În circumscripția nr. 32, Chișinău, care cuprinde suburbiile Cricova, Vadul lui Vodă, Vatra, Bubuieci, Budești, Ciorescu, Colonița, Condrița, Cruzești, Ghidighici, Grătiești, Stăuceni și Tohatin, vor concura șase candidați. Prima în buletinul de vot este democrata Nina Costiuc, urmată de reprezentanta PSRM, Svetlana Popa și candidatul blocului electoral ACUM, Mihail Popșoi. Sub numărul patru se regăsește fostul primar al Capitalei, liberalul Dorin Chirtoacă, urmat în buletinul de vot de Sergiu Cebotari de la Partidul Șor și Gheorghii Mocan, înaintat de Partidul Comuniștilor.

Nina Costiuc este primara comunei Budești pentru al șaselea mandat consecutiv. Anterior a făcut parte din mai multe formațiuni politice. Actualul mandat l-a câștigat cu sprijinul Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Conform declarației de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, Nina Costiuc a avut venituri de 382 de mii de lei din salariu și pensii. Ea a mai raportat un teren agricol de 20 de ari și două automobile, de 30, respectiv 50 de mii de lei. În aprilie 2018 Nina Costiuc a donat fiului ei 812 mii de lei. 

Consilierul municipal Svetlana Popa este candidata PSRM pentru funcția de deputat în circumscripția electorală nr. 32 din municipiul Chișinău. Ea a fost deputată în Parlament pe listele PCRM. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2010 arată că aceasta a uitat să declare un automobil pe care îl avea în proprietate. „Svetlana Popa are în proprietate, conform datelor MTI, un Nissan Maxima, cumpărat în 2003. În declarația pentru 2009, Popa ascunde are automobil”, au precizat reporterii.

Svetlana Popa a fost președinta fracțiunii PCRM în Consiliul Municipal Chișinău. În 2009 a ajuns în Lista Neagră a candidaților pentru alegerile parlamentare din iulie. Potrivit presei, Popa a utilizat poziţia de serviciu în interes de partid prin promovarea privatizării posturilor municipale de televiziune „Euro TV” şi radio „Antena C”.

În martie 2010 ziarul „Timpul” a scris că Popa a fost implicată în scheme dubioase de acaparare a mai multor imobile, care au adus prejudicii de zeci sau sute de milioane de lei bugetului public. „Schema a fost aplicată în repetate rânduri în perioada în care Svetlana Popa deținea şefia fracţiunii PCRM în Consiliul municipal Chişinău: bunurile imobile erau sechestrate din cauza datoriilor şi scoase la licitaţie. În unele cazuri, evaluarea bunurilor era făcută de firma Oxel-Imobil, care a avut-o până recent drept director adjunct pe Svetlana Popa. Anunţurile despre licitaţii nu se făceau publice, fiind câştigate de Viorel Ipati, verişorul soţului Svetlanei Popa. Ipati le vindea imediat unor firme care aveau toate aceeaşi adresă juridică, într-un singur apartament, şi erau conduse de aceeaşi persoană, Lidia Sârbu”, se arată în aceeași anchetă. Potrivit reporterilor, procurorii s-au autosesizat în urma publicării articolului.

În 2015, Svetlana Popa a candidat pe listele PSRM la funcția de consilier în Consiliul Municipal Chișinău. În campania electorală din același an, a făcut donații în valoare totală de 85.000 de lei.

Pentru ultimii doi ani a declarat venituri de 221 de mii de lei din salariul său și al soțului și indemnizații. Popa a mai trecut pe hârtie șase terenuri arabile, o casă de locuit de 86,2 metri pătrați, un apartament de 120 de metri pătrați, evaluat la 730 de mii de lei, un garaj și o construcție. În 2010, soțul Svetlanei Popa a devenit proprietarul unei Toyota Prado în valoare de 26 de mii de dolari.

Mihai Popșoi, înaintat de blocul electoral ACUM, va lupta pentru un fotoliu de deputat de pe poziția a treia. El este vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, s-a evidențiat ca analist politic la Jamestown Foundation (SUA),  a fost manager de proiect în cadrul Oficiului NATO din R. Moldova și analist politic la Ambasada SUA din R. Moldova.  A studiat la universități din Italia (Milano), Marea Britanie (York), Ungaria (Budapesta) și Universitatea de Stat din Moldova.

Conform declarației sale de avere și interese, depuse la CEC pe data de 26 decembrie 2018, în ultimii doi ani a semnat contracte de prestări servicii în mărime de 179 de mii de lei. Banii au provenit din mai multe surse, cum ar afi Asociația de Politică Externă (APE), Fundațiile Konrad Adenauer și Friedrich Ebert și Institutul pentru Inițiative Strategice. El a mai indicat și un venit total de 345 de mii de lei pentru soția sa. Familia  mai deține un teren intravilan de 12 ari, dobândit în 2006 și cu valoare cadastrală declarată de 135.939 lei. Tot în 2006, a fost achiziționată o casă și anexe pe care le-a demolat. În 2012, acesta a achiziționat un apartament de 65 de metri pătrați, în valoare de 405 mii de lei prin contract de vânzare-cumpărare. A mai cumpărat un apartament de 29,5 metri și în 2016.

Dorin Chirtoacă, liderul Partidului Liberal, candidează la funcția de parlamentar de pe poziția a patra în buletinul de vot. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Dorin Chirtoacă are două dosare penale active și se află sub control judiciar. În primul caz este bănuit de trafic de influență și corupere pasivă în dosarul parcărilor cu plată, iar în al doilea - de depășirea atribuțiilor de serviciu. Chirtoacă respinge acuzațiile, se declară nevinovat și susține că dosarele sunt politice.

Chirtoacă a devenit vicepreședinte al PL în luna mai 2005. A fost ales primar de Chișinău la 17 iunie 2007, obţinând 61,17 %. în confruntarea cu candidatul comunist Veaceslav Iordan. În 2009, în ambele scrutine parlamentare, a fost primul pe lista de candidaţi ai Partidului Liberal, însă nu a devenit deputat, alegând să rămână la Primărie. În 2011, l-a confruntat pe Igor Dodon și a mai obținut un mandat de primar al Capitalei. În 2015, a obținut cel de-al treilea mandat de primar, confruntându-se cu Zinaida Greceanâi. La 16 februarie 2018, după ce pe numele lui au fost deschise dosare penale, și după ce PL părăsise majoritatea parlamentară controlată de PDM, pentru a bloca rămânerea Silviei Radu în funcția de primar interimar, Dorin Chirtoacă a demisionat, generând alegeri locale noi.

La 8 octombrie 2015, CNI a constatat că Dorin Chirtoacă a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese şi a favorizat SC Delta ACM - 93 SRL la licitaţia pentru restabilirea a trei străzi din capitală, proiect ce valora 11,5 milioane de euro, bani împrumutați. Comisia a expediat actul de constatare Centrului Național Anticorupție cu propunerea de a-i aplica edilului o amendă contravenţională. Chirtoacă a rămas însă nesancţionat pe motiv că expirase termenul de prescripţie prevăzut în Codul Contravenţional. Dosarul a fost încetat pe 29 octombrie 2015. Totuși, Chirtoacă a acționat în judecată CNI, cerând anularea deciziei de constatare a abaterii. Atât Judecătoria Râșcani, cât și Curtea de Apel Chișinău i-au dat dreptate liberalului, iar la 29 martie 2017, Curtea Supremă de Justiție a pus punct acestui dosar, decizia prin care CNI l-a găsit vinovat pe Dorin Chirtoacă de conflict de interese fiind anulată.

În 2015, în presă au apărut investigații vizând legătura dintre fratele lui Dorin Chirtoacă și compania de construcții Lucet-Comerț, care a câștigat, în Chișinău, licitații de milioane de lei (construcția pietonalei, locuri de parcare în mai multe cartiere din Chișinău, construcția blocurilor în cadrul proiectului „Prima Casă”). S-a vehiculat că firma ar fi câştigat contracte, deoarece ar fi fost controlată de fratele primarului. Directorul întreprinderii a negat însă aceste acuzații. În 2016, Ziarul de Gardă a scris că gheretele „Coffee Time” din Chișinău ar aparține fratelui lui Dorin Chirtoacă și ar fi fost amplasate în diferite locații prin „dispoziţii de excepţie” semnate de edil și anulate ulterior prin decizii judecătorești definitive – decizii ignorate pe motiv că, argumenta Direcția juridică a Primăriei, „CSJ a anulat dispoziția de amplasare a gheretelor, nu și autorizația” de funcționare a SRL-ului. Gheretele erau gestionate de firma „Edera Trio” cu sediul în apartamentul soacrei fratelui său. Dorin Chirtoacă a spus că familia sa are o activitate în domeniul apelor minerale din 1993 și nu are nici o legătură cu firmele care dețin gherete de comercializare a cafelei. Despre dosarele penale în care este vizat Dorin Chirtoacă, citiți aici.

În declarația de avere și interese personale pentru 2017-2018, Dorin Chirtoacă a trecut venituri în mărime de circa 256 de mii de lei. El a mai declarat un teren intravilan de 30 de ari, evaluat la peste jumătate de milion de lei și un apartament de 71,8 metri pătrați achiziționat în 2015 cu jumătate de milion de lei. O casă, trei garaje și două construcții au fost moștenite în 2014. Chirtoacă a mai trecut pe hârtie două automobile, unul dintre ele fiind în posesie și folosință. La bancă fostul primar păstrează 200 de mii de lei și 10 mii de euro.

Dorin Chirtoacă este urmat în buletinul de vot de Sergiu Cebotari, înaintat de Partidul Șor. Conform datelor disponibile pe site-ul Comisiei Electorale Centrale, el este director al companiei Scorpion Pro SRL, cu activități de comerț. În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, Sergiu Cebotari a raportat venituri din salariu de numai 20 de mii de lei și un BMW X5 luat în leasing. Potrivit actului prezentat la CEC, nu deține nicio locuință și niciun teren.

Ultimul în buletinul de vot în circumscripția nr. 32 este Gheorghii Mocan, candidatul Partidului Comuniștilor. Este electrogazosudor de profesie, angajat la SRL Mec-Macon. Conform declarației de avere și interese personale, în perioada 2017 – 2018 Mocan a încasat venituri de peste 174 de mii de lei, din salarii și pensii. Candidatul PCRM indică că deține două terenuri și o casă de locuit de 91 de metri pătrați.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.