Studiu // Volumul mitei se ridică la 405 milioane de lei pe an

Anticoruptie.md
13/06/2018
Foto: CIJM

Fiecare a doua persoană consideră că în Republica Moldova nu există nicio instituție publică care să nu fie coruptă, este concluzia Studiului de evaluare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție, efectuat de Centrul de Analize și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS. 

Cel puțin jumătate din populație sau mediul de business declară că următoarele instituții sunt destul de sau foarte corupte: partidele politice, instituțiile medicale, Serviciul Vamal, Parlamentul, Guvernul/ministerele, poliția, instanțele de judecată, Procuratura Generală și cele teritoriale, Poliția de Frontieră. La polul opus în răspunsurile populației se situează autoritățile publice locale de nivelul unu și inspecțiile anti-incendiare, iar în viziunea business-ului – băncile, ONG-urile, Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină.

Volumul estimat al mitei (în bani și bunuri) date  în decurs de 12 luni de la perioada realizării studiului a fost de 278 milioane lei din partea populației generale și 127 milioane lei din partea agenților economici. Valorile minime și maxime ale plăților neformale în formă de bani au variat între 100 lei și 500 000 lei în cazul agenților economici și între 50 lei și 8 000 lei în cazul populației generale. În cazul populației, 71% din volumul estimat al mitei raportate a revenit instituțiilor medicale, 8% instituțiilor de învățământ și alte 5% instanțelor de judecată.

Volumul total al mitei a fost de 405 milioane lei. „Aceasta ar însemna o valoare similară a bugetului municipiului Bălți aprobat pentru anul 2017, care este de 430 milioane lei, sau o valoare de 2,28 ori mai mare decât cheltuielile destinate pentru protecția mediului pentru 2018, în valoare de 176,6 milioane lei, sau 2/3 din cheltuielile prevăzute pentru apărarea națională, în valoare de 629 milioane lei”, explică Ruslan Sințov, directorul Centrului CIVIS.

Studiul constată că incidența denunțării actelor de corupție este foarte mică. Atât agenții publici, cât și populația și mediul de afaceri preferă să nu raporteze actele de corupție, pentru că se simt neprotejați în cazul denunțării acestora. Astfel, 4 din 5 respondenți nu au denunțat actele de corupție cu care s-au confruntat în ultimele 12 luni.

Respondenții au o atitudine negativă cu privire la plățile neformale și, de regulă, nu recurg la metode neoficiale de soluționare a problemelor în interacțiunea cu agenții publici (73% din populație și 76% din business).

În ceea ce privește încrederea în Centrul Național Anticorupție (CNA), 4 din 10 moldoveni și fiecare al doilea om de afaceri a menționat că are „destulă încredere/foarte mare încredere” și „oarecare încredere”. La fel, 99% din populație și 100% din business cunosc despre activitatea CNA. Modalitatea preferată de majoritatea respondenților (66% din populație și 65% din business) pentru a raporta actele de corupție este linia națională anticorupție.

Cercetarea a fost comandată de PNUD Moldova, în cadrul unui proiect finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei.

Anticoruptie.md
13/06/2018




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii