„Doamne, tare greu!” Era răspunsul funcționarei de la Biroul de permise al Ministerului de Interne după ce revenise, peste o jumătate de oră,  din Cancelaria instituției, unde s-a dus să-mi înregistreze două solicitări: una privind accesul la informație și alta despre un caz de corupție. În tot acest timp mă gândeam oare ce s-o fi întâmplat? Mai ales că după 20 de minute de așteptare venise un ofițer să-mi ceară scrisoarea în care era reclamat actul de corupție, iar eu nu înțelegeam ce vrea, pentru că cele două cereri circulau deja prin sediul MAI ca să fie înregistrate.

Domnul a plecat nedumerit, iar doamna și-a făcut apariția după încă 10 minute de așteptare. Așa că era logic să spun eu: „Offf, Doamne, tare greu!” Dar nu am mai apucat, pentru că funcționara a continuat: „ Altă dată, vă rog, să le trimiteți prin poștă – la secretariatul MAI și atât!” De ce, mă arăt mirată. „Pentru că una vrea să primească, alta nu vrea să primească, alta îmi zice: Uitați-vă în lege, încolo-încoace. Dar dacă și vreți să veniți, asta nu trebuie să scriți („În temeiul Legii privind accesul la informație...”) Scrieți, pur și simplu, asta și gata. Iată din cauza la asta nu puteam să o înregistrez. Dar dacă vreți să scriți asta („În temeiul Legii privind accesul la informație...”), atunci puneți-o în plic și trimiteți-o prin poștă la secretariatul MAI și atunci sunt nevoiți să o primească, dar așa... Din cauza la asta nu voiau să o primească. Până la urmă au primit-o ca petiție.”

S-a întâmplat la 19 mai. Acest absurd labirint birocratic, în care regulile stupide trec înaintea rațiunii și a umanului, sălile de așteptare reci, m-au trimis cu gândul, fără să vreau la literatura marelui scriitor Franz Kafka. În celebrul său roman Procesul, apărut în anul 1925, Kafka critica deriva unei ierarhii absurde a puterii, în general, și a funționarilor publici care sunt reprezentanții acestei puteri, în particular.  Ca și în cazul lumii prezentate de Kafka (jumătate ficțiune, jumătate realitate), am impresia că în cazul țării noastre deciziile trec prin mai multe eșaloane administrative greu de înțeles pentru o ființă umană, că regulile sunt abstracte, absurde și inumane. Cât de actuale sunt și astăzi, după aproape 100 de ani,  scrierile marelui geniu născut la Praga! 

De ce avem funcționari care nu ne plac

Auzim foarte des faptul că funcționarii publici sunt corupți, lenți, nu foarte politicoși, ba chiar acri de multe ori, deși ei sunt acolo să servească bine publicul și sunt plătiți din banii publici pentru asta. Indiferența, lentoarea și neimplicarea  funcționarilor complexifică și întârzie luarea de decizii la toate nivelele. Care sunt însă cauzele pentru această stare de fapt? Voi analiza doar câteva dintre ele.

De foarte multe ori funcționarii publici aparțin unui sistem corupt, care își protejează   propriile privilegii. Acest sistem nu dorește să se schimbe și să se adapteze, ci dimpotrivă face tot posibilul să rămână neschimbat, înghețat, inert.

Mulți funcționari aparțin vechii generații și sunt obișnuiți să aibă o atitudine neprofesionistă, rece, nepoliticoasă cu cetățenii. Rezolvarea problemelor este privită de către aceștia ca o favoare, ca un privilegiu.  Oamenilor le e teamă să se prezinte în fața funcționarilor publici pentru a-și rezolva problemele. De multe ori oamenii se simt obligați de a da mită pentru a avea siguranța că problema lor se va rezolva, iar dosarul lor să nu fie aruncat și uitat într-un sertar sau pierdut, pur și simplu.

Pe lângă atitudinea aceasta neprofesionistă, constat că mulți funcționari publici sunt incompetenți, neadaptați la noile realități ale economiei de piață și la sistemele informatizate moderne.

Funcționarii nu sunt încurajați să ia decizii proprii și nici nu sunt consultați în  luarea de decizii, deși ei cunosc cel mai bine realitățile de pe teren. Totul este decis de primari și consilieri, de miniștri și viceminiștri, de parlamentari și de interesele lor. Ne întrebăm cum acești funcționari pot respecta legea și pot aplica regulile dacă ei nu au nicio putere sau nu doresc deloc să se implice în luarea celor mai mărunte decizii!?

Cetățenii pierd și ani pentru a rezolva o simplă problemă

De multe ori răspunsurile funcționarilor publici sunt nu numai lente, dar de multe ori aberante. Constatăm o lipsă de coerență și comunicare generalizată între sectoare și servicii publice. Sistemul este atât de birocratic și lent încât oamenii își pot pierde zile, luni și chiar ani pentru a rezolva o simplă problemă.

Oare pentru asta ne-am luptat să devenim independenți, să devenim o democrație, pentru asta am votat? Funcția publică ar trebui să fie o instituție profesională imparțială, responsabilă care să aibă ca singură preocupare servirea cât mai eficientă și rapidă a populației în perfectă concordanță cu legile și reglementarile în vigoare.

Din păcate nu există o analiză sistematică asupra muncii și impactului muncii funcționarilor de la noi, un studiu de competență și randament. Fiecare dintre noi trebuie să începem o reflecție responsabilă asupra a tot ce înseamnă Aparat de Stat, funcționari,  asupra mecanismelor care trebuie introduse pentru a ameliora activitatea acestora și nu în ultimă instanță asupra rolului și locului funcționarilor publici într-o societate ce se vrea democratică.

Ce trebuie de făcut

În momentul actual, serviciile publice sunt deplorabile, lente, birocratice, neprofesionale, nesigure. Această atitudine trebuie schimbată din temelie. Ministerele și primăriile trebuie să impună măsuri drastice pentru ca serviciile publice, pentru care plătim, să devină eficiente, rapide, respectuoase. Vechea generație trebuie să se adapteze noilor realități. Cei care nu vor sau nu pot să se adapteze ar putea fi scoși la pensie dacă au vârsta cerută. Încet-încet funcția publică s-ar primeni cu oameni tineri, pregătiți, cu studii solide în domeniile moderne legate de finanțe, management, marketing, serviciul cu clienții, informatică etc. Angajarea masivă în funcția publică a oamenilor tineri, curați, școlarizați și responsabili ar putea să motiveze măcar o parte din tânăra generație de a rămâne în Moldova, de a se simți utili, necesari și apreciați în propria lor țară. Pentru ca acest deziderat să se concretizeze trebuie schimbate câteva lucruri esențiale :

Procesul de recrutare în funcția publică trebuie să devină  unul corect, transparent, bazat numai pe competență.

Mărirea salariilor funcționarilor publici în limita posibilităților pentru ca aceștia să fie motivați să lucreze corect și eficient și să-și dorească o carieră de lungă durată în serviciile statului.

Modernizarea locurilor de muncă a funcționarilor publici și dotarea acestora cu sisteme informatizate moderne care le va facilita munca și va face ca serviciile să devină mai rapide și mai eficiente.

Punerea pe picioare a unei campanii mediatice pentru schimbarea imaginii funcționarilor și a rolului lor în ochii opiniei publice.

Un stat democratic trebuie, pentru  a-și asuma cu adevărat misiunea de interes public, să poată să se bazeze pe o funcție publică modernă și competentă. Funcționarii publici trebuie să partajeze și să respecte anumite valori fundamentale și regulile de etică proprii fiecărui sector. Nu trebuie să ne fie teamă de a ne inspira în schimbarea din temelie a funcției noastre publice din exemplul altor state care au reușit acest lucru, și am putea da aici exemplele Suediei, Canadei, Norvegiei etc.

Nu-i ușor, dar nici imposibil

A fi cetățean al unei țări democratice nu înseamnă numai a vota o dată la patru ani. Vigilența noastră față de sistemul politic, juridic și administrativ trebuie să fie una permanentă. Trebuie să profităm de faptul că trăim, măcar teoretic, într-o societate liberă și democratică. Nu trebuie să ne fie teamă de a acționa, de a ne mobiliza când lucrurile nu merg cum ar trebui. Nu e ușor să schimbăm stări de lucruri învechite, o birocrație coruptă și inertă, dar nu e nici imposibil. Peste tot în lume sistemele administrative tind să devină complexe, birocratice. În țările cu democrație avansată există mecanisme de control care observă cu atenție aceste lucruri și impiedică rigidizarea și derapajele funcționarilor publici. Cel mai important lucru este însă peste tot vigilența și acțiunea responsabilă a cetățenilor care denunță, iau atitudine, schimbă și modernizează permanent funcția publică în interesul public.