La data de 23 aprilie 2012, fiul meu, Ion Colun, a fost ucis în prezența a cel puțin 10 martori. Avea dor 31 de ani. De atunci au trecut 7 ani, iar cel care l-a înjunghiat, Nicolae Stegărescu din satul Suhuluceni, raionul Telenești se află în libertate. Iar fiul meu putrezește în pământ. S-ar fi căsătorit, ar fi avut copii, iar eu nepoti de dădăcit.

Cel care l-a omorât a plecat din țară, lucrează și trăiește în Europa. Acest fapt a devenit posibil după ce Judecătoria Telenești, iar mai apoi și Curtea de Apel Bălți, l-a achitat pe Stegărescu pe motiv că fapta comisă de el nu constituie infracțiune. Au crezut celor spuse de ucigaș, că fiul meu l-a atacat și a căzut singur în cuțit. Dar cum este posibil ca un om să se împungă de două ori cuțitul, să-și taie vena femorală ca în 15 minute să i se scurgă tot sângele și în acest timp să reușească să ascundă cuțitul. Unde e logica?

Curtea Supremă de Justiție a reîntors dosarul la rejudecare, în 2015, iar Curtea de Apel l-a condamnat de această dată la 10 ani de închisoare. Dar Stegărescu a reușit să plece. Curtea Supremă a reîntors încă o dată dosarul la rejudecare. De atunci judecata bate pasul pe loc. Oare ce fel de justiție avem noi?