Șapte judecători ar putea fi decorați cu titlurile de veteran și de decan ai sistemului judiciar, la demersul unor președinți ai instanțelor judecătorești. Subiectul va fi discutat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de marți. Printre cei incluși în listă se numără unii judecători cu probleme de integritate. 

Magistratul Victor Boico de la Curtea Supremă de Justiție este propus pentru conferirea titlului onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

Judecătorul Victor Boico activează la Judecătoria Chișinău din 1995. Acesta este cunoscut opiniei publice pentru deciziile controversate pe care le-a emis anterior. Boico a fost președintele completului de judecată care, la 20 aprilie 2017, l-a condamnat pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. În 2014, judecătorul i-a declarat nevinovați pe Petru Corduneanu, fostul şef al Direcţiei Ordine Publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Dumitru Rusu, fostul său adjunct, în dosarul 7 aprilie 2009, după ce, ex-deputata Valentina Cuşnir i-a acuzat că au maltratat-o în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. În aprilie 2014 Boico l-a condamnat la închisoare pe Gheorghe Popa, primul judecător din Moldova prins în flagrant cu mită. După mai bine de trei ani, CSJ a constatat că dosarul penal pe numele judecătorului Gheorghe Popa a fost o provocare pusă la cale de organele de drept. 

Magistrații Sergiu Furdui, Ion Muruianu, Ana Panov și Nina Cernat de la Curtea de Apel Chișinău, Iulia Grosu de la Curtea de Apel Bălți și Nina Vascan de la CSJ sunt propuși pentru conferirea titlului onorific „Decan al autorității judecătorești”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „o stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului, o măsură de încurajare a consolidării puterii judecătoreşti”.

Sergiu Furdui a fost implicat de-a lungul anilor în mai multe scandaluri publice. În cei 27 de ani de activitate, Furdui a cunoscut urcușuri și coborâșuri în cariera profesională. A fost, pe rând, judecător și vicepreședinte al Judecătoriei raionului Hâncești, al Curții de Apel Chișinău și al Curții Supreme de Justiție. În 2012, odată cu Nina Cernat, magistratul, proaspăt numit vicepreşedinte al Colegiului penal al CSJ, a fost transferat înapoi la Curtea de Apel Chișinău, sub pretextul reducerii numărului de judecători la CSJ. Retrogradarea lui Furdui a avut loc după ce, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ. Pentru aceasta magistratul a fost aspru criticat de societatea civilă și atenționat de CSM. Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Asociaţiei „Juriştii pentru drepturile omului”, patru hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Sergiu Furdui, au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. În 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor. În 2012, magistratul a indicat deja în declarația de avere imobilul pe care l-ar fi primit, prin donație și moștenire. În același mod, judecătorul a intrat și în proprietatea unui apartament și a unor terenuri agricole. 

Fostă preşedintă a Colegiului civil şi contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie, judecătoarea Nina Cernat a fost vizată într-o anchetă realizată în cadrul unui proiect al CIJM în anul 2012. Reporterii au dezvăluit în 2012 că judecătoarea locuieşte într-un imobil de lux din Capitală, într-un cartier supranumit „Orașul poveștilor”, trecut pe numele soacrei sale, o pensionară trecută de vârsta de 80 de ani. Bătrâna a cerut în instanţă despăgubiri de câteva zeci de milioane de lei de la firma ce a ridicat complexul pentru că aceasta nu a executat la timp lucrările de construcţie. Curtea de Apel Chişinău i-a acordat 25 de milioane de lei drept prejudiciu moral şi material, dar CSJ a casat hotărârea. Sesizaţi de Oleg Efrim, fostul ministru al Justiţiei, procurorii au refuzat să înceapă urmărirea penală. Ulterior, după venirea lui Mihai Poalelungi la conducerea CSJ, Nina Cernat și Ion Muruianu, fost președinte al CSJ, au fost transferați la Curtea de Apel Chișinău. 

Ion Muruianu, care a condus CSJ din 2007 până în 2012, a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău printr-o decizie a CSM, împreună cu colega sa Nina Cernat. Foștii colegi ai celor doi au respins însă cererile prin care magistrații au cerut anularea deciziei privind transferul la o instanță inferioară. Parlamentul l-a demis de două ori pe Muruianu din funcţia de președinte al instanței, pe motiv că s-ar fi implicat în politică şi că ar fi judecat mai multe cauze pe care statul le-a pierdut ulterior la CEDO. În ambele cazuri a fost restabilit de Curtea Constituţională. Judecătorul a fost în centrul unui scandal mediatic după ce i-a numit pe jurnalişti „câini turbaţi“. Portalul Anticoruptie.md a scris anterior despre faptul că Muruianu și Cernat s-au plâns la CEDO după ce au fost transferați la Curtea de Apel Chișinău. 

Ana Panov a făcut parte din completul de judecată de la Curtea de Apel Chișinău care a emis o hotărâre în dosarul Botezatu. Cazul a ajuns la CEDO, care a constatat că a fost violat dreptul persoanei la judecarea cauzei echitabil și în termeni rezonabili, fiind atestată o întârziere de tocmai opt ani. Ministerul Justiției a solicitat încasarea, în ordine de regres, a sumei de aproape 250 de mii de lei, de la cei trei magistrați ai Curții de Apel Chișinău. Cererea de chemare în judecată, depusă de Ministerul Justiție a fost respinsă de Judecătoria Chișinău. Ulterior, decizia a fost menținută și de la magistrații de la Curtea de Apel Bălți.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului” trei hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Nina Vascan, au fost obiect de examinare la CEDO.

Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supuși răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor şi cimentarea devotamentului faţă de profesie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 30 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supuși răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.