Astăzi este Ziua Mondială a Refugiatului, un prilej în plus de a fi empatici și înțelegători cu cei care au fugit de războaie și conflicte. Iar moldovenii au fost printre primii care și-au deschis inimile și casele pentru a-i primi pe refugiații din țara vecină. În R.Moldova, astăzi peste 100 de mii de refugiați ucraineni locuiesc în familii sau în centre de plasament temporar, majoritatea fiind femei și copii. Puțin peste 1000 de persoane au fost angajate oficial în câmpul muncii.”Avem probleme legate de documentare, viza de reședință, școlarizare. Dar încercăm să-i ajutăm. Iată protecția temporară este venită să reglementeze situația lor”, spune într-un interviu pentru RFI Ecaterina Silvestru, managerul proiectului pentru acordarea suportului și asistenței Ministerului Muncii și Protecției Sociale în contextul crizei refugiaților, proiect realizat de Centrul de Drept al Avocaților și finanțat de Agenția ONU pentru Refugiați. 

”Astăzi, de fapt, nu este o sărbătoare, este o comemorare, o amintire umanității despre războaiele și conflictele care generează fluxuri mari de oameni, porniți pe drumurile pribegiei. Din 2000, când am fost numită director al Direcției Generale pentru Refugiați, am văzut sute și mii de oameni care nu știau unde vin, erau derutați, înspăimântați. Vreau să zic totuși că refugiații sunt oameni foarte, foarte puternici. Mulți dintre ei și-au creat familii sau au venit cu familiile aici, au prins rădăcini aici, au studii superioare. Avem medici, profesori, persoane cu care ne putem mândri. Vin cu tradiții pe care le au în sânge. Cum și ai noștri, de altfel. Peste tot fac nunțile noastre moldovenești. Așa și refugiații. Vin cu ale lor, dar foarte multe preiau de la noi. Primele persoane pe care le-am primit au fost din Sudan, Kongo, Zimbabwe, Afganistan, Turcia, Iran, Irak, Siria”, povestește Ecaterina Silvestru, fondatoarea sistemului de azil din R.Moldova.

Din februarie 2022, situația s-a schimbat însă. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, peste 700 de mii de ucraineni au trecut hotarul cu R.Moldova, iar în jur de 100 de mii și astăzi se află aici, majoritatea fiind copii. 

 

Sursa imaginii: Facebook/Ecaterina Silvestru

Care sunt problemele cu care se confruntă refugiații ucraineni în R.Moldova?

”Sunt probleme legate de documentare, viza de reședință. Iată protecția temporară este venită să reglementeze situația lor aici la noi. Și aici e complicat să lucrăm cu proprietarii, care nu vor să dea documente. Chiar dacă îi iau pe refugiați din bunătate, își deschid sufletul, nu vor să le facă viză de reședință temporară. Au o temere. Acum discutăm să vedem ce cale alegem, să mergem mai departe. Și am ajuns la ideea să avem declarația pe propria răspundere din partea ucrainenilor”, susține managerul proiectului pentru acordarea suportului și asistenței Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în contextul crizei refugiaților. 

 

Sursa imaginii: Facebook/Ecaterina Silvestru

O altă problemă, continuă Ecaterina Silvestru, este școlarizarea. ”Avem 47.000 copii ucraineni. În grădinițe sunt sub 1000 de copii înscriși și ceva mai mult de 1000, în școli. O parte fac studiile on-line. Avem datoria aceasta de a verifica ce fac ceilalți. Nu cred că cei 45.000 stau online, pe undeva. Ministerul Educației pregătea niște încăperi, săli, să le pună la dispoziție calculatoare, ca ei să studieze la distanță”, precizează experta.

În R.Moldova, în prezent activează 56 de centre de plasament temporar, iar în jur de 2700 de persoane sunt cazate aici. Cele mai multe stau însă cu chirie sau locuiesc împreună cu familiile de moldoveni. Puțin peste 1000 de persoane sunt angajate oficial în câmpul muncii, cei mai mulți la Chișinău, Bălți și autonomia găgăuză. 

 

Sursa imaginii: Facebook/Ecaterina Silvestru

”Practic doar 1 procent dintre refugiați sunt angajați. Nu este bună situația. Multe mame cu copii, dar și persoane în etate care nu pot munci. Dar cel puțin 20.000 de persoane refugiate ar putea fi angajate. Unele persoane sunt angajate la negru. Și mai este o problemă. Pot fi angajați și legal, dar angajatorii nu au depus confirmare privind angajarea persoanelor la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Cifra refugiaților angajați oficial este foarte mică comparativ cu alte state. Angajatorii care iau oameni să muncească la negru sunt taxați în străinătate. Și la noi sunt sancționați, dar nu se reușește să-i verifice pe toți. Sunt prea mulți pentru o țară atât de mică”, continuă managerul de proiect.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiatului, Ecaterina Silvestru a venit și cu un mesaj. ”În primul rând, le doresc un cer senin deasupra capului, să ajungă ziua în care să poată reveni în țara lor, de care ei sunt foarte mândri. Mă refer aici la ucraineni. La toate sărbătorile cântă împreună, spun ”Slavă Ucrainei”. Le-aș dori să revină, în pace și liniște, acasă”, a conchis experta de la Chișinău. 

Războiul din Ucraina a generat un flux masiv și spontan de persoane strămutate, care sunt nevoite să caute refugiu și protecție în țările din regiune. Într-o perioadă foarte restrânsă, Republica Moldova a înregistrat un număr record de cereri de azil. Întrucât evoluția războiului din țara vecină rămâne încă incertă, este foarte probabil ca fluxul cetățenilor străini spre Republica Moldova să se mențină în continuare. Acest lucru a determinat autoritățile moldovene să întreprindă măsuri speciale pentru gestionarea corectă a fluxului de refugiați pe teritorul țării noastre. 

La începutul acestui an, Cabinetul de Miniștri a aprobat hotărârea de Guvern privind acordarea protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina, pe o perioadă de 1 an.  Proiectul presupune că persoanele care solicită protecție temporară vor putea obține un document de identitate eliberat cu titlu gratuit. Datele privind beneficiarii de protecție temporară sunt înregistrate în Sistemul informațional automatizat al autorității competente pentru străini și vor putea fi accesate prin platforma de interoperabilitate MConnect. Astfel, proiectul va contribui la o gestionare mai eficientă a fluxurilor migraționale, legalizarea și monitorizarea refugiaților aflați pe teritoriul țării.