni paramilitare și autortitățile legitime, reprezentate inițial de polițiști.

Avântul patriotic, spune el, a fost cel care l-a „aruncat” în lupta pentru apărarea independenței țării. Deși a cerut la comisiariatul din Florești să i se ofere permisiunea să meargă în luptă, nu i s-a permis inițial. În cele din urmă, responsabilii au cedat în fața insistențelor și a fost detașat pe platoul de la Coșnița din Vadul lui Vodă, în rândul apărătorilor. Chiar din prima zi, 17 iunie 1992, spune Alexandru Cenușă, a preluat aruncătorul de mine și tot din poziția de artirelist a încheiat misiunea în data de 4 august 1992.

În cele 4 luni de ostilități, cele mai grele lupte s-au dat pe platourile de la Cocieri, Coșnița și Bender. În una dintre acestea a fost implicat și Alexandru Cenușă, și anume în lupta de la Bender, din 19 iunie.

 

Veterani uitați și nedreptățiți

După încheierea războiului a primit legitimația, așa cum s-a întâmplat în cazul tuturor combatanților, dar în anul 2018, odată cu aprobarea noilor condiții de eliberare a actului de participant, a început „al doilea război” pentru veteran. Atunci când a încercat să obțină legitimația de tip nou a aflat că nu a fost implicat direct în conflictul militar și că nu mai este veteran. Un astfel de răspuns l-a primit din partea Comisiei Interdepartamentale, obiectivul căreia, potrivit hotărârii emise în 2018, „îl constituie evaluarea numărului real al veteranilor de război, recunoaşterea și atribuirea (reconfirmarea) statutului de veteran de război, asigurarea schimbului legitimațiilor de model vechi cu cele de model nou și a eliberării acestora pentru solicitanți”. Ca argument, a fost prezentată și o adeverința de arhivă.  

În acel moment a început adevărata luptă pentru dreptate. Cenușă a revenit repetat cu diferite completări la dovezile deja prezentate, fotografii din perioada în care se afla pe platoul de luptă alături de camarazi, pe care le duce cu sine la fiecare manifestație publică organizată în rândul veteranilor de război...

...precum și livretul militar, dar și confirmările martorilor care au scris explicații.

În cele din urmă, la fel, datorită insistenței, a reușit să-și recupereze legitimația, dar întreaga epopee i-a lăsat un gust amar. 

„Am așteptat și am trimis și eu actele necesare pentru perfectare. Am primit un răspuns de la comisie precum că, Cenușă Alexandru, din unitatea militară Florești a fost înrolat, dar în luptă nu a participat. Pe mine m-a deranjat foarte mult. Am trimis a doua oară la aceeași comisie, m-am interesat și am sunat la șefa arhivei militare și mi-a zis că hotărârea este luată de comisie și nici a doua oară nu am reușit. După aceea, doi ani în urmă am fost nevoit să plec peste hotare, nu mă aflam acasă, dar eram online la legătură cu comitetul central și știam tot ce se întâmplă. Așa am aflat că legitimația mea a fost pregătită și că pot să mă apropii să o ridic la comisiariatul din Florești. Am revenit acasă în luna martie și am mers și am luat și medalia, și legitimația. Dar am fost nemulțumit pentru că știu că sunt persoane în raionul Florești care au legitimații, dar nu trebuie să le aibă. Banii veneau pe card regulat, pur și simplu eu nu înțelegeam din ce motiv nu voiau să- mi elibereze legitimația, dar banii totuși veneau”, a menționat Alexandru Cenușă.

S-a ales de pe urma războiului cu 6.400 de ruble și cu amintiri negre. Atât.

Printre participanții implicați în acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova se numără și unii care nu au primit niciodată statutul de veteran de război. Dementii Nașco, din satul Popeasca, raionul Ștefan Vodă, nu s-a implicat de sine stătător în luptă. A fost chemat la comisariat, i s-a dat arma în mână și împreună cu alți săteni a fost trimis să-și apere țara la Valea Verde din raionul Căușeni.

De 15 ani încearcă să obțină dreptul pentru obținerea legitimației de război, dar toate încercările sale sunt sortite eșecului. Până acum a primit 4 răspunsuri de la Ministerul Afacerilor Interne cu informația că „nu poate fi confirmată participarea dumneavoastră la acțiunile de luptă din anul 1992 în comun cu efectivul organelor afacerilor interne”.

Nașco spune că dovezile pe care le prezintă responsabilii e că ar fi primit o armă pe care a întors-o la încheierea conflictului militar, dar el are mărturiile colegilor de platou, alături de care a apărat țara. Mai mult, recent, în cadrul unei vizite efectuate de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în raionul Ștefan Vodă, veteranul i s-a plâns că unii camarazi, inclusiv el, nu pot obține legitmația, iar oficialul i-a promis că totul se va rezolva. Problema a fost rezolvată, doar că nu pentru toți. Dementii Nașco este încă în așteptarea legitimației și este îndemnat din nou să adune confirmările și să le înainteze comisiei.

De altfel, veteranii spun că se simt umiliți de faptul că cerințele lor sunt percepute de către membrii comisiei de profil drept o încercare „de a obține indemnizația lunară din partea statului, în mărime de 1000 de lei”.

„Păi, iată, voi când ați auzit acum de bani începeți să faceți chipeș (n.r. zarvă), dar nu e vorba de bani, eu nu înțeleg de ce 15 ani nu-mi dați legitimația. Au fost perioade când era doar 100 de lei și nu mi-ați dat nici atunci.  A venit domnul Grosu la noi și am ridicat întrebarea. Noi am fost atunci din sat 130 de băieți, dintre care vreo 20-25 au murit, dar suntem încă 80 care confirmă, dar MAI nu confirmă. Domnul Grosu a cerut documentele, primarul le-a trimis, după asta, dintre cei care nu au avut legitimații, 11 oameni, la 5 le-au confirmat că au fost, dar la 6 nu le confirmă. Nu ne găsesc iarăși în listă, pe 5 îi găsesc, pe 6 - nu”, povestește Dementii Nașco.

Așadar, de pe urma participării în conflictul de pe Nistru, Nașco s-a ales drept răsplată cu o remunerare de 6.400 de ruble, bani pe care i-a primit când s-a încheiat conflictul. Totodată, în fiecare an, de Ziua Memoriei primește câte 200 de lei din partea primarului care știe și confirmă și el, de fiecare dată, prezența lui Nașco pe poziția de luptă.

Lipsit de statut, licență și.. slavă

Veaceslav (Slav) Morari din satul Antonești, raionul Ștefan Vodă, este unul dintre cei scoși din registrul veteranilor. Motivul - a părăsit unitatea militară fără voie.

Potrivit pct. 22 din Regulamentul cu privire la modul de atribuire a statutului de veteran de război şi de eliberare a legitimațiilor veteranilor de război, expres prevede cazurile în care legitimația nu se eliberează (persoanelor care în perioada războiului sau conflictului armat au părăsit samovolnic unitățile militare sau formațiunile militarizate; au dezertat; au fost eliberați din serviciu în legătură cu încălcarea disciplinei; au fost trași la răspundere penală pentru infracțiuni de război).

Pe lângă adeverința de arhivă, Morari a fost informat de Casa Națională de Asigurări Sociale că „începând cu 01.02.2022 a fost sistată plata alocației lunare de stat, deoarece potrivit informației Ministerului Apărării vi s-a retras legitimația de veteran de război și vi s-a refuzat reconfirmarea statutului de veteran de război.

 

 

Veteranul infirmă informațiile comisiei și precizează că livretul militar este dovada clară că a participat la conflict. El spune că atunci au fost pur și simplu lăsați să meargă acasă, fără a li se aduce mai multe explicații în plus.

„Dacă eu am încălcat atunci trebuie să mi se dovedească că am încălcat și să-mi ia medalia pe care mi-au dat-o, banii pe care mi i-a dat timp de 30 de ani, câte 100 de lei. Este un absurd, eu nu știu cum. Pe noi atunci pur și simplu ne-au trimis acasă, ne-au spus că aceasta e cea mai bună metodă pentru a încheia conflictul. Bine, plecăm, dar de ce plecăm acum? Nu am mai primit răspuns, dar doar au scris în livretul militar în care au stipulat că în perioada 02 iunie 1992 - 3 august 1992 s-a aflat la unitatea din Cocieri. Ei mi-au spus că această informație nu este o dovadă. Le-am replicat că voi ați scris, nu eu. Mi-au spus că ei nu au aceste informații pentru că în Căușeni a ars arhiva, păi asta e problema voastră, nu a mea. Eu am fost cel mai mult din sat, dar anume pe mine m-au lipsit de legitimație”, a menționat Veaceslav Morari pentru Anticoruptie.md.

Au tras unii – primesc alții

Unii veterani admit că, în unele situații, legitimațiile de veteran au fost obținute nemeritat. Este și părerea veteranului de război din satul Popeasca, r-nul Ștefan Vodă, Ion Zubco.  În mare parte, fără legitimații au rămas voluntarii, spune Zubco.

„Eu am perfectat legitimația din 2018. Eu sunt invalid de război și se vede că acei care au fost cu actele în ordine  li s-au eliberat legitimațiile, dar avem o categorie de oameni care au fost împreună cu noi, dar au rămas și până în ziua de azi, a 4-a oară scriem confirmări pentru ei că au stat cot la cot cu noi, au participat în toate acțiunile de luptă la care am fost, dar nu dețin legitimație. În satul Popeasca noi am fost 13, abia acum pentru 6 s-au eliberat legitimațiile, alți 6 băieți încă sunt fără legitimație. Au primit scrisoare de refuz, eu voi citi acea scrisoare, voi vedea care e motivul. Deja a 4-a oară noi adunăm confirmări, cei care am luptat cot la cot, dar lor li se refuză”, a declarat Ion Zubco.

 

Dreptul la legitimații obținut prin judecată

Unii participanți în conflictul din 1992 s-au adresat în instanța de judecată. Este vorba și despre Gheorghe Barbacari, care a luptat în anul 1992, în localitatea Cocieri, statutul de veteran de război fiind recunoscut prin mențiunea din livretul militar. Aflăm din solicitarea transmisă în instanță că motivul pentru care a fost lipsit de statutul de veteran de război este faptul că ar fi „părăsit samovolnic unitatea militară”. După analizarea probelor prezentate de părți, instanța a luat hotărârea în favoarea reclamantului.

„Instanța de judecată a constatat că informația referitor la dezertarea reclamantului nu este semnată, nefiind indicată data dezertării, locul și circumstanțele dezertării lui Gheorghe Barbacari. Drept consecință a celor menționate, instanța de judecată va aprecia că hotărârea Comisiei interdepartamentale pentru asigurarea schimbării și eliberării legitimației de veteran de război, (…), în privința combatantului Gheorghe Barbacari, sunt adoptate cu încălcarea normelor de drept material și procesual, urmând a fi anulate.”, se arată în hotărârea emisă de magistrați.

Și alți veterani care, la fel, începând cu anul 2018, au fost lipsiți de legitimație, au căutat dreptatea în instanță.

Ion Cobîșenco, avocatul mai multor combatanți rămași fără legitimații, spune că inițiativa ministerului este una bună, întrucât scopul principal este evaluarea numărului real de veterani de război, doar că cea mai mare problemă este lipsa de acte doveditoare, mai ales de partea Ministerului Apărării.

„Toate problemele legate de legitimațiile de veteran de război -au început de la faptul că în arhiva Ministerului Apărării nu sunt toate actele. În acea perioadă nu se întocmeau ordine în scris, era haos. Mulți au profitat mai târziu și, așa cum mi-a zis clientul meu, pentru o sticlă de rachiu se dădeau legitimațiile aceste într-o veselie. Înțeleg inițiativa ministerului să identifice cine e cu adevărat veteran și cine nu, dar în cazurile pe care le-am instrumentat eu erau niște erori din partea ministerului”, a menționat, pentru anticoruptie.md, avocatul Ion Cobîșenco.

„Veteranii mor în sărăcie. Nu li se acordă atenție la nivel central și local”

Problemele legate de actualizarea și eliberarea legitimațiilor de tip nou au fost sesizate încă de la etapa implementării hotărârii. Fostul șef al biroului pentru relații cu veteranii al Cancelariei de Stat, Nicolae Gîrbu, spune că metoda de identificare obiectivă a veteranilor s-a dovedit a fi o hărțuială în toată legea. Anume din acest motiv, odată cu începerea activității în calitate de șef al Biroului pentru relații cu veteranii create la nivel de executiv, Gîrbu a venit cu mai multe propuneri, doar că puține au fost acceptate.

„Hotărârea Guvernului este din 2018, biroul și-a început activitatea în septembrie 2020. Poziția mea oficială a fost ca aceasta a fost o hărțuială împotriva veteranilor de război. Am înaintat propunere ca legitimația de veteran de război să fie retrasă numai prin instanța de judecată. Dacă a fost eliberat un document, atunci statul trebuie să fie responsabil de asta. Nu este treaba veteranului să se ducă să spună că este veteran de război. A fost umilință. Au fost cazuri când veteran de război cu distincție de stat trebuia să confirme că el e veteran de război, au fost cazuri când veterani cu dizabilități au fost nevoiți să confirme chestia asta. Nu a fost gândită legea cu privire la veterani, au fost niște lacune. În lege scrie expres că veteran este acela care a fost mobilizat, conform procedurii, Ministerul Apărării trebuie să aibă confirmarea că a fost chemat la linia de luptă, pe platou, dar Ministerul Apărării nici nu era creat când s-a început războiul. Acum au apărut impedimentele acestea. În arhivă nu erau documentele acestea, la ministerul de interne nu erau, dar el a luptat, s-a dus acolo să-și apere familia, copiii, patria, țara”, a declarat Nicolae Gîrbu.

De altfel, Gîrbu menționează că statistica prezentată de Ministerul Apărării diferă de cea a Casei Naționale de Asigurări Sociale. Pe parcursul anului trecut au decedat 814 veterani, iar această informație nu pare să fie reflectată în statistică, spune Nicolae Gîrbu.

În statistica CNAS, numărul veteranilor aflați la evidență este cu 6.668 mai mic. 

„Datele oficiale pe care mi le-a prezentat Ministerul Apărării în luna februarie erau 34 de mii de veterani de război, totodată ei au menționat că li s-au eliberat legitimații de tip nou la 27 de mii. Ei menționează că 6 mii au plecat peste hotare sau că sunt morți. Stai, ce înseamnă asta? Asta înseamnă că voi nu vă faceți treaba, de ce ați hărțuit oamenii aceștia? Din acest motiv și am fost împotrivă la această hotărâre, chiar din start. Apropo, care a fost scopul acestei proceduri, dacă voi nu ați făcut regulă? Erau 34 de mii, așa și figurează la voi 34 de mii. Se motivează cu morți, cu migrație. Dar de ce avem această discrepanță legată de numărul de 27 de mii înscriși la CNAS?”, a precizat Gîrbu.

Oficial - 34.200 de veterani de război, dintre care 28.240 dețin cu legitimații perfectate 

Din răspunsurile oferite pentru anticorupție.md de Ministerul Apărării aflăm că, momentan, sunt înregistrați 34.200 de veterani, iar numărul de legitimații de tip nou este de 28.240. În total, Comisia interdepartamentală a examinat 28.327 de cereri, iar în 87 de cazuri nu ar fi prezentat argumente suficiente pentru a-și reconfirma statutul de veteran. Totodată, potrivit Ministerului Apărării, "Comisia interdepartamentală nu a identificat cazuri în care deținătorii de legitimații de model vechi nu sunt veterani de facto". 

Pe rol sunt 57 de acțiuni civile, în care solicitanții au contestat decizia comisiei. În 23 de cazuri comisia a fost obligată să emită o decizie în favoarea veteranului, iar în 15 a obținut câștig de cauză.

Deși data limită de recepționare a cererilor de reconfirmare a statutului de veteran a expirat la 31 decembrie 2022, comisiile interne de resort și Comisia interdepartamentală continuă să analizeze solicitările. 

Investigația este realizată în cadrul proiectului „Jurnalism de investigație pentru transparență și bună guvernare”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova.  Conținutul investigației este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu corespunde neapărat cu punctul de vedere al Ambasadei SUA în Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii