Clientelismul politic de la nivel înalt și până la nivelul administrației publice locale, dar și corupția pe care acesta o întreține pot fi măsurate. Experții Septimius Pârvu și Sorin Ioniță, din cadrul organizației Expert Forum din România, au arătat în cifre tabloul de peste Prut al acestui fenomen. În cadrul unui clubul de presă organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice, ei au prezentat mai multe studii care arată mecanismul prin care sunt direcționați banii din bugetul public al României către fiecare localitate din țară.

„Încercarea noastră a fost de a măsura obiectiv, de a cuantifica corupția și clientelismul cu cifre pe care le putem documenta, adică să nu fie sondaj de opinie, impresii, metafore sau judecata noastră subiectivă”, a explicat Sorin Ioniță.

Studiile au fost transpuse în hărți interactive în care este expus fenomenul migrației primarilor de-a lungul timpului odată cu schimbarea puterii și gradul de finanțare a acestor primării din bani publici, după principiul clientelismului politic. Astfel de cercetări s-au făcut și în legătură cu clientelismul în activitatea companiilor de stat.

„Când alocările de bani se corelează sistematic pe perioade lungi de timp cu afilierea de partid rezultă faptul că aceasta nu este o coincidență, ci o statistică robustă demonstrată cu cifre care arată că este de trei ori mai probabil să primești bani de investiții dacă ești primar de o culoare cu Guvernul”, a mai menționat expertul.

Această rețetă a corupției este specifică întreg spațiului Europei de Est și a Balcanilor, Republica Moldova nefiind o excepție. Invitații au subliniat că mecanismul prin care primează loialitatea politică în fața performanței este extrem de dăunător. Aceasta deoarece după ce țara funcționează o perioadă lungă de vreme în așa manieră, este distrus practic tot – selecția în sistem, motivația celor integri și, cel mai grav, o pierdere netă de valoare și eficiență socială a proiectelor finanțate de stat.

Sorin Ioniță a menționat că înțelegerea, măsurarea cât mai exactă din punct de vedere social a corupției generează un instrument foarte util pentru lupta cu acest fenomen în faza de început. „Cred că partea de prevenție a corupției trebuie discutată mai mult pentru că ea, de fapt, nu e simplă. Nu e ca prevenția unei boli. Înseamnă de fapt o reformă mult mai amplă a statului. Statul trebuie să funcționeze altfel, pentru ca corupția să nu se mai producă la sursă. (...) Anticorupția cu totul nu poate fi un subiect tehnic – nu poate fi delegat unui procuror, fie el și șef, nu poate fi delegat unui ministru junior sau unor experți tehnici. Anticorupția, prevenția și statul de drept este un subiect sută la sută politic, pentru că dacă-ți iese bine, ea înseamnă, după cum se vede în alte țări, schimbarea mecanismului de putere publică. Înseamnă că oameni foarte puternici (politic, economic, mediatic) zboară practic în totalitate din viața publică”, a declarat Sorin Ioniță.

Ședinta Clubului Jurnaliștilor de Investigație face parte din Campania „Jurnaliștii pentru integritate în serviciul public”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu suportul Fundației Soros-Moldova.