Exclus din partidul care l-a propulsat în funcție, PAS, și cercetat penal pentru fapte de corupție, fostul primar de Călărași, Ion Olari, duce și o luptă în instanță împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI). După ce Curtea de Apel a admis majoritatea plângerilor sale, ANI a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). O cerere în acest sens a fost înregistrată miercuri, 24 aprilie.

Controlul averii și intereselor personale în privința lui Ion Olari a fost inițiat în luna martie 2022, iar în februarie 2023, ANI a constatat o avere nejustificată de peste 1 milion 500 de mii de lei.

Olari a acționat ANI în judecată, iar în data de 11 aprilie acțiunea sa în contencios administrativ a fost admisă parțial. Mai exact au fost anulate punctele 2, 3, 4, 5, 6 din Actul de constatare, rămânând în vigoare doar punctul 1.

Conform acestuia, Ion Olari a încălcat regimul juridic al declarării averii şi intereselor personale, prin nedeclararea pentru anul 2019 a venitului salarial al soției în mărime de 5 990 de lei, nedeclararea venitului obținut din dividendele încasate de la SRL OLBI COM în mărime de 800 000 de lei; nedeclararea pentru anii 2016, 2017 a calității deținute de administrator al SRL OLBI COM și nedeclararea pentru anii 2018, 2019 a calității de fondator al SRL OLBI COM deținute în perioada respectivă.

În data de 31 ianuarie 2022, Ion Olari a fost reținut împreună cu președintele raionului Călărași, Ștefan Bolea, și șeful de direcție a Consiliului raional.

Conform acuzatorilor de stat, „bănuiții ar fi creat o schemă de favorizare a unor agenți economici în schimbul unor bunuri, avantaje și mijloace bănești ce nu li se cuveneau. Prin urmare, pentru încheierea contractelor de achiziții publice, dar și pentru recepția lucrărilor, funcționarii ar fi perceput un comision de circa 10-15% din valoarea acestor contracte. În aceleași cauze sunt investigate și fapte de corupție, săvârșite de alți angajați publici,  inclusiv din subordinea Ministerului Finanțelor, care ar fi acceptat și primit mită pentru a nu reflecta încălcările, relevate în cursul unui audit financiar, efectuat la primărie”.

Inițial a fost deschisă o anchetă pentru abuz de serviciu, ulterior fiind pornite și conexate 21 de cauze penale, deschise pe corupere activă, corupere pasivă și abuz de serviciu.