Achiziţii publice

Buletine de vot, tipărite în afara unui concurs de achiziții publice. Cine profită de pe urma acestei excepții?

Buletine de la scrutinele electorale din anii precedenți (arhiva CEC) Foto: CIJM
Autor: Victoria Dodon
21/10/2016 11172

Peste 3,1 milioane de buletine de vot vor fi pregătite pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016. Tipărirea acestora va costa bugetul public peste 700.000 de lei și, de rând cu alte materiale electorale, se va face în afara unei proceduri de achiziții publice. Mai mulți experți susțin că în lipsa unui concurs public pot apărea  abuzuri și ilegalități. La rândul său, Comisia Electorală Centrală (CEC) dă asigurări că tipărirea materialelor electorale se desfășoară în mod transparent și strict conform legii. 

Legea privind achizițiile publice, intrată în vigoare la 1 mai 2016 nu poate fi aplicată într-o serie de cazuri, stabilite expres, inclusiv în ceea ce ține de materialele electorale. 

Legea nr. 131 privind achizițiile publice 

Articolul 4. Excepţii

Prevederile prezentei legi nu se aplică:

r) contractelor de tipărire a buletinelor de vot şi a altor documente electorale, inclusiv a materialelor didactice, de aprovizionare cu materiale şi echipament destinat organelor electorale în perioada electorală, de realizare a campaniei de informare și de servicii de transport în vederea organizării și desfășurării alegerilor, inclusiv a seminarelor de instruire.

Modificarea a fost făcută în iulie anul curent, la inițiativa deputaților Sergiu Sârbu (PD), Liliana Palihovici (PLDM) și Roman Boțan (PL). Potrivit notei informative la proiectul de lege, propunerea era necesară pentru că în termen de 60 de zile, cât durează perioada electorală, CEC nu va reuși să parcurgă toate etapele unei proceduri de achiziții clasice (care poate dura până la 45 de zile calendaristice), ca să tipărească buletinele de vot și să aprovizioneze organele electorale cu echipamentul necesar. Astfel s-a argumentat că CEC ar trebui să aibă libertatea de a desfășura procedurile de achiziție într-o formă simplificată și în mod direct, fără concursul Agenției Achiziții Publice și fără respectarea termenelor impuse de lege.

„Tirajul final în cazul tipăririi buletinelor de vot devine cunoscut cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor - termen insuficient pentru organzarea licitației și tipărirea acestora. Prin urmare, în fiecare perioadă electorală, CEC va fi în imposibilitatea exercitării atribuțiilor sale prevăzute de Codul Electoral”, susțin autorii proiectului de lege. 

Experți anticorupție: „​Inițiativa nu asigură transparența și lasă loc de potențiale fraude”

Centrul Național Anticorupție, care a analizat nivelul coruptibilității proiectului de lege, l-a calificat drept inoportun, specificând că tipărirea buletinelor de vot şi a altor documente electorale trebuie făcută prin respectarea legii cu privire la achiziții, pentru ca să fie asigurată transparența și gestionarea corectă a banilor publici. Mai mult, invocarea argumentului că CEC nu ar reuși în timp ar fi nejustificată. 

„Prevederile proiectului promovează interesele Comisiei Electorale Centrale prin excluderea obligativităţii acesteia de a contracta anumite servicii de tipărire a buletinelor de vot şi de aprovizionare cu echipament în condiţiile Legii nr.131 din 03 iulie 2015. Nu negăm complexitatea evaluării, identificării tuturor necesităţilor, a modului de stabilire şi de calculare a termenelor pentru desfăşurarea unei proceduri de achiziţie, însă legislaţia din domeniul achiziţiilor publice stabileşte termene care oferă atât autorităţilor contractante cât şi operatorilor economici interesaţi, fără nicio discriminare, posibilităţi reale de participare la procedurile de atribuire a contractului de achiziţii publice conform procedurii aplicate şi posibilitatea reducerii termenelor în condiţiile legislaţiei în vigoare. De asemenea, transparenţa achiziţionării serviciilor de tipărire a buletinelor de vot şi de aprovizionare cu echipament în perioada electorală este importantă şi prezintă un interes public general şi, totodată, poate să evite unele suspiciuni de fraudare a alegerilor”, susține Dorina Galamaga, expertă CNA. 

Totodată, potrivit ei, proiectul nu corespunde standardelor naţionale şi internaţionale anticorupţie stabilite de Convenţia Organizației Națiunilor Unite împotriva corupţiei.   

Și Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a criticat inițiativa, atenționând în raportul său de expertiză că astfel de modificări ar putea duce la lipsă de transparență din partea CEC, care va decide după bunul său plac pe cine să contracteze pentru astfel de servicii. 

Expertul Viorel Pârvan spunea în cadrul unei conferințe de presă că proiectul ține de o modificare mică, dar care poate avea un impact foarte mare. „Procedura achizițiilor publice prevede un șir de garanții că sunt respectate normele și nu apar abateri. Dacă se face o excepție de la aceste proceduri, reiese că CEC va decide singură, unilateral care agent economic este mai potrivit pentru a tipări buletinele de vot sau alte servicii. În așa caz, nu va exista niciun fel de transparență, nu vom ști ce prevede acel contract, care vor fi rezultatele, ce se întâmplă dacă nu se respectă contractul etc.”, a argumentat Pârvan.

El a atenționat că anterior, în cadrul mai multor scrutine electorale, CEC a activat fără astfel de excepții și și-a exercitat funcțiile fără dificultăți. Totodată, termenul de 60 de zile nu este unul extrem de scurt, în opinia sa. Pârvan a adus exemplul unor țări precum Lituania, Bulgaria, Croația, care dispun de termene și mai mici (bunăoară, 30 de zile), dar reușesc tipărirea buletinelor și altor materiale potrivit procedurii clasice. „Luând în considerație că aceste norme contravin directivelor europene, că propunerile date au fost deja examinate și respinse de Parlament, că astfel de excepții de la Legea achizițiilor publice nu vor aduce niciun beneficiu, dar potențiale probleme, considerăm că proiectul dat de lege nu poate fi acceptat în Legislativ”, a accentuat Viorel Pârvan. 

Ștefan Urîtu, fost vicepreședinte al CEC: „Buletinele de vot în alegerile precedente au fost tipărite cu abateri”

Și mai critic s-a arătat Ștefan Urîtu, fost vicepreședinte al CEC. Într-un raport făcut public în luna septembrie, în care enumera mai multe ilegalități ce ar fi fost admise de autorități la alegerile organizate în ultimii ani, el spunea inclusiv despre faptul că atât la scrutinele locale cât și cele parlamentare, buletinele de vot s-au tipărit în condiții cel puțin dubioase și au fost distribuite fără o evidență clară. 

„CEC nu tipărește buletinele de vot, deși dispune de tipografie. A preferat să le tipărească în condiții dubioase, cu participarea unor persoane aflate în conflict de interese. Spre exemplu, în alegerile locale generale din 2015, contrar art. 49 Cod Electoral, s-a produs la trei tipografii, deși una singură putea tipări cu succes cele circa 8 milioane de buletine. Am constatat că această operațiune a fost organizată special, pentru a împiedica membrii mai principiali ai CEC să asiste la tot procesul de confecționare a matricii, de tipărire a buletinelor de vot și de nimicire a matricii”, susține Urîtu. 

La începutul acestui an, când a fost aprobat Raportul de activitate a CEC pentru anul 2015, Urîtu a venit cu o opinie separată în care, printre altele, menționa că la alegerile generale locale din iunie 2015, Inspectoratul General de Poliție a raportat transportarea suplimentară a zeci de saci cu sute de buletine de vot eliberate fără acordul, evidența și controlul CEC. Mai exact, ar fi fost vorba de 800 de buletine pentru satul Corten, raionul Taraclia unde la verificare s-ar fi constatat lipsa a 800 buletine de vot pentru turul doi de scrutin. 

„Am inițiat studiul de caz pentru a stabili cum a fost posibilă o diferență atât de mare și, după ce am primit de la președinta CECE nr.33 [circumscripția electorală, n.r.] confirmare repetată că nu au fost constatate lipsuri/surplusuri de buletine de vot, am întâlnit o mare reticență din partea președintelui CEC, deși procedurile ISO ne obligă să investigăm orice caz de necoincidență a informațiilor, să stabilim cauzele și să elaborăm măsuri de prevenire a acestora pe viitor. Nu și-au făcut efectul nici adresările mele către organele procuraturii, care inițial au răspuns că au constatat că într-adevăr IGP a transportat suplimentar 800 buletine de vot, însă nu pentru s. Corten, ci pentru s. Tvardița al aceluiași raion. Mai departe minciunile procuraturii au luat amploare, pentru că, dacă în tot raionul s-au dat doar cu 2 buletine de vot mai puțin față de tirajul solicitat, iar procuratura constată că într-o singură localitate au fost escortate tocmai 800 buletine de vot suplimentar la cele primite anterior, rezultă că un dosar penal trebuie pornit, fie că buletine de vot au fost tipărite fără o evidență strictă, fie că cineva a tipărit buletine de vot în mod clandestin”, scria Urîtu. 

De fapt, după alegerile locale de atunci, Procuratura sectorului Botanica a pornit o cauză penală ce viza găsirea mai multor buletine în satele Băcioi și Sângera, care nu s-ar fi referit la secțiile de votare din aceste localități. Potrivit Mariei Vieru, purtător de cuvânt la Procuratura Generală, dosarul respectiv a fost clasat, „în lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii”. 

CEC: „​Suntem obligați să tipărim buletinele la tipografii cu proprietate de stat”​

Buletine de la scrutinele electorale din anii precedenți (arhiva CEC) Foto: CIJM

Comisia Electorală Centrală neagă acuzațiile despre o posibilă fraudare a alegerilor prin intermediul tipăririi buletinelor de vot. „Două aspecte trebuie luate în considerare. Ele nu trec prin procedura de achiziții publice în forma lor clasică, dar Codul Electoral stabilește că noi suntem obligați să le tipărim la tipografii cu proprietate publică. Obligatoriu! Această limitare este justificată pentru că responsabilitatea este foarte mare. Fiecare foaie pe care se tipărește un buletin de vot are cel puțin cinci semne de protecție. Este un lucru foarte complicat. Niciodată de când există statul independent Republica Moldova lucrurile nu s-au întâmplat altfel, ci doar așa”, ne-a spus Iurie Ciocan, membru și fost președinte al Comisiei. 

Potrivit instituției, cele peste trei milioane de buletine necesare scrutinului prezidențial din anul curent se vor tipări la SA Tipografia Centrală și vor costa 739.494 lei (adică 0,24 lei pentru un exemplar), bani alocați din bugetul de stat pentru organizarea și desfășurarea alegerilor. „În mod regulamentar, CEC a lansat invitația pentru prezentarea ofertelor. Până la data indicată în demers (18.10.2016), au fost prezentate trei oferte. În acest fel, la 18.10.2016, în prezența reprezentanților companiilor participante la concurs, a avut loc deschiderea ofertelor și evaluarea acestora. Pentru ofertele care au îndeplinit cerințele minime, prescripțiile, caracteristicile tehnice descrise în documentația de atribuire s-a aplicat criteriul de atribuire a contractului «cel mai mic preț, fără TVA»”, se arată într-un răspuns remis Centrului de Investigații Jurnalistice. 

Potrivit datelor, la aceeași tipografie s-au tipărit și buletinele pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 (peste 3,1 milioane de exemplare care au costat puțin peste 1 milion de lei) și cele pentru alegerile locale generale din 14 iunie 2015 (aproape 10 milioane de exemplare pentru ambele tururi, care au costat peste 4,3 milioane lei), precum și cele peste 100.000 de buletine pentru alegerea bașcanului Găgăuziei anul trecut. ÎS Tipografia Centrală a fost fondată de Ministerul Culturii în 1992 și este administrată în prezent de Dinu Sorocovici. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, în anul 2012 firma a raportat venituri de peste 31 de milioane de lei. 

La alegerile locale din iunie 2015, CEC s-a folosit și de serviciile Editurii Universul și de cele a Combinatului Poligrafic Chișinău pentru a tipări cele aproape 10 milioane de buletine electorale. Asta chiar dacă, bunăoară, administratorul ÎS Editura Universul, Iurie Gabura, candida atunci la fotoliul de consilier în Consiliul Municipal Chișinău din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova, fiind al cincilea în listă. Întreprinderea este gestionată de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova și în 2012 a raportat venituri de aproape 25 de milioane de lei din vânzări. ÎS Combinatul Poligrafic din Chișinău, o altă întreprindere fondată de Ministerul Culturii în 1992, raportează la CÎS venituri din vânzări de peste 53 de milioane de lei în 2012. Administrator al întreprinderii este Tudor Copaci, desemnat până în anul 2020. Copaci a ocupat anterior mai multe funcții în stat, inclusiv cea de secretar general al Guvernului, iar din septembrie 2016 este director al Agenției Proprietății Publice.

Reprezentanții CEC ne-au confirmat că instituția dispune de un sistem propriu de tipărire digitală, achiziționat în 2014, dar care nu este adecvat tipăririi buletinelor de vot. „Această instalație tipografică asigură realizarea sarcinilor tipografice necesare activității curente a CEC (tipărirea ghidurilor, broșurilor, instrucțiunilor etc). Acest sistem, însă, nu permite tipărirea buletinelor de vot, dat fiind faptul că pentru realizarea acestei sarcini e nevoie de hârtie specială, dar și de aplicarea elementelor de protecție. Totodată, pe fiecare dintre buletinele de vot este necesar de făcut și mențiunea despre circumscripția electorală și biroul electoral și al secției de votare unde va fi utilizat”, se arată în răspuns. 

CEC, despre repartizarea buletinelor de vot:

„Procedura de eliberare a buletinelor de vot are loc în strictă conformitate cu tirajul stabilit de consiliile electorale de circumscripție electorală de nivelul II (CECE II). Este verificată cantitatea de buletine de vot eliberată pentru fiecare secție de votare (tiraj în limba română, tiraj în limba rusă), buletinele de vot se eliberează președintelui de CECE II în baza actului de predare recepționare. CECE II este însoțit de către o mașină de serviciu (sirenă/girofar) a IP de poliție raională. Paza buletinelor de vot din momentul primirii de la tipografie pînă în ziua alegerilor este asigurată de către angajații Ministerului Afacerilor Interne.”

Numărul de buletine și alegători, „umflat” artificial?  

CEC a aprobat modelul și textul buletinului de vot pe 11 octombrie 2016. Câteva zile mai târziu, Comisia a decis și numărul total de exemplare care urmează a fi tipărite - 3.131.227. Iurie Ciocan ne-a explicat de unde a apărut această cifră: 

„Cu 25 de zile înainte de ziua alegerilor se creează birourile electorale. Cu 20 de zile înainte, ele sunt deja deschise pentru alegători, pentru verificarea listelor. În această perioadă, fiecare birou electoral - organ colectiv - adoptă o hotărâre privind tirajul buletinelor de vot necesar. Hotărârea respectivă este expediată la circumscripție (fie municipiu, fie raion). Circumscripțiile adună hotărârile și adoptă o decizie comună privind tirajul necesar. În fiecare se menționează: «Vrem buletine în număr total X, atâtea în română, atâtea în rusă». Ulterior, aceste hotărâri, din toate cele 35 de circumscripții, se adună la CEC și se face un total. Buletinele se duc la tipar cu vreo 5-6 zile înainte de ziua alegerilor, iar cu trei zile înainte de alegeri ele deja sunt distribuite în teritoriu”.  

Numărul buletinelor precum și al alegătorilor care ar urma să iasă la vot în duminica de 30 octombrie a stârnit discuții în societate. În septembrie, CEC anunța un număr de 3.237.072 de persoane înscrise în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) sau cu peste 300.000 de cetățeni mai mult decât numărul calculat la Recensământul populației din anul 2014. Totodată, numărul este în creștere cu aproape 54.000 față de cel al alegătorilor de la scrutinul parlamentar de acum doi ani. Comisia preciza că doar 2.854.557 din numărul de alegători ce se regăsesc în RSA sunt atribuiți pe circumscripții electorale, iar ceilalți sunt persoane fără reședință și cetățenii cu drept de vot domiciliați în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.

Totodată, jurnaliștii RISE Moldova relevau în cadrul unei investigații că numele a sute de persoane decedate se regăsesc în listele electorale care oficial pot să-și aleagă viitorul președinte. Din cele 300 de persoane verificate de reporteri, 100 erau în Registrul de Stat al Alegătorilor, inclusiv personalități notorii ca regizorul Emil Loteanu și actorul Mihai Volontir. 

În opinia lui Iurie Ciocan, cifrele referitoare la votanți nu au fost interpretate corect: „Numărul alegătorilor a crescut față de alegerile precedente din contul alegătorilor neatribuiți. La alegerile din 2014 erau peste 56.000 de persoane cu drept de vot neatribuite. Este vorba despre persoane care, din cauză că autoritățile locale aveau obligația de a întocmi listele electorale, eliminau aceste persoane din lista alegătorilor pe motiv că s-ar afla peste hotare, sau alte cauze. La alegerile din acest an, numărul neatribuiților a scăzut până la 12.000 de persoane”. Cât privește diferența mare dintre rezultatele Recensământului din 2014 și numărul de alegători incluși în RSA, Ciocan consideră că datele de la Recensământ nu pot fi luate în considerație în condițiile în care există multiple cazuri în care operatorii nu au ajuns la cetățeni pentru a-i chestiona.

Potrivit Registrului de Stat al Populației*: 

  • 3.957.775 persoane cu loc de trai pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care: 
  • 3.935.334 persoane ce dețin cetățenia Republicii Moldova;
  • 359.046 minori; 
  • 298.088 persoane cu loc de trai pe teritoriul din partea stângă a Nistrului şi în municipiul Bender;
  • Alte 102.778 de persoane sunt cetățeni moldoveni plecați peste hotare la loc permanent de trai.

*actualizat la 1 octombrie 2016

Pavel Postică, șeful Misiunii de Observare a alegerilor prezidențiale din cadrul Asociației Promo-Lex:

Numărul de puțin peste 3, 1 milioane este rezonabil din punctul nostru de vedere. Buletinele de vot trebuie să fie într-o cantitate corespunzătoare cu numărul de alegători, potrivit legislației. Din contra, considerăm că ar trebui să fie chiar mai multe, pentru că fiecare alegător are dreptul la o greșeală: dacă a greșit atunci când a aplicat ștampila „Votat”, el are dreptul să mai ceară un buletin și trebuie să-l primească, conform legii. Prin urmare, ar fi logic ca numărul buletinelor să fie mai mare. 

Acuzații că alegerile se fraudează există la fiecare scrutin, în special din partea alegătorilor care pierd. Un aspect important, dar care scapă de fiecare dată, este tipărirea propriu-zisă a buletinelor. Jurnaliștii, concurenții, reprezentanții formațiunilor  trebuie să participe nemijlocit la acest proces, să urmează cum se face matricea și ceilalți pași și să se asigure că totul este în regulă. 

 

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii