Achiziţii publice

Cum a fost „curățat” statul de 30 de milioane de lei

Foto: CIJM
Autor: Natalia Porubin, Elena Moldoveanu
04/07/2016 6745

Tone de utilaje, pentru care statul a plătit peste 10 milioane de lei, zac de ani buni în depozitul unui agent economic. Tehnica a fost procurată pentru o stație de epurare, pe care autoritățile din Criuleni încearcă să o construiască de aproape un deceniu. Soarta investiției rămâne incertă în condițiile în care utilajul se învechește, iar o parte din rețelele inginerești instalate au fost deteriorate. Între timp, Consiliul raional plătește anual zeci de mii de lei pentru depozitarea utilajului care nu se știe dacă va fi folosit vreodată.

Lucrări făcute pe jumătate

Stația de epurare urma să fie construită la Onițcani (Foto: CIJM)

Proiectul „Evacuarea apelor reziduale din or. Criuleni la stația de purificare a satului Onițcani” a  fost lansat încă în anul 2005, după ce administrația de la Dubăsari a refuzat să primească pentru epurare apele reziduale din Criuleni. Valoarea acestuia se ridica inițial la 21,5 milioane de lei, însă din cauza tărăgănării construcției, costurile s-au dublat, și în anul 2008 au ajuns la 43,3 milioane de lei, se arată într-un raport al Curții de Conturi. 

Potrivit administrației raionului Criuleni, până acum la obiect au fost valorificate 29,8 milioane de lei, iar lucrările au fost îndeplinite în proporție de 65 la sută.  

Proiectul urma să fie finalizat în urmă cu 7 ani

Licitația pentru lucrările de constucție și montaj a stației de epurare a fost organizată în anul 2007, la concurs participând trei agenți economici. Doi dintre aceștia au fost descalificați pe motiv că din ofertele lor „lipsea pachetul minim de documente necesare”, după cum se arată  în darea de seamă a grupului de lucru pe achiziții.

Concursul a fost câștigat de Societatea pe Acțiuni „Crio-Izvorul”. Firma este condusă de Petru Mițul și a fost înregistrată în decembrie 1995. Suma contractului încheiat între „Crio-Izvorul” și Consiliul raional Criuleni se ridică la 10 milioane de lei, iar lucrările urmau să fie finalizate în decurs de un an. De supravegherea tehnică a proiectului s-a ocupat  „Migor Plus” SRL, în baza unui contract încheiat, în noiembrie 2009, cu Consiliul Raional Criuleni.

Inițial proiectul trebuia să acopere atât obiectele de menire socio-culturală, cât și gospodăriile casnice din orașul Criuleni și satele Onițcani și Slobozia-Dușca. La etapa următoare autoritățile își propuneau să extindă numărul de beneficiari și să includă în proiect și alte localități: Coșernița, Boșcana, Mardareuca, Hrușova, Chetroasa și Ciopleni. Primele investiții în proiect s-au făcut de la bugetul de stat, iar în anii următori lucrările au fost realizate cu bucățica, din surse de la Fondul Ecologic Național.

Schema proiectului „Evacuarea apelor reziduale din or. Criuleni la stația de purificare a satului Onițcani”

Utilajul adus din Letonia se prăfuiește la depozit

Utilajul pentru stația de epurare a fost importat din Letonia prin firma „RESETILOVS UN CO” IK, în baza unui contract încheiat cu S.A. „Crio-Izvorul” şi Consiliul Raional Criuleni.

Utilajul cumpărat de Consiliul raional, păstrat de 8 ani în depozitul unui agent economic

Construcția stației de epurare urma să se facă pe un teren de 1 ha, care a aparținut fostei ferme de porci a Stațiunii didactice experimentale a Universității Agrare.  În acest sens, în decembrie 2006, Cabinetul de miniștri a decis să transfere terenul în posesia satului Onițcani, la solicitarea administrației raionului Criuleni. Totodată, pentru construcția stației de epurare, consiliul raional Criuleni a dispus înstrăinarea forțată a terenurilor agricole în cazul a cel puțin două persoane, cărora li s-au restituit banii. Până acum la obiect au fost instalate 16 km de rețele inginerești, fiind construite rezervoarele de acumulare și procurate stația de epurare și stațiile de pompare a apelor riziduale.

La aproape un deceniu de când a fost adusă în țară, stația de epurare încă nu a fost instalată. Din 2007 până în prezent, utilajul este depozitat pe teritoriul „Crio-izvorul”, iar autorităţile raionale achită întreprinderii pentru serviciile de pază şi plasare până la 70 mii de lei, potrivit lui Petru Mițul. Între anii 2012 și 2014, Consiliul raional nu a făcut achitările, motiv pentru care  întreprinderea a acționat autoritățile în judecată.

De doi ani nu se mai fac lucrări

Foto: CIJM

Între timp, autoritățile au căutat posibilități să finalizeze proiectul, iar problema cea mai mare o constituie lipsa de bani. Una dintre sursele de finanțare a proiectului a fost Fondul Ecologic Național. Astfel, în anul 2009, aici s-au făcut investiții în valoare de 1 milion de lei din acest fond, contractul fiind semnat de fostul ministru al Mediului, Violeta Ivanov.  Doi ani mai târziu, în 2011, tot prin intermediul Fondului Ecologic Național, s-au alocat alte 3 milioane de lei. Din acești bani au fost cumpărate utilaje pentru două stații de pompare. Actuala conducere a raionului susține că din momentul în care pompele au fost procurate și până acum câteva luni acestea au fost depozitate la magazinul de unde fuseseră achiziționate de agentul economic. În prezent, pentru ca acestea să fie păstrate în siguranță, urmează să  fie încheiat un contract cu un agent economic. 

Ultima  investiție la proiect s-a făcut în anul 2014, când au fost valorificați 1,4 milioane de lei, bani alocați pentru construcția unui drum de acces spre stația de epurare.

Țevile s-au deteriorat, iar garanția pentru stație s-a pierdut

Între timp, o porțiune din rețelele inginerești a fost deteriorată în urma unor săpături efectuate de un agent economic. „Țeava este deteriorată pe un traseu de circa 200 de metri. Materialele sunt la procuratură deja de doi ani. Ni s-a spus că a fost deschis dosar penal, dar nu a ajuns în instanță”, afirmă Anton Crupa, şef interimar al Direcţiei dezvoltare comunitară, Consiliul Raional Criuleni.

Anton Crupa, şef interimar al Direcţiei dezvoltare comunitară, CRC

„Chiar dacă reușim să pornim lucrările, va fi necesară o expertiză tehnică pentru a depista gradul de uzură al utilajului care a fost instalat și nu este folosit mai mulți ani la rând. Au fost mai multe contracte, dar evaluări nu s-au făcut pentru că nu a existat necesitatea”, susține specialistul.

Cel mai grav este că stația deja nu mai are garanție de la producător, aceasta a expirat în cei zece ani de când a început construcția. „O problemă este și faptul că nu avem siguranța că vor veni specialiștii de la uzina producătoare să ne monteze stația de epurare, pentru că noi nu avem specialiștii necesari. Inginerii care au produs această stație ar trebui să vină să o monteze, s-o pună în exploatare, să facă instruiri pentru personalul care să lucreze cu aceasta. Noi vrem să  finalizăm proiectul pentru că acolo au fost cheluiți circa 30 milioane de lei.  Utilajul îmbătrănește moral și fizic deși este fabricat din inox. Sperăm că nu ruginește”, afirmă Iurie Andriuță, președintele raionului Criuleni.

Agentul economic: „Suntem în pierdere”

Petru Mițul, directorul „Crio-izvorul” afirmă că întreprinderea sa este în pierdere în urma punerii în aplicare a proiectului.  „Statul până acum ni-i dator cu un milion de lei pentru că la importul utilajului am plătit TVA de două ori. Valoarea totală a utilajului este de circa 12 milioane de lei, statul ne-a restituit numai 10,5 milioane. S-a plătit TVA de două ori la import”, afirmă omul de afaceri.

Petru Mițul afirmă că utilajul aflat pe teritoriul întreprinderii îi creează probleme și nu îi permite să își dezvolte businessul. „Eu i-am rugat de mai multe ori să-l ia și să ducă utilajul acesta de aici că noi nu putem folosi aceste încăperi. Mulți se adresează că le trebuie încăperi pentru producere, dar ei îl țin și nu eliberează. Deși eu îi înțeleg că nu au unde să-l ia. Așteptăm stăpânul să decidă. Când spun stăpânul mă refer la Consiliul raional, că-i averea sa. Cine poate să primească hotărâre?!”, spune omul de afaceri.

Galerie foto: cum este păstrat utilajul plătit din banii publici pentru stația de epurare de la Criuleni

Pentru finalizarea proiectului ar mai trebui cel puțin 15 milioane de lei

La rândul său, președintele raionului susține că proiectul nu a fost finalizat până acum din lipsă de resurse. Potrivit lui Iurie Andriuță, în prezent se discută două variante de finalizare a proiectului. În primul caz, autoritățile ar urma să instaleze stația de epurare la Onițcani. O altă soluție, ar fi, potrivit acestuia, conectarea conductei de evacuare a reziduurilor la stația de epurare Vadul lui Vodă. În primul caz, pentru fnalizarea proiectului ar mai fi nevoie de circa 15 milioane de lei, iar autoritățile din Criuleni speră că banii ar putea fi atrași în baza unui parteneriat publici-privat. În cel de-al doilea caz, raionul Criuleni ar putea deveni asociat al S.A. „Apă-Canal”.  

Sumele cu care operează autoritățile sunt, totuși, aproximative, în condițiile în care nu s-a făcut deocamdată o expertiză în acest sens. Cea mai mare dificultate este faptul că utilajul se învechește, iar autoritățile nu cunosc deocamdată în ce stare sunt rețelele inginerești care au fost instalate. 

Iurie Andriuță, președintele raionului Criuleni (Foto: CIJM)

Iurie Andriuță are temeri că utilajul ar putea fi deteriorat pe alocuri. „Fântânele, burlanele din beton se distrug mai repede dacă nu sunt exploatate. De asta nu știu la ce trebuie să ne așteptăm când vom începe a încărca țevile cu apă. Avem multe semne de întrebare: cum vor reacționa fântânile, vor fi acestea ermetice, vor ține sau nu. Poate să apară necesitatea de a monta din nou, iar asta presupune cheltuieli în plus”, afirmă președintele raionului Criuleni.

În același timp, orașul Criuleni rămâne dependent de stația de epurare de la Dubăsari. În primăvara acestui an, taxa a fost majorată de la 11 lei, la 46, iar pentru remedierea problemei a fost nevoie de implicarea Guvernului și a Biroului pentru Reintegrare.

În raportul Curții de Conturi se arată că tergiversarea construcției obiectului are efect negativ asupra mediului înconjurător,  condiționează uzura fizică și morală a utilajului procurat. În afară de aceasta, proiectul nefinalizat generează suportarea unor cheltuieli de mijloace financiare pentru serviciile de epurare a apelor reziduale din or. Criuleni, care numai în anul 2014 au însumat 320,9 mii lei, se mai spune în document.

Agenția Achiziții Publice: problema există în cazul contractelor multianuale

Autoritățile și reprezentanții societății civile spun că astfel de situații există nu doar a Criuleni și au loc mai ales în cazul așa-numitor contracte multianuale, în cazul cărora finanțarea se acordă treptat. Ghenadie Grib, director adjunct al Agenției Achiziții Publice, precizează că în majoritatea cazurilor astfel de situații au loc în cazul contractelor pentru lucrări de construcție. „Fiecare autoritate

Ghenadie Grib, director adjunct al Agenției Achiziții Publice (stânga)

contractantă își planifică necesitățile după bunul său plac, asta este regula de bază și asta prevăd bunele practici, inclusiv europene. În Legea privind achizițiile publice există noțiunea de contracte multianuale – o practică internațională. Chiar dacă admitem că nu avem  acele surse financiare, având în vedere anumite proceduri tehnologice contractul poate dura mai mult de un an.  99,9 la sută din situațiile de acest fel se întâmplă în cazul contractelor de lucrări. Practica din păcate este aceasta, deoarece noi bugetul îl avem anual, nu avem legislație care să prevadă planificarea bugetului multianual pentru aceste investiții capitale”, a menționat Grib în cadrul Clubului Jurnaliștilor de Investigație din 29 iunie curent. Totodată, funcționarul a spus că  procedura de achiziții publice nu poate fi desfășurată pe etape. „Abstract vorbind, dacă avem nevoie de a construi o grădiniță care costă 10 lei, nu înseamnă că dacă avem trei lei pentru anul acesta facem tender pentru trei lei. Nu poate să vină un agent economic să construiască un perete și un altul să pună acoperișul. Se face procedura pe întreaga necesitate, însă executarea contractelor se desfășoară în limita surselor financiare atribuite – aceasta este regula. Faptul că nu se găsesc bani, că nu se asigură bani pentru următorii ani deja nu mai ține de procedura de achiziții. Problema ține de politica statului per ansamblu pe segmentul dat”, a subliniat directorul adjunct al Agenției Achiziții Publice.

Expert: „Banii sunt irosiți, iar rezultatul nu este cel pe care ni-l dorim”

Olesea Stamate, președinta Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)

La rândul său, Olesea Stamate, președinta Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), afirmă că situații în care proiectele sunt finanțate doar parțial există în mai multe localități ale țării. 

„Autoritățile locale cu care am discutat ne-au dat de mai multe ori exemplul proiectelor finanțate din Fondul Ecologic Național. De exemplu, se aplică la fond pentru un proiect și se obține 10 la sută din valoarea proiectului, după care finanțarea se stopează pentru următorii cinci ani. Cele 10 la sută care au fost executate își pierd fie din relevanță, fie din calitate și în unele cazuri nu mai are sens ca lucrarea să fie reluată. Mai bine dai o sută de procente la un proiect pentru o localitate, în anul viitor – dai la altă localitate suma integrală pentru proiect, decât să dai câte zece la sută pentru mai multe localități.  Până la urmă, banii sunt irosiți în mare parte, iar rezultatul nu este pe cel care ni-l dorim”, menționează Olesea Stamate.

Ministerul Mediului: Fondul Ecologic trebuie reformat 

Ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, a declarat anterior într-un material al Centrului de Investigații Jurnalistice că actuala formă de organizare a Fondului Ecologic Național este una ineficientă. „Trebuie să instituţionalizăm acest fond, adică să creăm o agenţie, aşa cum există în România, Polonia şi în alte ţări europene. De cinci ani se vorbeşte despre acest lucru, doar că foştii miniştri au declinat propunerea pentru a păstra status quo-ul, probabil, în folos propriu”, spune Valeriu Munteanu.

Întrebat de ce miniștrii care au gestionat anterior Fondul (unii dintre ei fiindu-i colegi de partid) nu au avut voință politică pentru astfel de reforme, Munteanu a răspuns: „Nu știu de ce nu au făcut-o. Eu încerc să restabilesc încrederea oamenilor în capacitatea noastră de a performa niște domenii”. Potrivit lui, numai în primele luni de aflare a sa în fruntea ministerului, a descoperit cel puțin 20 de proiecte pentru care s-au dat bani, dar care nu au mai fost puse în practică sau duse la capăt.  

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii