Integritate

Guvernul Streleţ: interese, averi şi afaceri

Foto: gov.md
Autor: Victoria Dodon
30/07/2015 24354

Guvernul condus de Valeriu Streleţ, votat de deputaţii liberal-democraţi, democraţi şi liberali, are în componenţa sa câteva nume noi, dar care nu sunt străine politicii. Majoritatea noilor-vechi miniștri au figurat în anchetele realizate anterior de Centrul de Investigaţii Jurnalistice care au scos la iveală interesele ascunse și afacerile pe care le desfășoară familiile acestora.

Valeriu Streleț - prim-ministru

Valeriu Streleț a fost deputat din 2009. Deși este implicat de ani buni în politică, premierul a desfășurat și afaceri prospere, iar o parte din avere a dobândit-o în timp ce se afla în Parlament. Politicianul deține firma Bioprotect SRL, fiind singurul fondator. Compania este specializată în prestarea mai multor servicii pentru producătorii agricoli. Firma livrează produse de uz fitosanitar, seminţe, material semincer şi săditor, echipamente de protecţie individuală etc. Pe parcursul anului 2014 firma a câștigat trei licitații publice cu o valoare totală de aproape 400.000 de lei. În această perioadă firma i-a adus dividende de peste patru miloane de lei.

În declarația de venit pentru anul 2014 Valeriu Streleț a mai indicat că soția sa, Aurelia Brăguță, deține cota de 100% la Universul Dezvoltării SRL care desfășoară mai multe activități cum ar fi turismul, cercetarea și dezvoltarea în științele sociale și umanistice sau comerțul. Alte 5% Aurelia Brăguță le are la Construct Mobil AB SRL, o firmă ce se ocupă, între altele de construcții, comerț și proiectări. Celelalte 95% aparțin lui Anatolie Brăguță, cumnatul lui Valeriu Streleț. Ultimele două întreprinderi sunt înregistrate la aceeași adresă, pe strada Miron Costin din Capitală, un apartament ce aparține familiei Streleț.

Premierul mai deține două apartamente și o casă cu o suprafață de circa 170 de metri pătrați, dată în exploatare în 2012, și care este evaluată la peste două milioane de lei. Familia liberal-democratului are și trei loturi: două în Chișinău cu o suprafață de circa 1.000 de metri pătrați și altul la Trușeni de 600 de metri pătrați. 

Valeriu Streleț are două automobile de model Volkswagen Touareg. Cel fabricat în 2014 valorează peste 1,2 milioane de lei, iar cel din 2012 – peste un milion de lei. Cea de-a treia mașină este un Volkswagen Polo, fabricat în 2012 și cumpărat în 2014. În campania electorală din 2014 liberal-democratul a dat partidului 1,1 milioane de lei. Generoși au fost și șapte angajați ai firmei Bioprotect. Aceștia au donat sume de 30.000, 40.000 și 50.000 de lei. 

În 2013 au fost făcute publice mai multe convorbiri telefonice scandaloase dintre Nicolae Vicol, pe atunci șef la Fisc (condamnat ulterior la șase ani de închisoare), și câțiva demnitari. În una dintre acestea, Valeriu Streleț îi dădea indicații lui Nicolae Vicol privind o angajată de la Fisc. Pe atunci politicianul era liderul fracțiunii PLDM din Parlament.

MINIȘTRII LIBERALI

Corina Fusu – Ministerul Educației

Noul ministru al Educaţiei, liberala Corina Fusu, a absolvit facultatea de Biologie, dar este cunoscută mai mult ca jurnalist, domeniu în care a activat mai bine de 30 de ani. În declaraţia pentru anul 2014 ea a indicat salariul de peste 160.000 de lei din activitatea de deputat şi o indemnizaţie de 13.000 de lei. Fusu mai deţine un teren de 0,064 hectare în Anenii-Noi şi un apartament de 86 de metri pătraţi, cu o valoare cadastrală de aproape jumătate de milion de lei.

De-a lungul anilor, Fusu uita să indice în declaraţiile de venit o firmă în care deţine 10% din acţiuni. Este vorba despre „Alfort-Prim” SRL, înregistrată în 1999 şi care nu mai funcţionează, dar care a rămas în registrul Camerei Înregistrării de Stat. Potrivit datelor oficiale, întreprinderea s-a ocupat de comerţul cu ridicata pe bază de tarife sau contracte, activităţi de cercetare a pieţei şi de sondaj al opiniei publice, intermedieri pentru vânzarea unui asortiment larg de mărfuri etc. De altfel, firma îşi are sediul chiar în apartamentul familiei deputatei de pe strada Academiei din Chişinău.

Iurie Chirinciuc - Ministerul Transporturilor

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor va fi condus de actualul deputat liberal şi om de afaceri Iurie Chirinciuc. Fost patron al Clubului de Fotbal FC Costuleni (satul său de baştină) şi preşedinte al Organizaţiei teritoriale Ungheni a PL, Chirinciuc poate fi numit pe bună dreptate unul dintre cei mai bogaţi miniştri. Acesta are mai multe afaceri în Republica Moldova și în România. Locuieşte în Capitală împreună cu soţia şi cei doi copii, într-o casă cu suprafaţa de 255 de metri pătraţi, are un Lexus GX470, fabricat în anul 2005, şi deţine trei terenuri în judeţul Iaşi din România. Tot acolo mai are în proprietate un apartament de 76 de metri pătraţi şi alte trei imobile.

Iurie Chirinciuc este acţionar unic  al concernului “Moldacom Grup SRL”, cu sediul la Iaşi, specializat în producerea mobilei şi de unde a încasat anul trecut un venit de aproape 39.000 de lei româneşti. Firma este administrată de soţia sa, Tamara Chirinciuc, care, potrivit Ziarului de Gardă, a fost condamnată în România la opt luni de închisoare cu suspendare, în anul 2013, pentru că a achiziţionat mobilă din San Marino şi a vândut-o în Estonia, fără a achita taxele vamale.

Liberalul mai deţine cote de participaţie în alte cinci firme moldoveneşti, două dintre care se ocupă cu prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, iar altele două - cu producerea mobilei, toate cu sediul la Ungheni. Pe lângă salariul obţinut de la firma Moldacom Grup, liberalul mai indică în declaraţia pe venit şi suma de peste 52.000 de lei, obţinute de la compania Rovigo SRL al cărei director a fost în perioada 1998-2013, potrivit CV-ului. De altfel, politicianul este fondator şi fost preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din Republica Moldova.

Anatol Şalaru - Ministerul Apărării

Anatol Şalaru, fost ministru al Transporturilor în perioada 2009-2013, a fost numit şef la Apărare. Conform declaraţiei de venit pentru anul trecut, liberalul deţine două apartamente la Chişinău, de 55 şi, respectiv, 39 de metri pătraţi, trei terenuri agricole, un depozit bancar în sumă de 30.000 de euro şi conduce un automobil Mercedes fabricat în 1996. Soţia sa, Carolina Şalaru, este proprietara companiei FoodStock SRL, cu sediul la Bucureşti, şi este titulara unui apartament de 186 de metri pătraţi în capitala României, acolo unde este stabilită întreaga familie.

De-a lungul anilor, Anatol Şalaru a ocupat mai multe funcţii în cadrul Grupului Financiar Ascom-Grup al miliardarului Anatol Stati, fiind director al reprezentanţei din Turkmenistan (1997-1999) şi Irak (2003-2008).

Numele său este legat de scandalul "trenurilor europene renovate” de la Calea Ferată din Moldova. Mai exact, în 2012, pe când era ministru, a fost încheiat un contract de peste 12 milioane de euro cu societatea RMAR Paşcani din România pentru renovarea completă a cinci trenuri, însă garniturile s-au defectat la scurt timp după ce au fost modernizate. Pe acest caz a fost deschis un dosar penal, clasat la scurt timp, din lipsă de probe.

Valeriu Munteanu - Ministerul Mediului

Valeriu Munteanu, vice-preşedintele PL, este licenţiat în drept, iar până a devenit deputat în anul 2009, a fost director de proiect în cadrul diferitor asociaţii obşteşti, dar şi primar în satul de baştină, la Floreni, Anenii-Noi (2007).

Anul trecut el a avut un venit de peste 150.000 de lei din activitatea de deputat şi alte aproape 116.000 de lei - indemnizaţii. Liberalul are o casă de locuit la Floreni, cu suprafaţa de 220 de metri pătraţi.

Gheorghe Brega - vicepremier

Noul vicepremier pe probleme sociale este actualul deputat liberal Gheorghe Brega. Timp de mulţi ani el a activat în 

cadrul Institutului Oncologic, iar în 2009 decide să se lanseze în politică, ajungând deputat pe listele PL. În 2014, Brega a avut un salariu de peste 155.000 de lei în calitate de parlamentar, iar alte peste 100.000 le-a adunat din indemnizaţii şi pensii. Deputatul deţine un teren extravilan la Criuleni, Dubăsari, un apartament cu suprafaţa de 78 de metri pătraţi şi un garaj, precum şi o maşină Opel Astra produsă în 1998.

Numele lui Brega a figurat și într-un scandal legat de piaţa farmaceutică, aminteşte moldovacurata.md. Astfel, în vara anului 2012 deputatul a acuzat compania farmaceutică românească Balkan Pharmaceuticals că produce medicamente de proastă calitate, este favorizată la înregistrarea preparatelor sale și câștigă licitațiile pentru achiziţionarea medicamentelor în instituţiile medicale de stat, deși propune prețuri mai mari. Compania de peste Prut a declarat că acuzaţiile deputatului sunt nefondate, lăsând să se înţeleagă că Brega ar avea el însuși interese pe piața farmaceutică și ar proteja anumite companii producătoare de medicamente.

MINIȘTRII DEMOCRAȚI

Ruxanda Glavan - Ministerul Sănătăţii

Ruxanda Glavan vine la şefia Ministerului Sănătăţii din fotoliul de ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, funcţie ocupată de la 18 februarie 2015. Până atunci, ea a fost viceministru în aceeaşi instituţie timp de doi ani. Cu studii medicale şi un MBA la Grenoble, Franţa, ea a renunţat la cariera de medic şi s-a lansat în afaceri.

În perioada 2006-2013, Ruxanda Glavan a fost director al companiei Glavirux SRL, specializată în importul şi distribuţia utilajului medical, a preparatelor farmaceutice, a produselor cosmetice şi de igienă personală. Firma a ajuns în atenţia opiniei publice după ce avocata Ana Ursachi a acuzat-o pe Glavan în 2013 că ar fi fost implicată într-o schemă de contrabandă cu aparate de măsurare a glicemiei la Moscova, Rusia.

Deşi nu mai este administratoare a firmei, Ruxanda Glavan rămâne acţionar unic al companiei. Potrivit Agenţiei Achiziţii Publice, din 2012 până acum, Glavirux SRL a încheiat cel puţin 120 de contracte de achiziții cu statul, oferind aparataj, produse şi teste medicale instituțiilor medico-sanitare de pe tot teritoriul Moldovei, în sume de la câteva zeci la câteva sute de mii de lei. Printre acestea se numără trei contracte şi trei contracte adiţionale de majorare încheiate cu Asociaţia medicală Centru din Chişinău, al cărei şef este mama Ruxandei Glavan, Adela Glavan.

Aceasta locuieşte împreună cu soțul ei, Aureliu Cincilei, vice-guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, într-o vilă de lux din sectorul Râşcani al Capitalei. Casa cu o suprafaţă totală de 349 de metri pătraţi este estimată de experții imobiliari la nouă milioane de lei. Potrivit declaraţiei pe venit pentru anul 2013, cei doi mai deţin o casă de locuit, două apartamente, două maşini marca Toyota şi un Lexus, trei terenuri şi 16 conturi bancare.

În 2014, Comisia Naţională de Integritate a dispus iniţierea unui control pe numele lui Aureliu Cincilei, privind încălcarea regimului declarării veniturilor şi proprietăţilor pentru 2013, iar în luna mai a acestui an CNI a constatat că acesta nu a inclus în declaraţia pe venit mai multe automobile şi 30 de conturi bancare, deţinute împreună cu soţia. Totuşi, CNI a decis clasarea cauzei, motivând prin “lipsa încălcării intenţionate”.

Vladimir Cebotari - Ministerul Justiţiei

Vladimir Cebotari, noul ministru al Justiţiei, nu a avut tangenţă cu acest domeniu până acum. El este cunoscut publicului mai ales ca unul dintre cei mai bine plătiţi manageri angajaţi la stat. În 2012, în calitate de manager la AIR Moldova, Aeroportul Internaţional Chişinău şi Autoritatea Aviaţiei Civile, acesta a adunat un salariu anual de peste 800.000 de lei. După ce doi ani a exercitat funcţia de viceministru al Transporturilor, în aprilie 2015, în urma concursului organizat de către Consiliul de Administrație a Întreprinderii Calea Ferată, el devine director al instituţiei.

Anterior, portalul Moldova Curată a scris despre Vladimir Cebotari că a uitat să indice venituri obţinute din cotele părţi în trei firme: SRL Vlaconic (95%) și SRL C&V Asistența (50%), dar şi SRL Neaos, firmă specializată în comerțul cu mașini agricole și industriale, unde funcţionarul deţine 15% din acţiuni.

Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, în anul 2012 firma a avut un venit din vânzări de 8.912.000 lei. Cu toate acestea, în declaraţia de avere pentru anul 2012 Vladimir Cebotari nu a indicat firma. CNI a cercetat cazul, dar a constatat lipsa vreunei încălcări şi a clasat dosarul.

Fostul şef al Căilor Ferate are un apartament în Chișinău, dar locuiește într-o casă cu două nivele din care deține doar jumătate. El nu a indicat însă valoarea cadastrală a locuinţei în declarația de avere, spunând că aceasta nu este finisată, precizează Moldova Curată.

Monica Babuc - Ministerul Culturii 

Monica Babuc nu are firme înregistrate pe numele său, dar soțul ei, Anatolie Babuc, vicedirector al departamentului logistică a Moldtelecom, este fondator la SRL Building Line și Bazis-D SRL. În decembrie 2013, firma Building Line a pierdut un proces de judecată intentat de Investprivatbank, instituție financiară aflată în procedură de lichidare. Astfel, firma soțului deputatei urma să plătească 11,7 milioane de lei, dintre care şapte milioane de lei constituiau un credit care nu a fost întors la timp, iar restul, aproape patru milioane de lei, penalități.

Vasile Bâtcă - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor 

Vasile Bâtcă rămâne în funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.  Şi-a început cariera în subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne. Ajunge viceprimar la Nisporeni după alegerile locale din 2007. În 2011 este ales preşedinte al raionului Nisporeni.

Funcţionarul deţine o casă în Nisporeni, de 160 de metri pătraţi, dar şi zece terenuri agricole cu o suprafaţă de peste şase hectare. În 2013, ministrul şi-a procurat un apartament de 80 de metri pătraţi în centrul Chişinăului, pe strada Lev Tolstoi, iar la alegerile parlamentare din noiembrie 2014 a donat Partidului Democrat 80.000 de lei. Ambele tranzacţii pot fi explicate prin luarea unui credit de 720.000 de lei, de la Victoriabank, în 2013, pentru o perioadă de 15 ani. Familia ministrului administrează firma Pabinis-Com SRL, cu sediul la Nisporeni. SRL-ul este înregistrat pe numele Ninei şi al Ludmilei Pohomea, sora şi nepoata ministrului. Totodată, Natalia, soţia ministrului, este angajata acestei firme. Din 2013, în doar doi ani, SRL-ul a beneficiat de cel puţin 16 contracte cu Primăria Nisporeni şi cu Consiliul Raional.

Stephane Bride - Ministerul Economiei

Stephane Bride s-a născut la Dakar, Senegal, şi a obţinut cetăţenia Republicii Moldova în 2013. Stephane Bride a fost în perioada 2001-2005 director executiv la Compania de audit „Ernst and Young” (EY) Moldova/Europa de Est, iar în 2005-2010, director EY Moldova. În 2005, fiind angajat al unei companii concurente, actualul ministru al Economiei a fondat, împreună cu soţia sa, Olesea Bride, firma Grant Thorton Audit SRL, specializată în auditul companiilor. În 2009, împreună cu soţia, Stephen Bride a mai fondat o firmă de consultanţă în domeniul evaluării bunurilor imobiliare, Grant Thorton SRL. Firmele sunt parte a brandului Grant Thorton Moldova, o reprezentantă a Grant Thorton International LTD.

În 2010, actualul ministru părăseşte EY Moldova, una dintre primele patru companii de audit la nivel mondial, şi alege să administreze şi să extindă compania Grant Thorton în R. Moldova şi România. Compania ministrului a auditat, printre altele, Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială. „Compania a dat avize, în general, favorabile celor trei bănci, deşi fărădelegile de acolo au avut ecou în toată societatea”, aminteşte expertul economic Vasile Tofan.

Firma Grant Thorton este înregistrată într-un imobil de pe strada Gr. Ureche, 69, din Capitală. Clădirea aparţine soţilor Bride şi a fost pusă în iulie 2014 în gaj la Moldinconbank, pentru un credit de 276.000 euro (aproximativ cinci milioane de lei) şi 451.204 lei. Pe aceeaşi adresă mai sunt înregistrate alte două firme fondate şi conduse de ministrul Economiei. G&G Solar 1 SRL a fost fondată în martie 2013 şi e profilată în montarea panourilor solare.

Anul trecut, firma ministrului a câştigat un proiect finanţat de BERD pentru construirea unui parc fotovoltaic (baterii solare) pe teritoriul centrului Porsche de lângă Chişinău. Tot pe Gr. Ureche, 69, îşi are sediul şi G & G Wind SRL, fondat de Bride şi un cetăţean francez, Jeremy Besnier. Firma a fost fondată în 2014 şi este specializată în implementarea proiectelor de eficienţă energetică.

Pavel Filip - Ministerul Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţiilor 

Pavel Filip, noul-vechi ministru al Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţiilor, nu are firme pe numele său. Tatiana Filip, soția demnitarului, este însă fondatoare la Aluprofmet, care se ocupă cu producerea de profile de pontaj, colţare din aluminiu şi profile pentru ghips carton. Și cei doi fii ai deputatului, școliți în străinătate, sunt în afaceri. Iulian și Dumitru dețin împreună 99% din firma Burex SRL, cea care gestionează magazinul de ciocolată Ciocoville, cunoscut și ca „orașul de ciocolată”, de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt. Dumitru Filip este și fondator la un alt SRL, Interasig-Grup.

În perioada 1991-2008 a lucrat la Fabrica "Bucuria" şi a fost în fruntea întreprinderii din 2001 până în 2008. Ulterior, a preluat conducerea întreprinderii  "Tutun-CTC". Ministrul a ajuns în vizorul CNI după ce Ziarul Național a scris că Pavel Filip a scos la mezat o casă la prețul de 179.000 de euro. Aceeaşi sursă a precizat că în declarația de avere pentru 2012 oficialul a indicat că locuinţa valorează peste 943.000i de lei (aproximativ 50 de mii de euro). Comisia a clasat cauza, constatând că oficialul nu a încălcat legea. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au scris anterior că Pavel Filip este unul dintre funcţionarii care au arendat pădure în zona Dănceni-Sociteni.

Victor Osipov - vicepremier

Actualul viceprim-ministru Victor Osipov este de profesie jurnalist. Din 2009 până în 2010, acesta a ocupat aceeaşi funcţie în Guvernul Filat 1, fiind înaintat de Alianţa Moldova Noastră (AMN).

După ce a plecat de la AMN, în 2011, în presă a apărut informaţia că Osipov ar fi consilierul democratului Vlad Plahotniuc. La alegerile parlamentare din 2014, Osipov a fost managerul de campanie al PDM. Funcţionarul, împreună cu soţia sa, Dorina Osipov, este fondatorul firmei „Odoraşul” SRL, care deţine o revistă pentru copii, administrată de soţia vicepremierului.

Potrivit CÎS, Osipov mai este fondatorul Agenţiei de Publicitate şi Comerţ „Promo şi Punctum”, care a fondat postul DTV (Democraţie şi Transparenţă în Televiziune). Acesta era difuzat prin cablu, fiind finanţat de Departamentul Românilor de Pretutindeni. Ion Terguţă, unul dintre directorii acestui post tv, declara jurnaliştilor că Osipov nu deţinea controlul asupra companiei publicitare, respectiv asupra postului DTV, fiind doar unul dintre proprietari, şi „nu a primit niciun dividend sau alt beneficiu financiar, postul fiind practic falimentat de comunişti în 2008”. Oficial, Osipov este şi administratorul APLP Nr. 52/22 din str-la Studenţilor 4/2, chiar dacă locatarii din acest bloc spun că acesta nu locuieşte în zonă.

MINIȘTRII LIBERAL-DEMOCRAȚI

Ion Sula - Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

Ion Sula

Ion Sula a ajuns ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare venind de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, subordonată Ministerului. Acesta activează în cadrul instituţiei de la sfârşitul anului 2009, când a renunţat la funcţia de director al firmei SC „S&S COM”, pe care a fondat-o în august 2003.

Ministrul este implicat în fondarea şi administrarea Gospodăriei Ţărăneşti Sula Ion Nicolae, pe care a gestionat-o un timp împreună cu tatăl său, Nicolae. Presa a scris anterior despre succesele gospodăriei ţărăneşti, care are în proprietate terenuri unde cultivă legume, creşte răsad de legume şi fructe în sere.

„Banii sunt de la Corporaţia de finanţare rurală şi de la băncile comerciale. Am beneficiat şi de subvenţii din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli”, declara, în 2012, pentru „Timpul”, Nicolae Sula, tatăl actualului ministru. Conform rapoartelor Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură, Gospodăria a primit de mai multe ori subvenţii de la stat (200.000 de lei în 2011), ultima dată, în 2014, aproape 35.000 de lei.

În declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi, Sula a indicat că, în 2013, şi-a vândut cota-parte din firma S&S Com, cu mai multe activităţi în agricultură, dar continuă să fie administrată de mama sa, Susana Sula.

Oleg Balan - Ministerul Afacerilor Interne

Oleg Balan

Oleg Balanrămas la şefia MAI, nu a avut prea multe legături cu instituţia pe care o conduce, decât ca lector, şef de catedră şi decan al Facultăţii de Drept a Academiei „Ştefan cel Mare” a ministerului, dr director al liceului militar al MAI, prin anii 2000.

Oleg Balan a ajuns mai întâi în Parlament, pe listele PLDM. Atunci, ZdG a scris că el este unul dintre fondatorii firmei Sterimed Com, alături de Vadim Ojog şi o firmă cu acelaşi nume din România. SRL-ul are interese în sfera farmaceutică. Printr-un alt agent economic, Balan era implicat şi în agricultură. Împreună cu fratele său, Victor, au fondat, în noiembrie 2013, firma Bivon SRL, specializată în cultura produselor agricole.

În ultima declaraţie de avere, Balan a indicat că a procurat opt terenuri agricole. După ce a devenit deputat, apoi ministru, el a renunţat la cota parte din cele două SRL-uri. Totodată, Oleg Balan deţine trei apartamente şi un Audi A6, fabricat în 2012.

Anatol Arapu - Ministerul Finanţelor

Anatol Arapu

Anatol Arapu, rămas la Finanţe, a mai deţinut această funcţie în perioada 1998-1999 în echipa premierului Ion Sturza, demisă în 1999 cu votul deputaţilor comunişti şi ai PPCD. În perioada mandatului de atunci, Anatol Arapu a fost criticat pentru lichidarea Gărzii Financiare. Printr-o hotărâre de Guvern, Garda Financiară a fost transferată din subordinea Departamentului control financiar si revizie în subordinea Inspectoratului fiscal principal de stat, cu scopul declarat de a îmbunătăţi colectarea impozitelor. Atunci presa a scris că reorganizarea ar fi avut ca scop şi efect scoaterea pe linie moartă a acestei structuri, pentru a nu atinge anumite interese financiare.

În 1998, Ministerul Finanţelor era criticat pentru faptul că la presiunea directă a conducerii instituţiei,  Serviciul Vamal ar fi  favorizat un şir de agenţi economici cărora li se permitea amânarea plăţii impozitelor, inclusiv a TVA, chiar dacă aceştia aveau datorii la buget pentru neachitarea impozitelor. Numai la Vama Chişinău au fost încheiate în anul 1998 peste 650 de contracte de amânare a plăţii TVA, bugetul fiind prejudiciat cu un miliard lei.

Presa scria în acea perioadă că în urma unei scrisori semnate de către persoane din conducerea Ministerului Finanţelor, Vama Chişinău a permis firmei Clas-S SRL importul unui lot de carbune, fără a percepe TVA, deşi firma respectivă avea deja datorii la buget, tot la capitolul TVA, în valoare de 1048,4 mii lei. În urma unei scrisori a ministrului Finanţelor, Anatol Arapu, s-a permis SA Fabrica de Sticlă din Chişinău să continue operaţiunile de import-export, deşi aceasta nu achitase datoria de 928.000 de lei la TVA.

Natalia Gherman - Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

Natalia Gherman

Natalia Gherman rămâne în aceeaşi funcţie pe care o ocupă din mai 2013. Filolog şi diplomată, este fiica primului preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur. A fost ambasadoare a Republicii Moldova în Austria (2002 - 2006), în Regatul Suediei, Regatul Norvegiei şi Finlanda (2006-2009) şi viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene (2009-2013).

Natalia Gherman a obținut circa 207.000 de lei din salariu în 2014, în timp ce fostul ei soţ, Artur Gherman, care a deținut până nu demult funcția de președinte al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, a avut un salariu de 611.000 de lei. Cuplul Gherman deţine un apartament de 100 de metri pătraţi în Chişinău, o maşină marca Land Rover din anul 2008. La fel, Artur Gherman are acțiuni la compania Apple, iar Natalia Gherman are acțiuni la firma Fiting S.A., care produce articole din metal.

Mircea Buga - Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

Până nu demult şef la Sănătate, Mircea Buga face schimb de fotolii cu Ruxanda Glavan şi devine ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

Mircea Buga

În 2014, Mircea Buga a trecut la venituri suma de circa 248.000 de lei, bani obţinuţi pe când era la şefia Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, funcţie în care s-a aflat timp de aproape şase ani, şi aproape 50.000 de lei din activitate didactică la Universitatea de Medicină “Nicolae Testemiţanu” şi Biroul Regional OMS. Familia Buga are în proprietate un apartament de 108 metri pătraţi, cu valoare cadastrală de aproape un milion de lei, un alt apartament de circa 46 de metri pătraţi şi un oficiu. Buga a mai declarat şapte conturi bancare, trei credite şi acţiuni în companiile SA Mezon, SA Botanica şi Combinatul Poligrafic Tipar Color.

În 2013, Buga a fost verificat de CNI, fiind bănuit că a admis un conflict de interese atunci când a semnat noua listă a medicamentelor compensate. Demnitarul a ajuns în vizorul Comisiei după ce în Parlament s-a vorbit despre faptul că în noua listă au fost adăugate preparate care sunt introduse în țară exclusiv de firme ce ar aparține rudelor șefilor de la Ministerul Sănătății. Andrei Usatîi, şeful de la Sănătate la acea vreme, dădea asigurări că Lista medicamentelor compensate a fost elaborată în mod transparent.

Loretta Handrabura - Ministerul Tineretului şi Sportului 

Loretta Handrabura

Loretta Handrabura vine în fruntea Ministerului Tineretului şi Sportului după ce timp de aproape şase ani a ocupat funcţia de viceministru al Educaţiei. Oficial, nu are nici afaceri, nici automobile sau case de lux.

În declaraţia pe venit pentru anul 2014 a indicat că deţine un singur apartament, cu o suprafaţă de circa 42 de metri pătraţi. Pe parcursul anului trecut, Loretta Handrabura a avut un salariu de aproximativ 150.000 de lei.

 

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

 

 

Sursa foto: gov.md

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii